Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

În sfârșit au apărut primele numiri de argeșeni în structurile administrației centrale după ce la conducerea guvernului a ajuns Viorica Dăncilă. Constantin Ivan a fost numit în funcția de secretar de stat la ministerul Economiei, iar Marius Pârvu a fost numit în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului, în locului unui alt argeșean, Bogdan Pandelică. Constantin Ivan are în spate, ca experiență, o mulțime de ani la conducerea Sucursalei Hidroelectrica Curtea de Argeș. El este un cunoscut social-democrat mai ales în zona Câmpulung, de unde provine, dar și la Curtea de Argeș. 

Consilierul Județean Marius Pârvu, membru PSD, are ca experiență perioada în care a condus Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, dar și Arpechim și Oltchim, în perioada în care la ministerul Economiei era Andrei Gerea, perioadă în are Oltchim a înregistrat primul an de profit (exceptând datoriile istorice).

Numirile celor noi au fost publicate în Monitorul Oficial.

PSD Argeș mai dorea un secretar de stat la ministerul Transporturilor, pentru a rezolva problemele din cauza cărora trenează proiectul tronsonului de autostradă Pitești-Sibiu.

Argeșul mai are un secretar de stat în persoana lui Nicolae Tudose, la Ministerul Dezvoltării. 

Jandarmeria a organizat o Zi a porţilor deschise la sediul de pe strada Smeurei nr. 21 Piteşti, pentru a putea interacţiona cu elevi ai instituţiilor de învăţământ din judeţ. Cu acest prilej, jandarmii au făcut exerciţii demonstrative, prezentând, printre altele, şi o luptă corp la corp, dar şi simularea unei intervenţii cu câinii special antrenaţi. De asemenea, elevii au putut vedea armele şi autovehiculele din dotarea instituţiei.


Vineri, 30 martie, de la ora 11, la poligonul Budeasa va fi organizată Cupa Presei la tir. Luni, 2 aprilie, de la ora 18, jandarmeria argeşeană va organiza un spectacol artistic aniversar la Centrul Multifuncţional susţinut de artişti jandarmi sau din familii ale acestora. Activităţile se vor încheia marţi, 3 aprilie, la ora 11, în Piaţa „Vasile Milea”, când jandarmii vor prezenta o serie de exerciţii demonstrative specifice detaşamentului mobil de intervenţie (mascaţii), exerciţii de disciplinare şi de intervenţie susţinute de jandarmii-conductori şi câinii de serviciu. Manifestările se vor încheia cu defilarea blocului de paradă pe itinerarul Teatrul „Aşchiuţă” – Piaţa „Vasile Milea”.

Pe 3 aprilie se împlinesc 168 de ani de la semnarea actului prin care domnitorul Grigore Alexandru Ghica a promulgat Legiuirea pentru Reformarea Corpului Slujitorilor în Jandarmi, document care marchează întemeierea Jandarmeriei Române. Pentru a onora evenimentul, Jandarmeria Argeş a pregătit o serie de activităţi specifice.

 

Acțiune inedită îm peisajul politic argeșean realizată de ALDE Pitești. În ziua în care am celebra 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, zi în care Parlamentul român a adoptat Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, membrii ALDE Pitești au invitat piteștenii din cartierul Găvana, unde este și sediul filialei și cabinetul parlamentar al lui Andrei Gerea, să scrie sau să deseneze gândurile și dorințele pentru viitorul unei Românii care să fie din nou reîntregită. Cei mai încântați fiind zecile de elevi care s-au oprit pentru a lăsa mărturie dorința lor ca Basarab și România să se unească. Toate mesajele celor peste 100 de tineri, părinți, bunici și copii au fost puse pe stickere care au fost prinse pe un simbolic stejar care își va găsi un loc de cinste în sediul ALDE.

Spre seară, la sediul ALDE Pitești, a fost organizată o masă rotundă în care consilierul local Ionuț Zidaru, care este și profesor de istorie, dar și Petre Luțu, seniorul organizației, fost deținut politic în mai multe închisori, inclusiv la Pitești, au vorbit despre contextul și momentul Unirii Basarabiei cu România, dar și despre eforturile liberalilor, alături de Regele Ferdinand, pentru acest deziderat. Discuțiile au fost libere, fiind prezente persoane de mai multe vârste, iar cei care au fost cei mai deschiși în a aborda acest subiect au fost tinerii, în frunte cu studenții basarabeni. De altfel, la cabinetul parlamentar al lui Andrei Gerea lucrază ca stagiară o studentă din Basarabia, care a și lansat invitația colegilor ei de facultate să participe la eveniment.

