ProArges

ProArges

Tibi Ușeriu a devenit primul om care a câștigat de trei ori Ultramaratonul Arctic. Asta după ce anul trecut devenise al doilea bărbat care reușește să câștige două ediții a celui mai dur maraton. Dincolo de performanța extraordinară din punct de vedere sportiv, experiența de viață a bistrițeanului este una fabuloasă. A fost cioban în România, pizzar în Italia, bodyguardul unui interlop sârb şi autorul unor jafuri armate în Austria şi Germania, notează TVR.

În cartea autobiografică, „27 de paşi“, lansată în 2017, Tibi Uşeriu vorbeşte despre viaţa sa, despre o condamnare de peste două decenii la închisoare, despre jafurile armate şi tentativa de omor care l-au trimis acolo, dar şi despre reabilitarea adusă de proiectul Tăşuleasa Social şi alergatul care l-a făcut celebru.
Masca avea un efect narcotic asupra mea. Deveneam un om în stare de orice

“Furam maşini de lux din Germania. Le făceam altă faţă şi apoi le duceam în Italia. Am început să creştem nivelul şi am început să facem magazine de bijuterii, apoi le valorificam în Iugoslavia. Acolo am făcut rost de arme pentru că exista o piaţă. Nu mai aveam frică demult. Din copilărie mi-am pierdut acest simţ al fricii. Erau momente când mă gândeam la repercusiunile care ar putea să fie. Eram conştient şi mi le asumam. Ştiam că la un moment dat o să se înfunde. Acţionam cam de trei ori pe an. Apoi făceam o pauză. Se făcea un plan. În mare parte foloseam cagule pe faţă. Acum filmele sunt puţin exagerate. În ultima perioadă ne-am specializat pe persoane care duceau bani de la magazine mari. Venea o maşină, lua banii şi îi ducea la bancă. Noi atacam maşina respectivă”, declara Tiberiu Uşeriu, într-un interviu acordat unui post de radio, în 2017.

„Cândva demult, într-o cameră de hotel din Austria, masca mea neagră era o cagulă, pe care o probam în oglindă. (...) Masca avea un efect narcotic asupra mea. Deveneam un om în stare de orice, toate simţurile mi se ascuţeau, acţionam cu precizie şi sânge rece. Şi, mai ales, acţionam fără să mă gândesc prea mult la consecinţe”.
A fost acuzat de furt, jaf armat şi tentativă de omor și a primit o pedeapsă de 23 de ani de închisoare pentru faptele comise în Austria şi Germania.

“Eram căutat, am fost prins de două ori, am evadat din 2006 şi 2008 şi la un moment dat din cei 23 de ani (am primit 13 ani în Germania şi nouă ani şi în Austria şi trebuia să fac amândouă pedepsele), în 2006 comunitatea europeană a cumulat aceste pedepse şi a trebuit cea mai mare pedeapsă. Am executat cei 13 ani însă şi din aceştia am făcut 2/3.”
A fost condamnat 13 ani în Germania și aproape 10 ani în Austria, dar, în urma unei decizii europene, pedepsele au fost cumulate și i-a fost impusă să pedeapsa cea mai grea, cea de 13 ani.

„Ora 5 dimineaţa. Sună goarna. Scoală şi morţii din mormânt. Deţinutul 2800 sare din pat. Dezbracă pijamaua de hârtie şi îmbracă un costum albastru, standard. Face patul. Trec 2 minute şi 17 secunde până când o mână îi deschide vizeta, însoţită de un zdrăngănit de chei. 2800 trebuie să fie în picioare în faţa patului. Aşa e regula. Un necunoscut îl priveşte fără nicio vorbă. Apoi, 2800 se spală pe faţă şi pe dinţi. Aşteaptă. Orele trec chinuitor. I se aduce o mâncare anostă. Deşi nu-i e foame, mănâncă. Azi nu şi-a propus nicio grevă a foamei. Are de aşteptat cam 10 ore până să fie scos sfară, printr-un tunel, la plimbare. Singur, fără alţi deţinuţi. Curtea închisorii e mică. Plimbarea din jurul piscinei are fix 27 e paşi. E păzit de 2 gardieni.”

Cei 27 de paşi pe care îi număra de sute de ori la plimbările zilnice îl urmăresc şi în maratoane şi în pregătirile pentru competiţii. Cei 27 de paşi pe care îi făcea în curtea închisorii dau titlul cărţii semnate de el.

După 10 ani, deținutul 2800 a beneficiat de reducerea pedepsei și a ieșit din închisoare.

Asta propune Comisia Europeană, care atrage atenţia că în acest moment cei care lucrează independent, part time, sau fac munci sezoniere, nu sunt protejaţi, în caz de accident de muncă, sau de şomaj.
 
