Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Flacăra Centenarului va ajunge, prin intermediul Asociației Comunelor din România, la Iași și Chișinău. La Muzeul Golești se găsesc tronul pe care au stat Regii României, precum și biroul lui Carol I și o caleașcă aparținând Casei Regale.
La Muzeul Golești a avut loc ceremonia de transmitere a Flăcării Centenarului către Asociația Comunelor din România, prin președintele ACoR, Emil Drăghici.
După intonarea Imnului Național al României și alocuțiunile invitaților, Corul Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (A.S.C.O.R.) Iași a susținut un moment artistic.
La eveniment au participat, printre alții, delegația ACoR, acad. Răzvan Theodorescu - vicepreședintele Academiei Române, regizorul Șerban Marinescu – președintele Dacin Sara, primari argeșeni, consilieri județeni, precum și alți reprezentanți ai administrației publice locale și județene.

Argeșul este în topul furturilor de energie electrică. CEZ România depuneri eforturi majore pentru a reduce numărul celor care se racordează ilegal la rețeaua de curent. Doljul este campionul în județele unde CEZ România este furnizor, urmat de Argeș. În județul nostru, aproape săptămânal au loc descinderi ale Jandarmeriei la cetățeni, mai ales de etnie romă, care sunt racordați ilegal la rețele. Lunar sunt depistați 300-400 de consumatori care nu fură curent. În 2013, pierderea de energie în Argeș ajungea la un procent de 13,2%, pentru ca anul trecut cazurile de racordare ilegală să ajungă la 9,8% din totalul pierderilor de energie înregistrate.

Grupul CEZ în România este reprezentat prin 8 companii – Distribuție Energie Oltenia, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development și TMK Hydroenergy Power. Este prezent pe piață românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuție a energiei electrice Electrica Oltenia SA.După procesul de separare a activităților (unbundling) încheiat cu succes în anul 2007, Distribuție Energie Oltenia (fosta CEZ Distribuție) asigură alimentarea cu energie electrică a șapte județe: Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea. CEZ Vânzare este principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale, cu un portofoliu de clienți casnici și industriali care depășește 1,4 milioane de clienți.

În timp ce în zona economică mulți privați se plâng de faptul că ultimele modificări ale transferului de contribuții de la angajator la angajat le-au perturbat activitatea, una din cele mai importante companii din industria energetică și din țară, CEZ România, are o altă viziune. Martin Zmelik, Country Manager al Grupului CEZ în România, a precizat că grupul consideră că trebuie să respecte Codul Fiscal din țara unde activează și că, deși există un efect negativ, acționariatul nu a decis ajustarea activităților în funcție de modificările aduse Codului Fiscal.
Activitatea de zi cu zi a grupului nostru nu a fost a afectată. Pentru noi planul este acela de realizare a investițiilor. Pentru noi este un impact secundar. Activitățile noastre nu se bazează în jurul arbitrajului legat de taxe. La urma urmei suntem o companie privată, cu acționariatul ei și trebuie să respectăm cerințele dintr-un cod fiscal. Abordăm cu toată seriozitatea orice modificare cu impact negativ, dar nu ne-am ajustat activitățile noastre în funcție de codul fiscal, a precizat Martin Zmelik, Country Manager al Grupului CEZ în România la prezentarea raportului de impact  al companiei în domeniul energiei electrice, eveniment organizat la Pitești.  

Grupul CEZ în România este reprezentat prin 8 companii – Distribuție Energie Oltenia, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development și TMK Hydroenergy Power. Este prezent pe piață românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuție a energiei electrice Electrica Oltenia SA.După procesul de separare a activităților (unbundling) încheiat cu succes în anul 2007, Distribuție Energie Oltenia (fosta CEZ Distribuție) asigură alimentarea cu energie electrică a șapte județe: Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea. CEZ Vânzare este principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale, cu un portofoliu de clienți casnici și industriali care depășește 1,4 milioane de clienți.
Deține în România și cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac și Grădina. Parcul Eolian a însemnat o investiție de 1,1 miliarde euro și conține 240 de turbine eoliene cu o putere totală instalată de 600 MW. Întreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ a fost pusă în funcțiune la sfârșitul anului 2012.
Totodată, începând cu 2011, Grupul CEZ în România deține în portofoliul sau sistemul hidroenergetic de lângă Reșița, județul Caraș-Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crainicel 1, Crainicel 2 și Breazova) și amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug și Secu. Grupul CEZ a investit în reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Reșița în scopul creșterii eficienței, capacitatea de producție ridicându-se de la 18MW la circa 22 MW după finalizarea procesului de modernizare.