Filiala ALDE Pitești a celebrat astfel 100 de ani de la ziua de 27 martie 1918, atunci când Sfatul Ţării din Basarabia, întrunit la Chişinău, a votat unirea Basarabiei cu România, această unire fiind de fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia ţaristă în anul 1812. A fost momentul când Basarabia a devenit prima provincie care s-a unit cu România.

Judecătorii Curții Constituționale au decis că este neconstituțional un articol din Statutul funcționarilor publici, iar acestora nu le vor înceta raporturile de serviciu, în perioada cercetării administrative, dacă aceștia pot influența această cercetare. ”În ziua de 27 martie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.94 alin.(1) lit.n) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, având următorul conținut: „(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: (...) n) pe perioada cercetării administrative, în situația în care funcționarul public care a săvârșit o abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplină;”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 94 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituţionale. În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că, pe de o parte, măsura suspendării raportului de serviciu nu poate opera decât în cazul îndeplinirii condiției influențării cercetării administrative, de către funcționarul public implicat, însă, pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor imperative cuprinse în art. 77 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri a autorităţii ori instituţiei publice. Din acest punct de vedere, prevederile legale criticate sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii şi care impun obligaţia ca normele adoptate să fie precise, clare şi previzibile. De asemenea, în aceste condiţii, măsura suspendării de drept a raportului de muncă al funcţionarului public, în situaţia în care funcţionarul public care a săvârşit o abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, este o măsură excesivă, lipsită de obiectivitate și temeinicie, ducând la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între drepturile și interesele în concurs, și anume dreptul la muncă al funcţionarului public și dreptul autorității/instituției publice de a lua măsurile necesare unei bune desfășurări a cercetării disciplinare. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ şi fiscal”, arată un comunicat al CCR.

Inspecţia Judiciară a încheiat verificările în cauza deschisă în urma solicitării formulate de DNA la Curtea de Apel Ploieşti, în ultimul termen al procesului Kovesi vs. Antena 3. Raportul a fost transmis Plenului CSM pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea 317/2004. "Inspectorii judiciari au concluzionat că formularea unei cereri de către Direcţia Naţională Anticorupţie în maniera şi circumstanţele descrise poate constitui o atingere adusă independenţei magistraţilor", precizează Inspecţia Judiciară. CSM anunţa pe 12 martie că sesizarea formulată de jurnaliştii Emanuel-Mihai Gâdea, Tudor Radu, Bianca Grigore, Mugur-Cristian Ciuvică şi Răzvan-Ovidiu Savaliuc, cu referire la incidentele care au avut loc la termenul din 6 martie 2018, în legătură cu soluţionarea dosarului nr.6043/3/3015 aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti a fost trimisă Inspecţiei Judiciare. La ultimul termen al procesului în care mai mulţi jurnalişti Antena 3 au fost condamnaţi la plata a 300.000 daune morale şefei DNA, doi procurori DNA au solicitat instanţei să li se transmită toate documentele din dosar, în vederea soluţionării unui dosar penal.

Parlamentul de la Bucureşti a adoptat marţi Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România. Andrei Gerea, chestor al Camerei Deputaților a catalogat declarația Parlamentului de la București ca pe un prim pas, realizabil, al reunirii Basarabiei cu România, într-un viitor nu foarte îndepărtat.  Este nevoie fără îndoială de eforturi din partea clasei politice din cele două țări, de eforturi din partea românilor de pe ambele maluri ale Prutului pentru această unire. Clasa politică, pentru că trebuie ca Moldova să ajungă la un anumit nivel de trai și de dezvoltare, pentru că moldovenii vor deveni parte din România, deci parte din NATO și din UE, și din partea populației, pentru că doar ea poate decide să se unească. Putem depăși toate piedicile, dacă vom fi mai hotărâți, a precizat Andrei Gerea, deputatul ALDE de Argeș.

