Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

La sfârșitul lunii noiembrie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Argeș erau înregistrați 8.199 șomeri (din care 3.705 femei), rata șomajului fiind de 3,15%.
Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 3,21%, în această lună acest indicator a înregistrat o scădere cu 0,06 pp.
Din totalul de 8.199 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Argeș, 1.698 erau beneficiari de indemnizţie de şomaj, iar 6.501 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 7.001 șomeri provin din mediul rural și 1.198 sunt din mediul urban.
Șomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Argeș (32%), urmați de cei cu studii primare (25,3%) și de cei cu studii liceale sau postliceale 15%. Șomerii cu nivel de instruire profesional/arte și meserii reprezintă 13,6% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii superioare 4,2%. Șomerii fără studii reprezintă 9,9% din totalul șomerilor înregistrați.
Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 3.366 persoane foarte greu ocupabile, 4.492 greu ocupabile, 139 mediu ocupabile și  202 persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Argeș.

Presa locală a identificat o parte dintre procurorii care afirmau în stenogramele de la DNA Oradea despre cum să le facă dosare penale judecătorilor care nu le satisfăceau ordinele și dorințele. Nu au identificat doar persoanele, ci faptul că în trecutul apropiat, s-au numărat printre așa numiții magistrați, în general fiiind vorba de fapt doar de o anumită parte a procurorilor, care au ieșit în stradă ca să apere statul de drept. Avocatul Răzvan Doseanu a publicat săptămâna trecută o înregistrare audio a unei şedinţe a DNA Oradea din ianuarie 2018, el nominalizându-i ca participaneți pe procurorii Man Ciprian, Muntean Adrian, Ardelean Ciprian, Pantea Cosmin şi Rus Lucian.
Conform Bihoreanu.ro, Lucian Rus şi Ciprian Ardelean - participaseră în urmă cu doar o lună la un protest în faţa clădirii parchetelor din Oradea, pentru a-şi arăta nemulţumirea cu privire la modificarea legilor justiţiei. Cei peste 20 de participanţi la protest aveau în mâini jurământul pe care îl depun magistraţii în faţa preşedintelui țării în momentul în care sunt numiţi în funcţie, potrivit bihoreanul.ro. Protestele au continuat la Oradea şi în zilele care au urmat din decembrie 2017, cu participarea procurorilor DNA.
Cei cinci procurori care apar în înregistrare discută despre judecători favorabili şi nefavorabili de la Tribunalul Bihor şi mai ales de la Curtea de Apel Oradea. Procurorii DNA au discutat situaţii în care dosarele le-au fost făcute ferfeniţă de judecători care în cazurile altor parchete "nici nu se uită pe dosare".
Procurorii au discutat şi despre o posibilă cale de a "linişti" magistraţii potrivnici: "Dacă începi urmărirea penală faţă de astea două judecătoare, dacă trimite Adi (n.r. - Adrian Muntean) în judecată pe ăia trei, intră frica", se aude Man, după care Ardelean a punctat că aşa "se mai liniştesc".
De ce erau atât de îndârjiți astfel de procurori împotriva modificărilor adoptate de coaliția PSD-ALDE la legile justiției? De exemplu, una dintre modificări se referea la mutarea competenţei de investigare a magistraţilor la o secţie specială din Parchetul General. Adică, DNA nu mai avea biciul cu care să îi dreseze pe judecători, amenințându-i cu dosare penale sau cu perspectiva unor dosare penale.

Casa Judeteana de Pensii Arges informeaza beneficiarii sistemului public de pensii ca incepand cu data de 01.01.2019, conform OUG nr.114/2018, se aplica urmatoarele modificari legislative:
➢    Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.

➢    Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, se menţine la 640 lei şi începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% şi este de 704 lei.

➢    În anul 2019, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,20.

➢    În perioada 2019-2021 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 următoarele drepturi:
−    Indemnizațiile prevăzute de Decretul–Lege nr.118/1990 republicat, cu modificările și completările ulterioare, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
−    Drepturile prevăzute de Legea nr.49/1991 cu modificările și completările ulterioare, privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu excepția indemnizațiilor prevăzute la art.1.
−    Drepturile prevăzute de Legea nr.44/1994 republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, cu excepția drepturilor prevăzute la art.11.
−    Drepturile prevăzute de Legea nr.49/1999 privind pensile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare.
−    Indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.
−    Indemnizațiile prevăzute de Legea nr.309/2002 cu modificările și completările ulterioare, privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.
−    Indemnizațiile prevăzute de Legea nr.109/2005 republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România.
−    Ajutorul lunar acordat soțului supraviețuitor, în temeiul Legii nr.578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare.
De asemenea, în perioada 2019 – 2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr.341/2004, legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorilor anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.

