Florentina Mirică, şefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), este primul procuror care şi-a depus candidatura la conducerea DNA, luni, când este ultima zi pentru depunerea candidaturilor. Florentina Mirică este un procuror cu vechime și o apropiată a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Celălalt candidat surpriză este Marius Iacob, fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi. Marius Iacob este procurorul care a instrumentat dosarul copiilor morți la Maternitatea Giulești, a coordonat ancheta DNA în cazul Colectiv și dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu, dar și dosarul Elodia Ghinescu, avocata dispărută fără urmă, care a dus la condamnarea polițistului piteștean Cristian Cioacă.


Unul din dosarele instrumentate de Florentina Mirică  a fost celebrul Mită la MAI în care au fost implicați omul de afaceri piteștean Catalin Chelu și chestorul Valentin Fătuloiu.
Cătălin Chelu, unul dintre cei mai controversați oameni de afaceri români, căutat in toata lumea, a murit la Amman, în Iordania. Omul de afaceri piteștean, acționar majoritar la Electroargeș și Alprom SA, a fost condamnat la șase ani de închisoare.
În acel dosar Chelu a fost condamnat pentru tentativă de dare de mită unui alt personaj din Argeș, fostul șef al Poliției, chestorul Valentin Fătuloiu, Chelu era acționar majoritar la companiile argeșene Alprom și
Electroargeș. Cel mai controversat investitor la Bursă din Bucureşti, nu s-a predat Poliţiei pentru încarcerare, după ce a fost condamnat definitiv, la 6 ani de închisoare cu executare, în dosarul "Mită la MAI".  El a fugit peste hotare pentru ca, ulterior, familia să anunțe că a murit într-un spital din Amman, Iordania. Interesant este faptul că, dacă fostul magnat al construcțiilor, patron Celly, a fost condamnat, Fătuloiu nu a pățit nimic, deși erau indicii că au existat de-a lungul timpului relații cel puțin dubioase între cei doi.

Procurorul anticorupţie Florentina Mirică instrumentează dosarul CNAS, în care sunt vizaţi 90 de funcţionari ai Casei de Asigurări de Sănătate, oameni de afaceri şi firme din domeniul îngrijirii la domiciliu. Aceştia au fost trimişi în judecată în urmă cu zece zile.

Mirică s-a numărat printre sutele de procurori care în urmă cu două luni au semnat o scrisoare deschisă prin care cereau respectarea independenţei justiţiei.

În 2014, Florentina Mirica a fost numită de Laura Codruţa Kovesi la conducerea Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA.

De-a lungul timpului, ea a realizat mai multe dosare importante: judecătorul Stan Mustață, afaceristul Dinel Staicu - „Șpagă pentru achitare”, fostul boxer Rudel Obreja - „Spagă la Curtea Supremă”, afaceristul Catalin Chelu - „Mită la MAI”, judecătoarele Antonela Costache și Viorica Dinu - „Rețeaua judecătoarelor de la Tribunalul București” sau Veronica Cârstoiu - „Regina șpăgii din justiție", scrie Ziare.com.

În 2016, Florentina Mirică a lucrat la două dosare celebre - cazul „Limuzina - Gabriel Oprea” și cel privindu-i pe șefi de la Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), unde s-au adus acuzații de deturnare a fondurilor operative.

Mai mulți ofițeri din cadrul serviciului secret al MAI, Direcția de Informații și Protecție Internă, celebrul „Doi și-un sfert”, s-au plâns la CSM de Florentina Mirică.
Astăzi este este ultima zi pentru depunerea candidaturilor pentru postul de procuror-şef al DNA. Selecţia pentru acest post a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