"Parlamentul României, constituit în şedinţă solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora, şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora", se arată în documentul adoptat de Legislativul de la Bucureşti.

Potrivit Declaraţiei, prin organizarea unei şedinţe solemne a Camerelor reunite, în prezenţa unei delegaţii a Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova, venită de la Chişinău pentru acest eveniment, este sărbătorit "Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918" şi este celebrat "momentul în care elitele politice din Basarabia şi din Regat au dat curs năzuinţelor".

"Considerăm astăzi drept o misiune de onoare a actualei şi viitoarei generaţii din stânga şi dreapta Prutului să cinstească, cu pioşenie, memoria generaţiei de la 1918 care a lucrat la constiturea României Mari", se precizează în Declaraţie.

Conform acesteia, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei imperiului ţarist şi ale desfăşurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

"Prin revenirea Basarabiei la Ţara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812 când, prin Tratatul de la Bucureşti dintre Imperiul Otoman şi Rusia ţaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componenţa Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei", menţionează documentul citat.

Declaraţia a fost votată cu o largă majoritate. Un număr de 19 parlamentari s-au abţinut la vot. 

 

O nouă condamnare ce a fost dată într-un alt dosar al sclaviei de la Berevoeşti. Tribunalul Argeş a dat sentinţa, în prima instanţă, în dosarul 17/109/2017, în care erau cercetați 7 inculpați. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Alți șapte dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești au fost condamnați luni, de către Magistrații Tribunalului Argeș. Pedepsele cu închisoare, cele mai mari de până acum, sunt cuprinse între 5 ani şi 2 luni şi 18 ani şi 10 luni, dar sentința nu este definitivă.
Stăpânii de sclavi  au fost condamnați și la plata unor daune în valoare de 160.000 de euro celor opt victime pe care le-au torturat și umilit.

1. Păun Traian ( fiul)…aplică inculpatului Păun Traian (fiul), pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 16 ani închisoare, respectiv de 5 ani şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 10 ani închisoare cu executare în regim de detenţie.
2. Bădală Costinel,..aplică inculpatului Bădală Costinel, pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 32 de ani şi 6 luni închisoare, respectiv de 10 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 18 ani şi 10 luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
3. Păun Petruţa-Minuca…aplică inc. Păun Petruţa-Minuca, pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 9 ani închisoare, respectiv de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
4.. Feraru Florin…aplică inculpatului Feraru Florin, pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 8 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 11 ani şi 4 luni închisoare, respectiv de 3 ani închisoare ,9 luni şi 10 zile , urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 8 ani , 5 luni şi 10 zile închisoare cu executare în regim de detenţie.
5. Feraru Ancuţa-Mariana..aplică inc. Feraru Ancu?a-Mariana , pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 5 ani închisoare, respectiv de 1 an şi 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
6. Păun Traian( tatăl)… aplică inculpatului Păun Traian , pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 15 ani închisoare, respectiv de 5 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 11 ani şi 6 luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
7.Păun Vasilica…aplică inc. Păun Vasilica , pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 10 ani închisoare, respectiv de 3 ani şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 7 ani şi 4 luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

În cadrul proiectului ”Reforma sectorului sanitar –îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar”, finanțat prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), care vizează achiziționarea de echipamente medicale destinate secțiilor de anestezie – terapie intensivă, la Spitalul Județean de Urgență Pitești au fost livrate primele 9 paturi standard de ATI și un pat de terapie rotațională, toate echipamentele fiind de ultimă generație, în conformitate cu normele internaționale.
De asemenea, urmează să fie primite 9 monitoare standard, 6 monitoare avansate multifuncționale, un ecograf portabil, 5 ventilatoare standard mecanice, un ventilator avansat, un modul infuzie cu 6 pompe și o seringă automată și două module cu 3 pompe și o seringă automată.