Aproape jumătate din totalul lucrătorilor din Uniunea Europeană sunt în această situaţie ingrată. Ca să se asigure că nu sunt abuzaţi, Uniunea va înfiinţa o Agenţie Europeană a Muncii, care ar putea avea sediul chiar în România.
Milioane de români sunt plecați în statele membre ale uniunii europene pentru a munci. În căutarea unui venit mai bun, unii dintre ei ajung în situații disperate, fiind abuzați de către angajatori.

Specialiştii care lucrează pe baza unor contracte de colaborare, programatorii angajaţi pentru proiecte temporare, bonele, lucrători sezonieri sau micii antreprenori care muncesc pe cont propriu au putea beneficia de toate drepturile pe care un muncitor european le are în statul din care provine. Toţi aceştia în cazul unui accident de muncă, ar trebui să suporte costurile. În alte cazuri, nu beneficiază de pensie sau de indemnizaţie de maternitate. 
 
Comisia european vrea ca toate statele membre să aibă un sistem unic de protecţie socială, iar autoritatea care urmează să vegheze la respectarea drepturilor va fi Agenția Europeană a muncii.
Iar România are șansă să aibă sediul acestei agenții care va avea și rolul de a media găsirea de soluții în cazul litigiilor transfrontaliere.

Cătălin Rădulescu a părut relativ liniștit la ieșirea din ședința de astăzi a Biroului Politic Județean al PSD Argeș, în urma căreia i-a fost retras sprijinul politic. Are și de ce. În fapt, Rădulescu nu pățește nimic și chiar și așa, sancțiunea trebuie confirmată și de Biroul Politic Național.

Pe de altă parte, Rădulescu și-a atacat colegii pe care i-a catalogat prieteni, dar despre care a lăsat să se înțeleagă că nu au coloană vertebrală și că nu l-au susținut la vot, el spunând că una zic și alta fac atunci când vine vorba de vot. De altfel, retragerea sprijinului politic a fost votată în unanimitate.

În același timp, Rădulescu a declarat că nu numai el a susținut că Șerban Valeca ar trebui să demisioneze de la conducerea PSD Argeș după ce a pierdut postul de vicepreședinte la nivel regional. El a spus că mai sunt și alți colegi care au avut aceeași părere și a promis că va face publice numele celor care au avut aceeași opinie.

Cătălin Rădulescu a mai spus că nu va pleca niciodată la partidul lui Victor Ponta și că va rămâne la PSD. Interesat este că președintele PSD Pitești, Cristian Getea, a confirmat că în ședința de la Pitești, Rădulescu i-ar fi amenințat pe colegi că dacă îl exclud, așa cum au cerut unii lideri, ar ajunge imediat la partidul lui Victor Ponta.

În sfârșit, după mai mulți ani de eforturi ale autorităților locale, primarul Dumitru Secăreanu poate respira ușurat. Deocamdată. Asta pentru că Dâmbovicioara a primit statutul de stațiune turistică de interes național.
Localităţile Borşa (judeţul Maramureş) şi Dâmbovicioara (Argeş), zona Mamaia Nord - oraşul Năvodari (judeţul Constanţa) şi zona Peştera-Padina din comuna Moroeni (Dâmboviţa) devin staţiuni turistice de interes naţional în urma unei Hotărâri de Guvern promovate de Ministerul Turismului în şedinţa Executivului.

Până în acest moment, în România erau atestate 43 de staţiuni turistice de interes naţional şi 57 staţiuni de interes local. "Această decizie are o însemnătate deosebită pentru administraţiile locale. Toate localităţile incluse în staţiunile turistice de interes naţional sau local vor beneficia de un punctaj sporit în obţinerea de finanţări pentru proiectele regionale", se mai arată în comunicatul MT.

Până acum, doar comuna Albeştii de Muscel (Bughea de Sus) era declarată stațiune turistică de interes local. Cu toate acestea, nicio investiție de anvergură nu a fost atrasă nici de autoritățile locale, nici de vreun investitor privat. Culmea este că singurul obiectiv din comuna Bughea de Sus inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Schimbarea la Față” (1894), clasificată ca monument de arhitectură.

65 de protocoale erau în vigoare, la finalul anului trecut, între SRI şi instituţii ale statului, în condiţiile în care preşedinţia anunţă astăzi că niciunul dintre acestea nu a fost încheiat la iniţiativa CSAT, ci a SRI sau a altor instituţii. Cel mai controversat rămâne cel din Justiţie, scrie Mediafax.
 În luna actombrie 2017, preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, spunea că sunt în vigoare 65 de protocoale încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi diverse instituţii ale statului, dar membrii comisiei nu au apucat să verifice în ce masură respectivele protocoale respectă legislaţia existentă.
Totodată, nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate protocoale pentru protejarea datelor.
Asta după ce cu câteva luni înainte Eduard Hellvig, şeful SRI, anunţa că a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii.
 De aici rezultă că numărul protocoalelor era mult mai mare la începutul anului trecut.

