Statul vrea să-i încurajeze pe părinţi să pună bani deoparte pentru copii. Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență prin care Trezoreria va deschide automat conturi pe numele copiilor, iar părinții vor putea depune bani. Guvernul promite dobânzi plus o primă anual, dar banii vor fi accesibili abia după vârsta majoratului. Programul se vrea un ajutor pentru tineri, dar la fel de bine poate fi şi un împrumut accesibil pentru stat.
Potrivit proiectului, statul va deschide automat conturi de economii pe numele minorilor chiar de anul acesta. Şi, potrivit statisticii oficiale, vorbim despre peste patru milioane de copii.

Părinții, dacă vor dori acest lucru, vor putea depune diferite sume de bani în respectivul cont. Dacă depun cel puţin 1200 de lei într-un an, guvernul ar urma să adauge o primă de 600 de lei plus o dobândă de 3% pe an.

Dacă la finalul anului suma depusă este mai mică decât 1200 de lei, titularul contului nu va beneficia de prima de stat, dar va primi în continuare dobânda. Însă, dacă depunerea anuală depăşeşte pragul minim, s-ar putea ajunge la un randament anual de 40 la sută pentru toată perioada. Sumele nu pot totuşi să depăşească 100.000 euro.

Deşi programul se vrea a fi un ajutor pentru tineri, în primă fază este de fapt un împrumut facil pentru stat, pe o perioadă de cel mult 18 ani având în vedere că banii vor fi accesibili tinerilor abia după vârsta majoratului. Prin urmare, banii depuşi de părinţi vor sta la dispoziția Trezoreriei perioade lungi de timp fără niciun cost. Statul ar urma să înregistreze costuri doar la momentul la care minorul împlinește 18 ani şi va trebui să îi vireze primele anuale şi dobânzile acumulate.

Este de asemenea şi o strategie prin care Guvernul intră în concurenţă directă cu băncile care oferă servicii similare, dar care nu au însă capacitatea de a acorda, pe lângă dobândă, şi o primă anuală de până la 50% din valoarea economiei.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți ca fiind neconstituționale prevederile unui articol din Codul de procedură fiscală, stabilind că statul trebuie să plătească dobândă pentru toată perioada în care reține sumele pe care le are de restituit sau de rambursat contribuabililor.
 Plenul CCR a luat în dezbatere marți excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.124 alin. (1) raportate la cele ale art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală, potrivit cărora: "(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin. (2) și (21) sau la art.70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor", informează Agerpres.
Dispozițiile art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală la care se raportează prevederile art.124 alin. (1) din același cod au următorul conținut: "(1) Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. (2) În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate".
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.124 alin. (1) raportate la cele ale art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale.
Curtea a reținut că normele criticate generează îmbogățirea fără justă cauză a statului în detrimentul patrimoniului contribuabilului ca urmare a imposibilității folosirii sumei de bani percepută nelegal și privarea persoanei de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata respectivei sume.
Această pierdere este direct proporțională cu durata indisponibilizării sumei plătite fără temei juridic pe perioada cuprinsă între data plății sumei nedatorate și data restituirii acesteia și are drept consecință încălcarea dreptului de proprietate al contribuabilului, consacrat de art.44 din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal.