Cine muncește, adună. O poate spune Ion Georgescu, care a dat lovitura în ședința de guvern de joi, 20 decembrie, în care Klaus Iohannis a venit pentru...a o asculta pe premierul Viorica Dăncilă. Mioveniul a pimit 4 milioane de euro de la Guvernul României. Ion Georgescu ar fi avut o discuție directă cu Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă chiar după Consiliul Național din weekendul trecut și, după ce i-a prezentat premierului actele doveditoare plăților făcute pentru construcția noului spital de la Mioveni, primarul a obținut această sumă pe final de an. În ultimele luni, Consiliul Local Mioveni a plătit sume consistente pentru a menține ritmul lucrărilor la noul spital din Mioveni, cel mai modern realizat de o autoritate locală în țara noastră. Alte plăți importante vor fi făcute în prima parte a anului viitor, când vor fi decontate mobilierul și partea de dotare - în jur de 25 de milioane de euro. Cu suma venită de la Guvernul României, Primăria Mioveni încheie anul acesta din punct de vedere fiscal destul de bine, în ciuda faptului că a suportat în continuare și construcția noului spital și a avut și alte investiții în oraș. "Vreau să le mulțumesc domnului Liviu Dragnea și doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă pentru că au venit în sprijinul comunității din Mioveni. Pot spune că Guvernul României sprijină construcția spitalului din Mioveni și îi asigur pe locuitorii orașului și pe agenții economici că autoritatea locală va face tot ce va trebui pentru ca acest spital să fie deschis și să ofere servicii medicale de calitate", a precizat Ion Georgescu.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 994/20.12.2018, publicată în Monitorul Oficial nr 1085, se prevede alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unități administrativ-teritoriale. Astfel, din suma totală alocată la nivelul țării, de 123.311.000 lei, Mioveniul a primit cea mai mare sumă, respectiv 18.000.000 lei, echivalentul a 3.862.826 euro la cursul euro al zilei. Acești bani vor fi alocați exclusiv lucrărilor de finalizare a noului spital din oraș.

În vara acestui an, prin programul guvernamental PNDL2, Spitalul Mioveni a mai primit de la Guvern o finanțare în valoare de 93 678 000 lei, echivalentul a 20.000.000 euro. Noul spital de la Mioveni va avea şase etaje, cu următoarele secţii: maternitate şi neonatologie; ginecologie şi pediatrie; neurologie; medicină internă; chirurgie; cardiologie; respectiv secția bloc operator şi spaţii auxiliare şi birouri. 

 Spitalul va fi dotat cu 177 de paturi şi va avea aparatură medicală performantă: computer tomograf, echipament  de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN), angiograf, echipament radiologie (RX).
Viitorul spital va deservi o comunitate de aproximativ 70.000 de oameni, iar valoarea totală a investiției este  aproximativ 68 de milioane de euro.

De la începutul acestei luni, odată cu finalizarea licitației, o nouă firmă s-a angajat să continue lucrările la Sala Sporturilor din orașul Mioveni. În prezent s-au finalizat amplasamentul și amenajarea șantierului, s-a igienizat zona, s-au realizat conexiunile la utilități pentru spațiile tehnice. După o pauză de aproape trei ani, forțată de prevederile juridice care prevăd stoparea construcției până la finalizarea litigiilor dintre administrația locală și firma care se angajase inițial să realizeze proiectul, în prezent conducerea Primăriei Mioveni anunță că lucrările s-au reluat, iar termenul de execuție este de 18 luni, în funcție de condițiile meteo. Viitoarea Sală a Sporturilor Mioveni va putea găzdui meciuri de handbal, baschet, volei, tenis de câmp și competiții de gimnastică. Sala va avea trei corpuri. Corpul A, în care sunt zona competițională și tribunele va putea găzdui 2.500 de persoane, foaierul de la nivelul parterului va avea o suprafaţă de 158 mp, iar foaierul de la nivelul etajului, care va asigura fluxul evacuării persoanelor, 1.100 mp, grupuri sanitare, sistem de sonorizare, tabelă de scor electronică, sistem de iluminare pentru sală, sistem de canalizare, proiector TV, garderobe, vestiare, sală de forță, spaţii de recuperare (saună, bazin cu apă rece şi caldă, zonă de relaxare), cabinet medical, sala antidoping și spaţii complementare (comerţ, spaţii de protocol, alimentaţie publică și spaţii tehnice). Corpul B va fi la nivelul parterului şi va avea o sală de bowling, iar la etaj – un club. Corpul C va adăposti centrala termică și spații tehnice. Amenajările exterioare vizează parcări, alei carosabile, spații verzi și împrejmuiri.

La 20 august 1968, a avut loc inaugurarea Uzinei de Autoturisme Piteşti, construită în apropiere de comuna Colibaşi (în prezent, Mioveni), judeţul Argeş. Evenimentul a marcat totodată începerea fabricării în serie a primului automobil, ''Dacia 1100'', un model sub licenţa Renault R8.
Construcţia uzinei de la Mioveni -  Uzina de Autoturisme Piteşti, a început în 1966, având la bază un acord între autorităţile române şi producătorul francez de automobile Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia.
La ceremonia de inaugurare din 20 august 1968, au fost prezenţi şi specialişti francezi, reprezentanţi ai firmei ''Renault''. ''După cum se ştie, ţara noastră a încheiat cu această renumită firmă un contract de licenţă pe o durată de 10 ani, în baza căruia partenerul francez pune la dispoziţia părţii române documentaţia de execuţie şi tehnologia de fabricaţie. Totodată, în uzinele din Franţa ale acestei firme au fost instruiţi un număr însemnat de constructori de maşini români pentru realizarea acestui tip de autoturism. Rodnica cooperare tehnică româno-franceză a contribuit în scurt timp la debutul industriei româneşti în producţia mondială de autoturisme'', se arăta într-un reportaj AGERPRES.
''Deşi performanţele sale îl situează la nivelul clasei mijlocii de autoturisme, ''Dacia 1100'' are dimensiunile unui automobil mic, dar cu un interior spaţios. El este adaptat condiţiilor de drum din ţara noastră şi oferă celor cinci persoane care se pot instala în maşină o călătorie confortabilă. Este înzestrat cu un motor ''Sierra'' de 1100 cmc plasat în spate, are 46 CP şi dezvoltă o viteză maximă de 135 km pe oră”, se preciza în reportaj, referitor la marca românească de autoturism a cărei producţie începea atunci, scrie AGERPRES.
Hala de producţie a uzinei era o clădire care se întindea pe 10 ha. ''Pe liniile de montaj aliniate de-a lungul halei poate fi urmărit, moment cu moment, procesul de creare a autoturismului în toată extraordinara sa simplitate, obţinută însă datorită unui înalt nivel tehnic ce reflectă cele mai noi concepţii în acest domeniu (....) Un transportor pivotant  împinge caroseria spre agregatele vopsitoriei, unde în urma unor operaţii de curăţire perfectă, uscare, vopsire şi iarăşi vopsire, se ajunge la culoarea definitivă. Se montează apoi tapiţeria, roţile, motorul şi subansamblele lui. Se fac ultimele verificări de etanşeitate cu un puternic jet de apă, de funcţionare a instalaţiei electrice. În sfârşit, plăcuţele strălucitoare dau autoturismului simbolicul nume - ''Dacia 1100'' ...şi elegantul autoturism demarează pe pista de încercare.''
Pe benzile de montaj ale uzinei se aflau la acel moment aproape 200 de autoturisme, iar la capătul liniei de montaj un prim lot de câteva zeci de autoturisme era gata de drum. Se estima, totodată, ca 2.000 de autoturisme să fie gata până la sfârşitul anului 1968.
După ''Dacia 1100'', a urmat ''Dacia 1300'', care a intrat în producţie în august 1969, având la bază modelul Renault 12. Motorul avea 1.289 cmc şi 54 de cai putere, iar viteza maximă era de 144 kilometri pe oră.
După expirarea licenţei Renault, în 1979, Dacia a început un program propriu de dezvoltare.
Amintim dintre modelele fabricate în anii  '80 : Dacia 1310, Dacia 1320, Dacia 1410, Dacia Sport, Dacia Break, Dacia Berlina, Dacia 1300 Super, Dacia 1301, Dacia 1302, Dacia 2000,  Dacia 1325 Liberta.
Decada Stroe
A urmat perioada Stroe. Constantin Stroe a lucrat la Dacia din 1968, iar intre 1990 si 2002 a fost director general al uzinei, fiind apoi vice-presedinte al Consiliilor de Administratie Automobile Dacia si Renault Technologie Roumanie.
Dacia Nova, lansată în 1995, a fost primul model Dacia proiectat şi fabricat integral în România.
În anul 1998, când s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2.000.000.
Privatizarea cu Renault
În iulie 1999, compania Renault a achiziţionat 51% din capitalul SC Automobile Dacia SA în urma procesului de privatizare, iar ulterior şi-a mărit participaţia la capitalul societăţii. În 2000, a fost lansat modelul Dacia SupeRNova, prima concretizare a colaborării franco-române, un autoturism echipat cu motor şi cutie de viteze Renault.
A urmat, în 2003, lansarea modelului Dacia Solenza, maşină echipată cu un grup motopropulsor Renault, care cuprindea patru versiuni - Confort, Rapsodie, Clima şi Scala. O nouă versiune a acestui autoturism, Dacia Solenza Europa 1.4 MPI, a fost lansată în 2004.
Un nou automobil - Dacia Logan - a fost lansat în 2004, şi tot în acest an a fost oprită producţia modelului Dacia Berlina. Până în 2008, au fost lansate cinci modele din gama Dacia Logan : Sandero, Logan Berlina, Logan MCV, Logan Van şi Logan Pick-Up.
Apare Dacia Duster
În 2009, a fost lansat modelul Duster, automobil de tip crossover, proiectat de Renault Design Central Europe, din Bucureşti, în colaborare cu Renault Design Technocentre din Guyancourt, Franţa.
La 2 iulie 2009, grupul Renault a marcat 10 ani de la preluarea Dacia, perioadă în care Renault a investit în România 1,5 miliarde de euro.    
În august 2013, la 45 de ani de când primul autoturism produs sub marca Dacia ieşea de pe liniile de fabricaţie ale uzinei de la Mioveni, producţia companiei Dacia se apropia de cinci milioane de automobile, iar capacitatea de producţie ajunsese la 350.000 de maşini/an.
Au mai fost lansate, între alte modele, Dacia Lodgy (2012), un nou Logan MCV, precum şi un nou model Dacia Duster (2017).  

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, spune că finalizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, unul din cele mai aşteptate proiecte proiecte de infrastructură, ar putea dura peste patru ani, proiect pe care l-a descris drept o „ecuaţie cu multe necunoscute”.

”Cele două loturi de la capetele autostrăzii urmează să fie atribuite de către comisia de licitaţie, sunt în faza finală la evaluările ofertelor. În buna tradiţie românească, probabil că vor exista nişte contestaţii. Vom cunoaşte câştigătorul, nu avem garanţia că vom cunoaşte chiar constructorul”, a mai spus oficialul, la Digi 24.

Nu există însă un acord de mediu pentru proiect, care însă ar putea fi obţinut până la sfârşitul anului, scrie news.ro.

”Construcţia acestei autostrăzi ar putea dura cel mai puţin trei ani. Proiectarea şi executarea lucrărilor ar putea să dureze încă un an de zile, astfel încât de la patru ani în sus putem vorbi de un termen de finalizare a acestui obiectiv”, a explicat Şova.

Întreaga investiţie pentru realizarea autostrăzii de 123 de kilometri dintre Sibiu si Piteşti este estimată la 15 miliarde de lei.

Ministrul Şova a mai spus că vor fi inauguraţi în acest an alţi 25-30 km din autostrada Câmpia Turzii- Târgu Mureş, faza de execuţie fiind de peste 75-85%.