Consiliul Concurenţei a sancţionat Orange România cu amendă în valoare de 64,91 milioane lei (aproximativ 14 milioane euro) pentru abuz de poziţie dominantă, potrivit economica.net.
 Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2011-2015, operatorul de telefonie a limitat accesul companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă, blocându-i activitatea de transmitere a mesajelor comerciale către/de către clienţii Orange.

Simplus Invest SRL este un integrator, adică o companie care intermediază transmiterea de mesaje comerciale prin numere scurte între anumite companii beneficiare și clienții operatorilor de telefonie mobilă. Pentru a-şi desfăşura activitatea, integratorii încheie contracte cu clienţi (companii care vor să transmită mesaje comerciale) şi cu toți operatorii de telefonie mobilă, care le alocă numere scurte.

Mesajele comerciale au ca obiect atât transmiterea de mesaje publicitare (ex.: sunt puse la dispoziţia clienților informaţii referitoare la produse sau servicii sau se facilitează participarea la campanii promoţionale), cât și efectuarea de plăți (ex.: descărcare jocuri, televoting, plată parcare, donații etc.).

"Accesul la rețeaua Orange este indispensabil pentru integratori în vederea comercializării propriilor produse, întrucât Orange deține cel mai mare număr de utilizatori pe piața de telefonie mobilă, iar beneficiarii doresc să aibă acces la toți acești utilizatori'', se arată într-un comunicat al Consiliului.

În cadrul investigaţiei, Autoritatea de Concurenţă a constatat mai multe fapte ale Orange prin care a limitat accesul Simplus la reţeaua sa, cum ar fi: refuzul de a deschide noi servicii comerciale prin alocarea unor noi numere scurte, respectiv închiderea anumitor numere scurte.

„Companiile mari, care deţin poziţii dominante, trebuie să aibă un comportament nediscriminatoriu faţă de partenerii lor şi să creeze proceduri clare, transparente şi rezonabile pentru situaţiile ce justifică o limitare a accesului la reţeua sa", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

În perioada 2012-2013, Simplus era principalul jucător din România pe piaţa de intermediere de transmitere de mesaje comerciale prin numere scurte. Acțiunile Orange au diminuat în mod semnificativ capacitatea acestui integrator de a concura pe piață, cifra de afaceri a Simplus diminuându-se în perioada 2012-2015 de aproximativ cinci ori.

Autoritatea de Concurenţă va informa Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) cu privire la disfuncţionalităţile identificate în cadrul investigației pe piața analizată, în vederea analizei oportunității impunerii de măsuri în acest domeniu de activitate.

Consiliul reaminteşte că a derulat mai multe acţiuni pe piaţa telecomunicaţiilor, ceea ce a dus la o piaţă concurenţială oferind produse şi servicii la preţuri rezonabile şi un grad mare de penetrare în rândul populaţiei. Astfel, Consiliul Concurenţei a sancţionat, în 2011, companiile Orange cu 34,8 milioane euro şi Vodafone cu 28,3 milioane euro pentru abuz de poziţie dominantă. Cele două companii au contestat sancţiunile, în cazul Orange instanţa supremă menţinând decizia Consiliului Concurenţei, iar cazul Vodafone se află pe rol.

 

Vicepreședintele ALDE și chestorul Camerei Deputaților Andrei Gerea a avut un atac devastator la adresa europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan. Deputatul de Argeș îl acuză pe europarlamentarul PPE, care a trecut prin mai multe partide că este un trădător de țară, alături de Monica Macovei și i-a cerut lui Mureșan să își clarifice statutul de om al Serviciilor, pe care l-a primit tocmai de la vechii săi colegi din PMP, care îl cunosc mai bine decât oricine.

"Un oarecare domn Siegfried Mureșan, un traseist care și-a trădat de mai multe ori partidele din care făcea parte, vine și dă lecții de moralitate. Pupilul lui Băsescu, fiul de suflet al Elenei Udrea și mai nou portavocea lui Ludovic Orban în Parlamentul European, își permite să îl critice pe președintele Senatului și al ALDE. Băiatul de mingi al lui Orban ar trebui ca uneori să își vadă lungul nasului atunci când face tot felul de afirmații nefondate.