CEZ Oltenia este prima companie din țara noastă care a realizat, prin compania de consultanță Deloitte, un raport de impact în domeniul energiei electrice. Raportul a vizat și amprenta pe care societatea a avut-o la nivelul societății românesti. Potrivit documentului, valoarea adăugată totală generată de Grupul CEZ în România se ridică la circa 1,7 miliarde lei în 2016, fiecare RON generat direct multiplicându-se în alți 3,6 RON în economia româneasca, prin impactul adițional indirect și indus.
Și mai interesant, așa cum arăta chiar fostul ministru Răzvan Nicolescu, Executive Lead Advisor al Deloitte România, în 2016, Grupul CEZ în România a plătit 2,89 miliarde de RON furnizorilor români, de nouă ori mai mult decât celor străini. "Este practic o premieră, nu am mai întâlnit acest lucru la nicio companie străină, ca 90% din totalul plăților să fie făcute către furnizorii din țara unde îți are activitatea, adică în cazul nostru, în România", a apreciat Răzvan Nicolescu.
Fiecare angajat al companiei susține alte 5,6 locuri de muncă în România.

Potrivit raportului de impact, Grupul CEZ în România a vândut în anul 2016 o cantitate de peste 3,37 TWh de energie electrică, asigurându-și o cota de 7,2% din piață consumatorilor finali de electricitate și a distribuit energie către 1,4 milioane de locuri de consum.
Grupul CEZ în România deține cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa și sistemul hidroenergetic din Caraș Severin, acesta este cel mai mare producător privat de energie regenerabilă din România. Producția de energie din surse regenerabile realizată în România a condus, în
cei 7 ani de activitate, la reducerea emisiilor de CO 2 cu 2,3 milioane de tone, diminuând în acest fel costurile sociale legate de poluare cu peste 80 de milioane de euro. De asemenea, investițiile efectuate pentru modernizarea rețelei de distribuție au dus la reducerea emisiilor cu alte peste 200.000 de tone de CO 2 ,
cantitate echivalentă cu emisiile generate de consumul de energie electrică a peste 28.000 de gospodării timp de un an de zile.
"Raportul de impact demonstrează cu cifre, bazate pe o procedura de măsurare recunoscută la nivel global, ceea ce noi, în familia CEZ, am construit în 12 ani: o companie responsabilă, un bun vecin al comunităților unde activăm și un actor important pentru eforturile de protejare a mediului. Noi suntem conștienți că avem o responsabilitate importantă față de cei 1800 de angajați ai noștri și față de cei peste 3 milioane de clienți – să asigurăm un viitor mai bun copiilor noștri. Pentru a atinge acest scop, am investit din anul 2008 peste 210 milioane de euro în eficientă energetică, echivalentul bugetului județului Gorj în 2014. Vom continuă să investim în tehnologii verzi și în anii care vin pentru a fi pregătiți pentru provocările viitorului”, a precizat Martin Zmelik, Country Manager al Grupului CEZ în România, prezent și el la prezentarea raportului la Pitești.
Totodată, Grupul CEZ în România a început investițiile în stații de încărcare a autoturismelor electrice și a achiziționat astfel de autovehicule care au parcurs aproape 20.000 de kilometri ”verzi” în doar un an
de la achiziționare.

Deputatul Andrei Gerea și ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu au reacționat dur în scandalul deșeurilor menajere din Ștefănești. Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea le atrage atenția autorităților din Argeș și operatorilor depozitului de deșeuri din Ștefănești să ia toate măsurile pentru conformarea în concordanță cu impunerile corpului de control trimis de ministrul Mediului și a transmis că va urmări îndeaproape evoluția scandalului, afirmând că este o problemă de ordin social și de mediu în primul rând și abia apoi una de ordin economic.