Avem plăcerea de a vă invita la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului prof. Alexandru Vladimir Ciurea, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

 Personalitate a neurochirurgiei românești, geniu al neurochirurgiei la nivel internațional, Dl. Prof. Alexandru Vladimir Ciurea este membru al Academiei de Științe Medicale, Președinte al Comisiei Naționale de Neurochirurgie, fost Șef al Secției de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Profesor de Neurochirurgie și îndrumător de teze de doctorat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Contribuţiile în domeniul Neurochirurgiei i-au adus Profesorului Ciurea o largă recunoaştere internaţion.

 Membru al Academiei Braziliene de Neurochirurgie, Vicepreședinte al Euroacademiei Multisciplinaria Neurotraumatologică, Domnul Profesor Ciurea a inițiat colaborări cu universități de prestigiu din străinătate, între care University of Virginia (SUA), Karolinska University (Suedia), Universitatea Marburg (Germania) sau Universitatea Messina (Italia).

 Autor al unui număr însemnat (27) de cărți de specialitate, coautor în 21 de tratate și monografii neurochirurgicale și neurologice, autor în capitole de carte publicate în străinătate, celebrul neurochirurg român este membru al board-ului editorial în nu mai puțin de 10 publicații științifice internaționale prestigioase.

 Numele Domnului Profesor Ciurea va rămâne în istoria neurochirurgiei românești nu numai prin miile de vieți pe care le-a salvat, ci și prin extraordinarele eforturi întreprinse pentru progresul acestei științe. Primul Centru de Excelență în Neurochirurgie și Neurologie, dotat la cele mai înalte standarde internaționale, există acum în medicina românească datorită Profesorului Ciurea.

 

Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. Modificările la Legea 303/2004 au fost adoptate cu 83 de voturi "pentru" şi 36 "împotrivă".
Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisia specială şi susţinute în plen nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adopta 
Majoritatea modificărilor la această lege au rămas în forma adoptată de Camera Deputaţilor, în urmă cu o săptămână.
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.
O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau rocurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.
Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare, explicând că "a făcut doar un acord corect"."Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în pro cedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei", a citit Nicolae în plen noua prevedere.
Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.
Printre amendamentele adoptate luni la statutul magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul Senatului, se numără cel care prevede că "statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă". Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

 

Liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat luni în plen că nicio prevedere a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară nu afectează independenţa sistemului judiciar, contrariul neputând fi dovedit de nimeni din noiembrie până în prezent.

"Aş vrea să fac o precizare foarte importantă, ca să nu mai repete cineva propagandistic, cât se poate de găunos, că se instituie un control politic asupra Justiţiei. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară conţine toate elementele care să asigure independenţa magistraţilor, imparţialitate în exercitarea actului de justiţie, inamovibilitatea judecătorilor şi stabilitatea procurorilor. Nici până astăzi, din noiembrie, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la Bucureşti, nici din alt colţ al lumii, nu a putut să facă dovada care anume text din propunerea legislativă ar pune sub control politic, ar afecta independenţa în vreun fel a sistemului judiciar din România. Explicaţia e foarte simplă - nu a putut identifica nimeni un text pentru că el nu există. Nu există nimic în ceea ce priveşte organizarea judiciară care să rezulte din voinţa politică de control a cuiva, cu atât mai mult cu cât alternanţa la putere ar face, în modul cel mai raţional şi previzibil cu putinţă, ca acest control politic să fie exercitat de forţe politice diferite', a susţinut Şerban Nicolae în plenul Senatului.

El a subliniat că peste 90% dintre textele adoptate provin de la asociaţiile profesionale ale magistraţilor, iar dezbaterile au avut loc cu transmisii în direct atât online, cât şi transmise de posturile de televiziune.

În schimb, senatorii Opoziţiei au criticat modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi au motivat votul împotrivă.

"PNL s-a opus la dezbaterea precedentă, înainte de decizia Curţii. Modificările care au intervenit sunt nişte modificări care, din punctul de vede al PNL, nu sunt semnificative. Faptul că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în trei luni, nu în şase, cum era în textul iniţial (...) sunt nişte mici brizbrizuri care nu schimbă în niciun fel nici conţinutul legii, nici poziţia pe care PNL a avut-o şi şi-o menţine despre această lege (...). PNL va vota împotriva acestei legi", a spus senatorul PNL Daniel Fenechiu.



Un alt amendament, propus de PSD - ALDE, stipulează că "informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat".

Senatul a mai adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.