Un personaj care s-a remarcat doar prin trădarea colegilor de partid, dar mai ales prin trădarea propriei țări, nu ar trebui să își mai permită nici măcar să scoată două cuvinte. Mureșan este dispus să facă orice pentru propriul său interes politic, chiar să își trădeze propria țară. Băiatul lui Băsescu, crescut de doica Monica Macovei, este unul dintre cei care au dus o campanie de denigrare a României, fiind printre europarlamentarii care au votat împotriva propriei țări. Siegfried Mureșan este, alături de Monica Macovei, un exemplu de trădător de țară și de traseist politic.

Încă nu îmi dau seama dacă acesta e caracterul său, unul de om fără scrupule, fără niciun fel de conștiință sau dacă s-a contaminat deja de la noii lideri ai PNL, cei care au devenit celebri prin limbajul ofensator și denigrator la adresa României și a propriilor cetățeni.
Siegfried Mureșan ar trebui să își clarifice statutul de om al Serviciilor, pe care l-a primit tocmai de la vechii săi colegi din PMP, care îl cunosc mai bine decât oricine", a scris președintele ALDE București, Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Actualul interimar la șefia DNA, Anca Jurma, a decis să se retragă din această funcție, iar procurorul general Augustin Lazăr a fost nevoit să aleagă un nou interimar. Adjunctul Călin Nistor, fostul șef al DNA Pitești a fost numit interimar la conducerea structurii centrale. este unul din procurorii cu cea mai mare vechime din DNA, structura centrală, a instrumentat dosare importante, nu face parte din echipa cu care Laura Codruța Kovesi a condus DNA, în ciuda funcției de procuror-șef adjunct. În ultimii ani, Călin Nistor s-a opus măsurilor luate de către Laura Codruța Kovesi și a refuzat să dea curs comenzilor primite. De altfel, Laura Codruța Kovesi a cerut și anchetarea sa alături de Mihaiela Iorga Moraru, procuroare pe care Călin Nistor a sprijinit-o.

În 2013, presa scria despre Călin Nistor cum a anchetat 45 de dosare de corupție în 7 ani, fără nicio achitare. Atunci, Daniel Morar îl nominalizase pentru conducerea DNA.

Recent, Călin Nistor vorbea despre achitările din instanță. În august 2018, când a fost stabilit un grup de lucru în DNA, în contextul achitărilor pe bandă rulantă, Călin Nistor spunea că ”Pentru procurori, cel mai mare rebut profesional este o achitare. Când trimiţi în judecată o persoană, trebuie să te asiguri că ai toate probele care să justifice legalitatea şi temeinicia trimiterii în judecată. Achitările pot fi clasificate pe două categorii: imputabile pentru procuror, care sunt cele mai grave şi neimputabile (...).”
Călin Nistor are o vechime de 23 de ani în magistratură. Din 2006, se află în DNA.
Călin Nistor a făcut parte din echipa Laurei Codruţa Kovesi, dar relaţiile cu fosta şefă a DNA s-au răcit cu mai bine de un an înainte ca aceasta să fie revocată din fruntea structurii anticorupție pe fondul diferenţelor de viziune privind așa-zisele „abuzuri" din DNA, potrivit g4media.ro.

Mandatul de conducere al lui Călin Nistor la DNA expiră în mai 2019. El a ocupat timp de 6 ani acest post. În trecut, a fost şeful DNA Piteşti şi s-a evidenţiat prin anchetele împotriva fostului şef al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, sau fostului primar din Craiova, Antonie Solomon.

De asemenea, prim-adjunctul DNA, Călin Nistor, a candidat pentru un post de simplu procuror la Secţia de anchetare a magistraţilor.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) trebuia să dezbată luni propunerea de prelungire a delegării Ancăi Jurma la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, însă aceasta a anunțat, printr-o scrisoare transmisă CSM, că nu mai dorește încă un mandat interimar la conducerea DNA. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Sărbătoarea închinată Botezului Domnului Iisus Hristos a fost cinstită în Eparhia Argesului și Muscelului prin Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, împreuna cu un sobor de preoți și diaconi, în noua Catedrală Arhiepiscopală din municipiul Curtea de Argeș.