Liviu Dragnea a ajuns, miercuri dimineaţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost citat pentru audieri în dosarul în care este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman. La sediul ICCJ s-au adunat mai mulţi contestatari ai săi şi au fost mobilizaţi zeci de jandarmi. La termenul de miercuri, Bombonica Prodana a transmis prin avocatul său un document prin care anunță judecătorii că a plătit prejudiciul în acest dosar şi cere încetarea procesului în ceea ce o privește.
Şeful PSD a declarat, la plecarea de la ICCJ, că a aflat abia miercuri dimineaţă că fosta lui soţie a plătit prejudiciul.
"Nu mă consultă, nu m-a consultat. Doamne ferește, nu sunt supărat, e strategia ei, a avocaților. Am aflat că a plătit prejudiciul azi-dimineață", a spus Liviu Dragnea, la plecarea de la ICCJ.
Liviu Dragnea a făcut declaratii în fața judecătorilor. Este ultima audiere în dosarul în care preşedintele PSD este acuzat că a angajat fictiv două activiste de partid în instituţia condusă de fosta lui soţie. Liviu Dragnea însuşi a cerut să dea declaraţie abia după ce toţi martorii şi ceilalţi inculpaţi şi-au spus punctul de vedere în faţa instanţei.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus, miercuri, în faţa magistraţilor ÎCCJ, că a citit codurile penale, dar că doreşte să i se se explice de ce este trimis în judecată pe baza unor „bârfe la şpriţ", menţionând că înţelege că a rămas ţinta DNA.
"Aşa cum v-am spus am citit dosarul, rechizitoriul, codurile penale şi aş vrea să mă ajutati să înţeleg de ce sunt trimis în judecată pe baza unor zvonuri, bârfe la şpriţ, fără probe", a spus Liviu Dragnea în încheierea audierii sale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în dosarul DGASPC Teleorman, în care acesta este acuzat de fapte de corupţie.
 Întrebat de către judecător dacă mai are ceva de adăugat, Dragnea a răspuns: „Atât. Ce sa mai înţeleg, că am rămas ţinta DNA-ului?".
„Nu folosesc procedura simplificată şi nici nu vreau să utilizez dreptul la tăcere. Eu am înţeles partea DNA şi acuzaţiile din rechizitoriu şi le răspund categoric, deoarece mă consider nevinovat. În perioada 2006-2012 eram preşedinte al CJ Teleorman şi preşedinte al PSD Teleorman. Nu a existat nicio relaţie privilegiată cu Botorogeanu şi Stoica. Pe Botorogeanu o ştiam dinainte de 2004 de la partid, pentru că lucra la unul dintre birourile parlamentare. Pe Stoica am cunoscut-o când am avut o discuţie la un congres, cu mai mulţi colegi, unde venise şi presa locală. Se discutau chestiuni politice. Au venit câteva păreri din partea reprezentanţilor presei că PSD Teleorman ar avea nevoie de o mai bună reprezentare. Şi reacţia noastră firească a fost să ne dea idei. A fost în 2005-2006. În glumă, cred, cei din presă au spus că ideile pentru comunicare ne costă, iar eu am spus că nu avem bani pentru a aface astfel de plăţi şi nici pentru angajări. La nivelul unei organizaţii de partid nu există o organigramă sau program de lucru".

 Anisa Niculina Stoica, una dintre angajatele DGASPC Teleorman menţinută în funcţie şi plătită deşi lucra de fapt la organizaţia PSD, a declarat, miercuri, la instanţa supremă, unde urmează să fie audiat şi liderul PSD, Liviu Dragnea, că ea nu a cerut nimănui să fie angajată pe vreun post, că lucra în presa locală şi că Liviu Dragnea i-a propus colaborarea cu PSD, tot el fiind şi cel care i-a spus că va fi angajată la DGASPC, temporar, pentru a încasa un salariu, în condiţiile în care la PSD nu era plătită, scrie News.ro. Ea a mai spus că a fost o situaţie confuză pentru ea, că a întrebat unde va lucra, de fapt, şi că i s-a răspuns că la partid.

 Bombonica Prodana a transmis prin avocatul său un document prin care anunță judecătorii că a plătit prejudiciul în acest dosar, de peste 108.000 lei. De asemenea, fosta soție a lui Liviu Dragnea cere în acest fel încetarea procesului în ceea ce o privește. Urmează ca judecătorii să discute această solicitare, scrie Digi24.ro.

