Înjurăturile din campania electorală se dovedesc a fi fost o glumă de prost gust, după ce, la finalul președinției Consiliului Uniunii Europene deținută de România prin Guvernul nostru, astăzi s-a consumat o zi în care laudele nu mai conteneau. Până și Iohannis a tras concluzia că România s-a descurcat foarte bine, deși în campania electorală spunea că guvernul Dăncilă este incapabil să își asume acest rol, existând chiar discuția ca țara noastră să cedeze acest statut. Cu toate acestea, guvernul condus de Viorica Dăncilă a reușit să închidă 90 de dosare. Mai mult, Juncker și Tusk au lăudat și ei România. Politica de la Bruxelles este și ea similară cu cea de pe malurile Dâmboviței. Liderii europeni urechează sau laudă țara noastră doar în funcție de interesele politice de moment. Tot așa cum se laudă sau se pupă și politicienii noștri. Și într-adevăr, se poate spune că România a avut o președinție rotativă destul de bună, ținând cont că s-a aflat în premieră în această postură. 

Remarc faptul că președintele Iohannis a acceptat toate laudele pentru președinția României la Consiliul Comisiei Europene, chiar dacă nu a avut niciun fel de beneficiu. A cules roadele muncii a sute de specialiști din structurile centrale ale administrației. Oameni din ministere, diplomați, miniștri și secretari de stat. Să  ne amintim cum președintele țării noastre nu rata niciun moment ca să spună că guvernul țării noastre nu este capabil să asigure acest rol? Că a propus la un moment dat chiar să renunțăm la această calitate în favoarea altei țări? Sigur, atunci era în campanie electorală pentru PNL. Chiar dacă asta a însemnat denigrarea propriei țări, a subliniat Mircea Drăghici.
În fine, astăzi, predintele Klaus Iohannis a avut o conferință de presă comună cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și predintele Consiliului European, Donald Tusk, dupa reuniunea Consiliului European.
Principalele declaraţii:

Donald Tusk: S-a discutat despre economie şi despre Brexit. Acordul de ieşire nu va fi renegociat. Vreau să îi mulţumesc preşedintelui Iohannis şi echipei sale pentru o preşedinţie de succes. Data trecută procesul de selecţie al preşedintelui Comisiei Europene a fost mai transparent.

Jean Claude Juncker: Mulţumesc pentru felul în care România a colaborat cu Uniunea Europeană. Am reuşit să stabilizăm uniunea monetară. Azi am adoptat deciziile privind Mecanismul European de Stabilitate. Acesta trebuie integrat în dreptul UE. Nu vom renegocia acordul privind Brexit

Klaus Iohannis: Am discutat chestiuni vitale pentru viitorul UE. La cererea mea s-a acceptat menţionerea Republicii Moldova în textul concluziilor. Nu poţi crea o moştenire în doar 6 luni, dar poţi face treabă bună. Puţini au avut aşteptări foarte mari, mulţi se aşteptau să fim mediocri, dar eu am luat în serios aprecierile luI Tusk şi Juncker. Preşedinţia română a încheiat 90 de dosare.  Preşedinţia română a avut rezultate mult mai bune decât se aşteptau toţi. România e mult mai bună decât imaginea pe care o are.

Donald Tusk: Întotdeauna voi ţine minte ziua europeană de la Sibiu. Am avut aşteptări mari şi a fost ce mă aşteptam să fie. Privind situaţia din zona Golfului, uneori e mai bine să nu intervii Privind Brexit, aşteptăm numirea noului premier britanic, trebuie să fim foarte exacţi şi răbdători. Poziţia noastră rămâne aceeaşi. Poate că procesul de Brexit va fi şi mai interesant ca înainte.

Klaus Iohannis a fost întrebat joi dacă se gândeşte la o şedere mai lungă la Bruxelles în contextul informaţiilor legate de preluarea postul de preşedinte al Consiliului European. ”Dacă aceasta este opinia cuiva, este în regulă, dar nu cred că este momentul să comentăm zvonuri. Am început negocieri pentru poziţia de Preşedinte al Comisiei Europene şi nu avem deocamdată progres suficient în aceste negocieri, aşa că trebuie să mai aşteptăm şi să urmărim cum evoluează discuţia astăzi, posibil mâine, posibil la finalul săptămânii viitoare. Suntem în faza negocierilor politice. Este prea devreme să spunem că va fi acesta, sau acela, sau altul. Să sperăm că toţi vor fi de acord să avem negocieri rapide, pentru a avea cât mai repede numele pentru aceste poziţii. Acesta ar fi cel mai bun rezultat – să negociem intens, dar să finalizăm aceste discuţii într-o perioadă decentă de timp”, a replicat Klaus Iohannis.