"Nu cred că este acceptabil ca Argeșul să se transforme într-o groapă de gunoi. Nu poate fi tolerat ca autoritățile locale și județene din Argeș să accepte ca niște băieți deștepți, indiferent de forța lor economică și de influența pe care o au, să transforme Argeșul într-un imens depozit de deșeuri. M-am abținut de la comentarii până acum, deși am urmărit atent ceea ce s-a întâmplat la Ștefănești. Am considerat că autoritățile trebuie lăsate să își facă treaba și să reglementeze cazul de acolo.
Poate că situația de la Ștefănești nu are potențialul pericol pe care l-a avut depozitul de la Câmpulung, însă nu putem neglija aceste aspecte. Așadar, atrag atenția tuturor celor implicați, și mai ales autorităților locale și județene să nu se joace cu focul, să se implice la modul serios, în conformitate cu prevederile legii, pentru a rezolva criza de la Ștefănești și ulterior să se aplece cu maximă atenție și asupra celorlalte depozite care se află în județ, cele mai multe în jurul orașelor.
Este inadmisibil să punem în pericol sănătatea oamenilor, pentru că dincolo de problema de estetică sau economică, cea mai stringentă este cea de mediu care are un impact direct asupra sănătății cetățenilor. Voi continua să monitorizez extrem de atent evoluția situației de la Ștefănești, sunt în permanentă legătură directă cu ministrul Grațiela Gavrilescu căreia îi mulțumesc pentru receptivitate și atrag încă o dată atenția că nu vom accepta sub nicio formă altă cale decât cea de reglementare conform legii a activității depozitelor de deșeuri din Argeș și în mod special a celui de la Ștefănești", a declarat Andrei Gerea.

La rândul său, ministrul Grațiela Gavrilescu a anunțat că nu va accepta ca situația depozitului de la Ștefănești să treneze și a cerut șefilor instituțiilor care îi sunt în subordine să acționeze în mod direct.
"Așa cum am promis chiar în ziua în care am participat la Simfonia Lalelelor de la Pitești, am semnat imediat ordinul prin care am trimis Corpul de Control al ministerului la Ștefănești. După strângerea documentelor, a urmat și vizita în teren. Au fost dispuse măsuri clare, precise, fără echivoc.
Inclusiv astăzi, inspectorii Corpului de Control de la minister și reprezentanții Gărzii de Mediu Argeș au fost pe teren la Ștefănești și, imediat ce voi primi raportul, voi face publice concluziile.Le transmit cetățenilor din Ștefănești că voi fi intransigentă cu directorii și angajații instituțiilor din subordinea ministerului pe care îl conduc în privința acestui caz. Tot așa cum le transmit că nu mai tolerăm practica prin care comunități întregi au de suferit de pe urma acelor operatori care nu respectă întocmai legea în privința depozitelor de deșeuri. Cine nu va acționa conform legii, va răspunde cu funcția! Nu este o amenințare, este o măsură pe care am mai pus-o în practică și în alte cazuri. Nu accept scuze, aștept acțiune!", a precizat ministrul Mediului și vicepremierul Grațiela Gavrilescu.

La un an după aniversarea Centenarului Dinu Lipatti, concursul ce îi poartă numele aduce un nou omagiu acestei personalități muzicale de excepție, care, dincolo de talent, a cultivat perfecțiunea sonoră. Cu prilejul celei de-a șasea ediții a Premiilor Muzicale „Dinu Lipatti”, tinerii muzicieni își vor demonstra virtuozitatea în fața unui juriu format din nume de referință ale muzicii clasice, cu recunoaștere românească și internațională. Competiția se desfășoară în data de 11 mai, la sediul Filarmonicii și al Casei Populare de Arte și Meserii din Pitești. Gala Laureaților va avea loc în data de 12 mai, la Casa Memorială Dinu Lipatti de la Fundățeanca.

Ca în fiecare an, concursul este structurat pe 3 secțiuni (Pian, Vioară, Canto clasic) și este deschis elevilor din școli de artă, licee de muzică și studenților din facultăți de profil. Se pot înscrie concurenți cu vârste cuprinse între 7 și 25 de ani. În parteneriat cu Editura Muzicală GrafoArt, și în acest an participanții vor primi vouchere pentru partituri. De această dată, partiturile vor putea fi achiziționate pe loc, de la standul editurii, în cele două zile ale evenimentului.

Premiile Muzicale „Dinu Lipatti” readuc în atenția publicului larg şi a tinerei generaţii arta acestui tânăr genial, admirabil interpret cu o uriașă carieră concertistică internațională, compozitor inspirat și pedagog de vocație, preocupat de perfecțiune, dusă până la sacrificiul suprem.

 Cel mai valoros participant din concurs va primi Trofeul „Dinu Lipatti”. Toți premianții vor primi diplome, iar cei cu performanțe excepționale, vor primi trofee. Laureații vor susține recitaluri la Casa Memorială „Dinu Lipatti” din satul Fundățeanca, situată în comuna Leordeni, județul Argeș.



Juriul este alcătuit din personalități ale universului muzical românesc:

Pian

•        Lect. Univ. Dr. Toma Popovici, Universitatea Națională de Muzică București

•        Dr. Adnana Renatty Codreanu, Șef Catedră Pian, Liceul de Artă Dinu Lipatti, Pitești

•        Prof. Mirela Olivia Stroe, Catedra Pian a Colegiului Național de Arte “Dinu Lipatti”, București

Vioară

•        Conf. Univ. Dr. Luminița Burcă, Universitatea Națională de Muzică București și Profesor Asociat la Școala Doctorală de Muzică și Teatru a Universității de Vest - Timișoara

•        Prof. Diana Antonescu, Dr. în Muzică, Catedra Vioară a Colegiului Național de Muzică “George Enescu”, București

•        Prof. Roxana Moise, Șef Catedră Vioară, Liceul de Artă “Dinu Lipatti”, Pitești, și membră a Filarmonicii Pitești.

Canto

•        Conf. Univ. Dr. Mariana Colpoș, Universitatea Națională de Muzică București și Soprană în cadrul Operei Naționale București

•        Lect. Univ. Dr. Camelia Clavac, Universitatea din Pitești, Soprană

•        Prof. Mihaela Andrei, Dr. în Muzică, Catedra de Artă Interpretativă, Colegiul Național de Arte “Dinu Lipatti”, București, Soprană.

 

 

Cunoscutul scriitor şi jurnalist Marin Ioniţă a trecut la cele vesnice dupa o grea suferinţă care i-a măcinat ultimii ani de viaţă. 

Născut în 1929, la Ulieşti, în judeţul vecin Dâmboviţa, urma să împlinească, peste două luni, 89 de ani. Destinul l-a dus în numeroase locuri unde a muncit: Gherăseni, judeţul Buzău, Hanul lui Pală, Croitori, Miuleşti, Mătăsaru, Găeşti, în judeţul Dâmboviţa, Berindeşti, Corbeni, Piteşti, in judeţul Argeş, Oradea, Timişoara, Ploieşti, Bucureşti”.

Volume publicate

Rădiţa, Editura Tineretului, 1955.

Sile voiajorul, Editura Tineretului, 1966.

Cine ştie mortul? Editura Albatros, 1970.

Un şlep în derivă, Editura Albatros, 1978.

Soldatul ca soldaţii, Editura Militară, 1978.

Rugurile din zori, Editura Albatros, 1982.

Bătrânul şi umbra, Editura Eminescu, 1984.

Capul lui Decebal, Editura Albatros, 1985.

Vatra de la răscruce, Editura Ion Creangă, 1986.

Povestiri din ţara de cremene, Editura Ion Creangă, 1988.

Detronarea familiei regale, Editura Exas, 1992.

Os de domn, Editura Brio Star, 1995.

Hotel Boccaccio, Editura ArgeşPress, 1995.

Amurgul zeilor, Editura Intact, 1996.

Legende biblice. Lacrima de gheaţă, Editura Zodia Fecioarei, 1997.

Spioana cheală, Editura ArgeşPress, 1998.

Legende biblice. Floarea Paştelui, Editura ArgeşPress, 1998.

Hotel Tranzit. Turnul Babel, Editura Cultura, 1999.

Roata lumii. Romane de buzunar, vol. I, Editura Tiparg, 2000.

Pasărea cu clonţul de oţel, Editura Tiparg, 2001.

Colivia cu maimuţe, Editura Tiparg, 2002.

Kisselef 10. Fabrica de scriitori, Editura Paralela 45, 2003.

Nu trageţi în dinozauri. Pricaciu, vol. I, Editura Paralela 45, 2004.

Cuibul cu năpârci (coautor I.M. Nedelea), Editura Tiparg, 2007.

Intersecţia lupului, Editura Tiparg, 2007.

Dumnezeu sa il odihneasca!

Compania furnizoare anunţă o nouă întrerupere programată în alimentarea cu energie electrică în orașul Mioveni. Întreruperea va avea loc în astăzi, între orele 9 și 16.
Afectaţi vor fi doar consumatorii de pe strada Strada Dinicu Golescu și PTA Staţie Gaze Colibaşi. Întreruperea furnizării curentului electric este determinată de lucrări de revizie la reţeaua de joasă tensiune.

Primăria orașului Mioveni, prin Centrul Cultural Mioveni, este partener în organizarea spectacolului FROZEN – Regatul Îngheţat, care va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Dacia, pe 4 iunie 2018, de la ora 17.30.
Va fi un show plin de magie, decoruri de basm, proiecţii 3D, cântece şi dansuri. În două cuvinte: bucurie şi copilărie.
Biletele se găsesc la Casa de Cultură a Sindicatelor Mioveni, începând cu data de 8 mai 2018, dar și pot fi achiziționate și online pe eventim.ro.