 
 

Probele obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal trebuie înlăturate din dosare, pentru a se garanta prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, a decis, joi, Curtea Constituţională a României.

Plenul CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, text de lege care prevede că "nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei".

Potrivit unui comunicat a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că aceste prevederi sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "excluderea probei" se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.

"Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia", se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a constatat în acest caz încălcarea art. 21 alin. (3) şi a art. 23 alin. (11) din Constituţie.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a formulat sesizarea, respectiv Tribunalului Dolj - Secţia penală.

Dezvăluiri explozive la Absolut tv. Deputatul Cătălin Rădulescu susține că a fost condamnat într-un dosar comandat și că, după patru ani, a început să obțină probe care să dovedească acest lucru.

După o serie de dovezi care au apărut în dosarul deputatului Mircea Drăghici, mai mulți martori au apărut și în dosarul unui alt deputat de Argeș, Cătălin Rădulescu. Acesta susține că are doi martori care au depus mărturie despre cum i-a fost inventat un dosar la comandă și că, mai mult, a fost condamnat pentru o faptă care nu există în codul penal. Cătălin Rădulescu susține că, la fel ca în cazul lui mircea Drăghici, dosarul său este unul politic, făcut la comandă. De altfel, Rădulescu susține că apare și pe lista fostului colonel SRI Daniel Dragomir cu persoane cărora li s-au făcut dosare la comandă.
 
Tocmai am aflat săptămâna trecută că colonelul SRI Daniel Dragomir m-a nominalizat printre cele 65 de persoane cărora li s-a făcut dosare la comandă trecând chiar pe la el, la logistică.
Au apărut acești doi oameni care au depus deja mărturie în instanță și vor veni si în Parlament. Ei vor spune cum mi-a fost inventat totul, de la cum mi s-a comandat dosarul, până la cum s-a dus bilețelul pe culoare până la instanță cu decizia care trebuia dată. Mai mult, m-am întâlnit cu un fost Avocat al Poporului care mi-a transmis definirea CCR privind faptele de operațiuni financiare pentru fapte de comerț pentru care eu am fost condamnat. CCR spune clar că o instanță trebuie să ia în calcul în această situație doar operațiunile bancare, depozitele bancare, nu că cineva vorbește cu fratele lui despre o firmă a lui. Condamnarea mea este practic singura condamnare pentru un parlamentar pentru o faptă care nu există în privința operațiunilor financiare pentru fapte de comerț - a declarat Cătălin Rădulescu.

După ce a audiat mai mulți miniștri, DNA și-a declinat competențele în cazul dosarului privind ordonanța 13 (ordonanta privind ), pe care l-a trimis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte. Dosarul în sine a fost clasat, însă un alt dosar a fost disjuns, acesta ajungând la Parchet. Este vorba despre acuzații care se referă la sustragerea sau distrugerea unor probe sau înscrisuri, fals intelectual. "Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele: La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus: 1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, 2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: - Favorizare a făptuitorului - Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale) - Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p) - Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p) - Fals intelectual", se arata in comunicatul DNA. "Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat astăzi, 27 februarie 2017, cauza cunoscută generic sub denumirea ”Adoptarea Ordonanței 13”, ca urmare a declinării acesteia de către Direcția Națională Anticorupție. În dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv: - favorizarea făptuitorului; - prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999; - sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; - sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri; - fals intelectual. Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, în care procurorii, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din CPP, cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a din CPP, raportat la art. 16 alin. 1 lit. a din CPP, văzând și dispozițiile art. 63 din CPP, cu referire la art. 40 alin. 1 din CPP și art. 50 din CPP, au dispus, prin ordonanța din 24 februarie 2017, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, precum și disjungerea și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate. În cauză urmează a fi efectuate cercetări în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii penale", se arata si in comunciatul Parchetului de pe langa ICCJ.