Veste bună pentru argeșeni. În ciuda complexității proiectului, grație și eforturilor constante ale primarului Ion Georgescu susținut de Consiliul Local, construcția noului spital de la Mioveni este în grafic. Consilierii locali și jurnaliștii argeșeni au avut ocazia să vadă și să constate în teren, stadiul de execuție al lucrărilor la noul spital din oraș, în cadrul unei vizite desfășurate în prezența managerului de șantier, a reprezentantului asocierii de firme din Italia și a conducerii Primăriei Mioveni.
Acestă investiție este una dintre cele mai mari importante realizări ale administraţiei locale din Mioveni, din ultimii zeci de ani.
După cum se poate observa în imagini, stadiul lucrărilor la noul spital Sfântul Spiridon din Mioveni avansează de la o lună la alta, conform graficului impus de constructor.
 Spitalul va avea 400 de angajaţi,  care vor lucra în 10 secții, iar la Urgenţe vor fi patru schimburi în care vor lucra 140 de oameni. Urgenţele noului spital vor putea prelua pacienţii de la patru ambulanţe odată dacă va fi nevoie. În prezent se lucrează la casetări interioare, iar maşinile de spălat pentru echipamentele personalului şi pentru pacienţi au fost deja achiziţionate.
De la guvern trebuie să primim 29 milioane de euro pentru spital. Până acum au fost decontate 8 milioane de euro. La ora actuală ar fi nevoie de 18 milioane de euro, pentru că am mai pierdut 8 milioane de euro la nivelul orașului la încasări. La Mioveni este nevoie de un milion de euro în plus numai pentru a asigura creșterile salariale.
Eu spun că lucrările sunt în grafic și vor rămâne astfel. Avem aprobată și o soluție de avarie în cazul în care apar probleme cu fondurile. Este vorba despre un împrumut din Trezoreria statului, care este cu dobândă foarte mică. Pentru mine însă este ultima soluție, nu îmi doresc să ajungem acolo. Dacă în decembrie sau ianuarie cel mai târziu întâmpinăm probleme, îl vom contracta. Repet însă, nu vreau să ajungem aici.  
Ultimele luni de zile sunt foarte costitoare. Va sosi tot mobilierul, va sosi și aparatura. În ultimele trei luni, trebuie decontate 15-18 milioane, a mai spus primarul Ion Georgescu.
Spitalul va avea Maternitate şi Neonatologie, Ginecologie şi Pediatrie, Neurologie, Medicină Internă, Chirurgie, Cardiologie şi Bloc operator.
 
Lucrările la viitorul spital de la Mioveni au început la sfârşitul lui martie 2016 și vor fi  gata la începutul lui 2019.Viitorul spital va avea un adăpost antiatomic pentru 100 de persoane şi va putea funcţiona 48 de ore cu generatoare, în caz de avarie. Iată şi alte superlative ale modernei unităţi medicale de la Mioveni: va fi înzestrată cu 177 de paturi de ultimă generaţie, fiecare pat având câte 80 de funcţii; va avea camere de decontaminare; angajaţii vor trece prin filtre dotate printre altele cu vestiare şi duş; personalul care va transporta echipamentul infestat va circula pe trasee separate de angajaţii care vor manipula materialul sterilizat; controlul accesului în secţii va fi monitorizat video; camerele cu dotări medicale, inclusiv sălile de operaţie, vor avea sisteme speciale de ventilaţie cu aport de aer proaspăt trecut prin filtre HEPA (99,9998% puritate a aerului, la fel ca pe vârful muntelui!); va face faţă la codul roşu de accidente (la Urgenţe vor putea fi preluate, simultan, patru ambulanţe); va fi dotat cu aparatură de top, de la computer tomograf până la echipament de chirurgie minim invazivă; va avea 11 căi de evacuare; pe acoperiş vor fi amplasate panouri solare ce vor asigura 25% din necesarul de încălzire pentru apă etc.
Imagini video: www.arges-stiri.ro
Pagina 1 din 4