Slujba de sfințire a apei a fost oficiată de Chiriarhul Eparhiei pe esplanada din fața Catedralei Arhiepiscopale, fiind rostite rugăciunile de invocare a Duhului Sfânt.

După ce au fost binecuvântați prin stropirea cu Aghiazma Mare, cei prezenți au luat apă sfințită pentru casele lor.

În cuvântul de învățătură, Ierarhul Argeșean a vorbit credincioșilor despre importanța praznicului cinstit astăzi, dar și despre folosul pe care îl aduce Aghiazma Mare. La rândul său, Arhimandritul Caliopie Ichim a vorbit despre simbolistica botezului Domnului și a semnificației botezului pentru creștini.

Anchetă penală la Spitalul Județean de Urgenţă Ploieşti, după moartea unui pacient. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă în cazul unui bărbat care a murit la două săptămâni după ce a fost scăpat de brancardieri de pe targă.

Pacientul, în vârstă de 71 de ani, era internat la secţia Neurochirugie, după extirparea unei tumori. După operație, a avut o evoluție favorabilă, iar medicii au decis să îl trimită la Urologie, așa că pe 17 decembrie a fost preluat de angajații unei firme private, care avea contract cu spitalul.

La un moment dat, în timpul transportului, pacientul a căzut pe scări.

Dr. Florin Pușcariu: "A fost efectuat controlul urologic, la întoarcere targa a cedat, pacientul suferind un traumatism cranio-facial".

Reprezentanții firmei care a efectuat transportul susțin că incidentul s-ar fi produs chiar din vina pacientului. "În timpul transferului pe targa noastră, de la spital, pacientul a făcut o mişcare nepermisă şi a dezechilibrat targa, care a căzut. În urma tomografiei şi tuturor investigaţiilor care s-au făcut, s-a constatat că nu există impact asupra sănătăţii pacientului", a afirmat Cristian Vintilescu, fondator al centrului medical privat, citat de TVR.

Pe 4 ianuarie, bătrânul a murit la Spitalul Județean Ploiești, unde era internat pentru recuperare. Rudele care așteptau însănătoșirea bătrânului au aflat despre incident abia la morgă. Familia contestă varianta că incidentul s-ar fi produs din vina pacientului.
 

Scene șocante înregistrate de Bobotează în județul Dâmbovița! Doi proprietari de cai și-au snopit în bătaie animalele și le-au pus să tragă bușteni uriași. Oamenii și-au pedepsit astfel caii pentru că nu au câștigat niciun premiu la un concurs. Scenele revoltătoare au fost surprinse de spectatorii care au luat parte la sărbătoarea anuală denumită „Botezul Cailor".

Scenele pline de cruzime au fost surprinse în comuna dâmbovițeană Vișina.

După parada de la primărie, caii au fost botezați la biserica din sat. Apoi, întreaga comunitate s-a îndreptat către islazul comunal unde au fost diverse întreceri cu cai.

La final, cei doi proprietari nervoşi pentru că animalele lor nu au câştigat nimic s-au dezlănțuit. Au biciuit animalele și le-au pus să tragă pe iarbă o sanie plină cu bușteni uriași.

Deși un cal era epuizat, bătaia a continuat, în ciuda protestelor spectatorilor.

Organizatorii competiției au specificat că este interzisă folosirea biciului.

Demonstrația de cruzime a fost întreruptă de jandarmi și de polițiștii locali.

Proprietarii cailor riscă acum o amendă contravențională sau chiar pedeapsa cu închisoarea, de la șase luni la trei ani.

Credincioşii Parohiei din municipiul Piteşti au sărbătorit sâmbătă, 7 ianuarie 2017, hramul bisericii. Cu această ocazie, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat cu Sfânta Liturghie, notează site-ul oficial al Eparhiei.

În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţia Sa a îndemnat pe cei prezenţi să aibă permanent ca model pe Sfântul Ioan Botezătorul. De asemenea, Părintele Arhiepiscop a mulţumit credincioşilor din municipiul Piteşti pentru grija şi dragostea pe care o au faţă de Biserica lui Hristos, adresând și urări de sănătate celor sărbătoriți astăzi.

În predica susținută, Arhimandritul Caliopie Ichim a vorbit despre importanța Sfântului Ioan Botezătorul și despre ceea ce înseamnă cu adevărat îndemnul pe care acesta îl avea pentru oameni: Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!