Cel mai dezbătut rămâne cel al Serviciului Român de Informaţii cu Parchetul General. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării desecretizarea documentului. UNJR spunea că relaţiile dintre parchete şi serviciile de informaţii s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.

Declaraţia Danei Gîrbovan venea în contextul în care anterior, Dumitru Dumbravă, secretar general al SRI, spunea că justiţia a devenit "câmp tactic" pentru Serviciu.

"Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii", spunea Dumitru Dumbravă, secretar general SRI, în 2015.

Cel mai controversat protocol avea la bază:

Hotărârii CSAT nr. 17 din 2005, prin care corupţia a fost declarata ca vulnerabilitate la securitatea naţională.

Protocolul de cooperare dintre Parchetul ICCJ si SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009.

“Au existat, în urma hotărârilor pe care decidenţii le-au luat, protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Vă pot spune că ofiţerii SRI au oferit, în cadrul acestor protocoale, asistenţă tehnică de specialitate şi nu au desfăşurat activităţi de cercetare penală. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă şi tehnică în aceste dosare, în baza şi în limitele mandatelor, iar în prezent colaborează cu organele de aplicare a legii”, a declarat Eduard Hellvig în ianuarie 2017

În martie 2017, Serviciul Român de Informaţii transmitea că relaţionarea SRI cu alte autorităţi s-a făcut în baza unei decizii luate în CSAT.

“Colaborarea SRI cu celelalte instituţii şi autorităţi publice, inclusiv cu Ministerul Finanţelor Publice se realizează în baza art.14 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparţinut tuturor decizionalilor din instituţiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv preşedintele şi premierul României, Serviciul Român de Informaţii punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT”, transmitea biroul de presă al SRI.

Câteva luni mai târziu, după ce a plecat de la SRI, Florian Coldea, afirma că lupta împotriva corupţiei a fost trasată Serviciului de Informaţii, devenind un “ordin” .

Preşedintele sud-coreean Moon Jae-In şi omologul său american Donald Trump au discutat, vineri, despre organizarea unui summit SUA-Coreea de Nord, iar liderul de la Seul a dat asigurări că nu va face concesii pentru denuclearizarea Peninsulei Coreene, relatează site-ul agenţiei Yonhap.

În cadrul unei convorbiri telefonice de 35 de minute, Moon a subliniat importanţa denuclearizării Coreei de Nord şi a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru organizarea unui summit între Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-Un.

"Poziţia noastră fermă este că nu putem face nicio concesie în nicio circumstanţă sau condiţie. Denuclearizarea este cel mai important obiectiv pentru garantarea păcii în lume, nu doar în Peninsula Coreeană", a spus preşedintele sud-coreean, potrivit unui comunicat al administraţiei de la Seul.

Moon Jae-In a precizat că se va consulta cu SUA înainte de întrevederea cu liderul de la Phenian programată pentru sfârşitul lunii aprilie, în regiunea demilitarizată Panmunjom.

 
 

În cea de-a doua conversaţie telefonică din ultimele două săptămâni, Donald Trump i-a transmis lui Moon Jae-In că se aşteaptă ca Seulul să coopereze pentru un acord bilateral de liber schimb.

În replică, preşedintele sud-coreean a adus în discuţie intenţia administraţiei americane de a reduce importurile de oţel din Coreea de Sud, adăugând că este necesară o demonstraţie de forţă din partea statelor aliate într-un moment critic pentru securitatea Asiei de Nord-Est.

La 10 martie, preşedintele american Donald Trump a precizat că tratativele cu nord-coreenii sunt în desfăşurare pentru a stabili data şi locul întâlnirii cu liderul de la Phenian, Kim Jong-Un. Preşedintele american a acceptat să îl întâlnească pe liderul nord-coreean până în luna mai, ca răspuns la invitaţia Phenianului.

O delegaţie condusă de către doi înalţi oficiali sud-coreeni s-a aflat la Washington pentru a informa Statele Unite despre discuţiile cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un. Chung Eui-Yong, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui Coreei de Sud, a anunţat că liderul regimului de la Phenian şi-a exprimat disponibilitatea de a purta discuţii cu Statele Unite despre denuclearizare, "în cazul în care va fi garantată siguranţa regimului şi dacă ameninţările militare împotriva Coreei de Nord vor fi eliminate". Totodată, Kim Jong-Un a sugerat că Phenianul nu va mai efectua teste nucleare sau balistice dacă vor fi iniţiate discuţii cu SUA.

Presa nord-coreeană nu a transmis deocamdată niciun comentariu din partea regimului de la Phenian în privinţa unei întâlniri între Donald Trump şi Kim Jong-Un. Până în prezent, niciun preşedinte american nu s-a întâlnit cu un lider nord-coreean.

Pagina 2 din 2