Klaus Iohannis a făcut o serie de declarații privind execuția bugetară pe primul trimestru al anului 2018. Președintele i-a cerut din nou demisia premierului Viorica Dăncilă.
„Astăzi despre banii românilor. S-au publicat astăzi datele care arată execuția bugetară din primul trimestru al anului 2018. Mă voi referi la aceste date, dar înainte de asta câteva aprecieri mai generale. Aș începe cu o constatare pe care am mai făcut-o. Programul de guvernare s-a aflat încă de la ănceput pe constrasensul unei logici bugetare. A propus românilor scăderea taxelor și a impozitelor, pe de altă parte au propus o creștere puternică pentru salarii, pensii, drumuri, autostrăzi, școli, au spus ei. Această abordare a produs surprindere. E vorba despre un fel de magie economică. Scăderea impozitelor, creșterea salariilor este o ecuație care cu greu poate fi dusă la bun sfârșit și trebuie să vedem cât va ține această iluzie creată de PSD. În privița creșterilor salariilor, până și cei cărora li s-a crescut sunt nemulțumiți. Au fost trecute cheltuielile de la angajator la salariat și astfel s-a anulat această creștere”, a declarat Iohannis.
Președintele s-a arătat foarte îngrijorat de faptul că partidul aflat la putere nu a respectat programul de guvernare. 

După deja un an și jumătate de guvernare PSD, nu vedem nici drumuri, nici autostrăzi, nici școli, nici spitale. Nimic. Lumea se întreagă de unde vin acești bani pentru anumite creșteri care s-au realizat. Povestea e una tristă. PSD-ul amanetează viitorul țării. Crește salariile și neglijează lucruri importante”, a continuat președintele. 

„Bugetul e suspus unei presiuni imense. Această presiunea trebuia atenuată cu un efort vizibil de creștere a vânzărilor. Execuția bugetară arată că la niciun caitol veniturile nu au ajuns la nivelul programului. Programul e prezentat tot de Guvern. Nici măcar propriul program nu și l-au îndeplinit. PSD e incapabil să țină ordine în finanțele publice. După trei premieri, cel mai vizibil efect e incertitudinea, lipsa de predictibilitate”.

„E important să observăm că guvernarea PSD nu reușește s tranforme creșterea economică în creșterea veniturilor. Veniturile nu au crescut în proporție cu economia, ba dimpotrivă. Veniturile în 2017 au fost mai mici decât programul. Pe trimestrul întâi, veniturile totale au crescut în termeni nominali. Suma totală, însă, e sub programul bugetar programat chiar de guvern. Nu numai că nu s-a atins ținta programată, sunt mai mici. E prima data când veniturile fiscale au scăzut față de anul anterior. Această chestiune e la fel de gravă. E o reflecatre a faptului că economia duduie, dar la bugetul statului duduie numai cheltuielile. Veniturile- pauză. TVA-ul trebuia să fie pilonul de bază al bugetului.PSD propunea o crește cu 16% a veniturilor din TVA și iată că suntem cu 9% sub ce era programat”, a mai spus Klaus Iohannis. 

„Colectarea de către ANAF se aflî la 12% sub program. Aceasta e performanța PSD. Cu toate că românii plătesc taxe mai mari pentru aproape tot.. Fondurile europene- un nou eșec al PSD-ului. Pe partea de venituri suntem cu 37% sub valoarea programată. Este totuși mult sub ce s-a programat. E inadmisibil ca aceste fonduri europene să nu facă parte din prioritățile guvernului. Are alte priorități- lupta cu BNR, cu multinaționalele, numai cu fondurile europene nu se luptă. Măcar de acolo dacă din fonduri proprii nu reușesc acest lucru”, a adăugat președintele. 

Klaus Iohannis a lansat și un atac la adresa actualului premier, Viorica Dăncilă, despre care a spus că e necesar să demisioneze pentru „a face loc unor oameni responsabili și competenți”. 

„Nu se invită nicio măsură corectivă. Îi invit să-și revină. Prin urmare, e imperioasă demisia domnei Dăncilă pentru a face loc unor oameni responsabili și competenți și în acest context e din ce în ce mai vizibil că Dragnea și ai lui nu au nicio soluție pentru o guvernare bună și eficientă”, a afirmat Iohannis.