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea consideră că mandatul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să reprezinte, în plan intern, momentul în care toți actorii politici și factorii decidenți din diferinte zone ale statului trebuie să acționeze după un numitor comun, să renunțe la falsitate și la exportarea intrigilor din țară în plan european.
"Jean-Claude Juncker spune în sfârșit un adevăr, dar trebuie să fie și auzit. Aceste dispute fără sens și fără scop trebuie să înceteze. La două luni după ce România a fost pusă la colț, inclusiv prin zelul unor europarlamentari români ai PPE (din PNL, PMP la care s-au adăugat tehnocrații lui Cioloș), Jean-Claude Juncker a înțeles și el că în România lupta politică dusă de către opoziție este fără sens, cu unic scop de a atrage voturi cât mai ușor. După ce această gălăgie a început să dăuneze în prag de alegeri europarlamentare imaginii Popularilor Europeni, Junker a ajuns să ne spună să renunțăm la intrigi, să respectăm statul de drept și Constituția.
Nu o dată, noi am afirmat că The Rule of Law înseamnă domnia legii și nu "statul de drepți". Legea și Constituția trebuie respectate de toți, iar cei care fac justiție cu atât mai mult trebuie să se încadreze în legalitate și să nu facă politică în numele unei justificate lupte împotriva corupției. Mi se pare că a face jocuri politice din postura de om al legii este un lucru foarte grav, poate cea mai gravă formă de corupție. Cei care trebuie să împartă adevărul nu trebuie să intre în jocul politic. Înregistrările ilegale, șantajul la adresa altor colegi din magistratură trebuie să lipsească din arsenalul oamenilor legii. Am văzut cu toții ce s-a întâmplat în ultimii ani în numele statului de drept. Nimeni nu vrea ca hoții să mai scape, nimeni nu vrea să blocheze justiția. Justiția să fie lăsată în pace să își facă treaba! Politicul la fel! Fiecare să își utilizeze fișa postului și instrumentele pe care le are.
Vrem ca probleme interne ale României să fie tratate cu responsabilitate și rezolvate respectând regulile jocului și nu apelând la elemente inventate de Băsescu, precum subordonarea justiției și folosirea ei pentru eliminarea adversarilor politici. Să devenim cu adevărat un stat de drept și nu ceea ce vedem că s-a întâmplat la Ploiești sau Oradea.
În calitate de prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu a avut privilegiul şi responsabilitatea de a finaliza negocierile şi de a conduce România în momentul integrării în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. A venit momentul să ne stabilim anumite ținte. Și, dincolo de obiectivele generale ale Uniunii Europene, România trebuie să se folosească de acest mandat pentru a scăpa de deja abuzivul MCV și să aderăm la spațiul Schengen. Adică, să fim respectați cu adevărat și tratați ca niște parteneri egali. Să fim parte, așa cum spunea și domnul Juncker, din Europa. O Europă unită, care celebrează toate națiunile sale! Energia folosită de diverși actori ai opoziției de a denigra România și de a exporta scandalul în Europa ar putea fi canalizată către determinarea partenerilor europeni pentru a ridica MCV și pentru aderarea la spațiul Schengen", a precizat deputatul Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE.

Europarlamentarul PSD Victor Boștinaru a criticat „contradicția flagrantă” din afirmația președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, cu referire la preluarea de către România a președinției Consiliului UE, potrivit RFI.

„Mă tem că există o contradicţie flagrantă, cum spune latinul, contradicţie in terminis, în afirmaţiile domniei sale. Pe de o parte, spune că este pregătită tehnic (...), pe de altă parte, domnia sa când vorbeşte de capacitatea de a negocia, face referire la lipsa de unitate internă. Or în această afirmaţie pe fond adevărată, domnul Juncker numeşte Guvernul şi nu preşedintele. Eu înţeleg raţiunile politice şi nevoia ca pentru o audienţă germană foarte-foarte interesată privind rolul şi destinul PPE-România, domnia sa a oferit un răspuns pe jumătate adevărat, lipsa de unitate, dar omite cauza adevărată a lipsei de unitate şi aici mă refer exclusiv la contribuţia nefericită a preşedintelui Iohannis în ce priveşte garantarea acestei minime unităţi a actorilor interni, pe perioada exercitării mandatului preşedinţiei rotative”, a spus europarlamentarul PSD.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a lansat un avertisment foarte dur pentru Parlament și Guvern și a cerut un consens național pe justiție, altfel va fi pus în pericol demersul de intrare în spațiul Schengen. Practic, președintele Comisiei Europene, bun prieten autodeclarat al lui Iohannis și Băsescu și membru PPE, șantajează Guvernul și Parlamentul României pe legile Justiției cu aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.
”România a avut curajul să înființeze un parchet anti-corupție, DNA, în timp ce alte state europene nu au avut curajul. România, la 1 Decembrie anul acesta celebrează Centenarul României moderne. I-am spus președintelui că este o sărbătoare românească, dar este și o sărbătoare europeană, pentru tot ce înseamnă România, înseamnă și Europa.
Încă din anul 2014 am spus că România trebuie să facă parte din Spațiul Schengen. Îmi doream ca acest lucru să se întâmple în mandatul acestei Comisii Europene.
Aș dori să atrag atenția și acesta nu este un mesaj către președintele Klaus Iohannis ci mai degrabă unul pentru Guvern și Parlament. Nu trebuie pus în pericol obiectivul de aderare la Schengen prin distanațarea de valorile statului de drept. Dorința mea din inimă ar fi ca în României să se ajungă la un consens național în privința statului de drept și lupta împotriva corupției. ”, a spus Jean Claude Juncker.
Practic, declarația de astăzi a președintelui Comisiei Europene este o gravă intervenție în procesul legislativ intern al României la cel mai înalt nivel. Junker susține că aderarea la spațiul Schengen a României este direct dependentă de modificarea legislației pe legile justiției, cu toate că această aderare nu are, conform tuturor actelor legislative de la nivel european, nicio legătură cu lupta anticorupție, ci de mecanismele care asigură securitatea liberei circulații și a securității mărfurilor din această zonă a Uniunii Europene.
Mai mult, însuși Jean Claude Junker, membru PPE, a menționat că România trebuia să adere încă din 2014 la spațiul Schengen, pentru că țara noastră îndeplinise toate criteriile tehnice de aderare, însă acest proces nu va fi concretizat nici în cursul acestui an, adică la patru ani distanță.
Dovada limpede că țara noastră este ținută sub control de granzii europeni pentru a le satisface interesele economice și strategice cu diverse subterfugii precum aderarea la spațiul Schengen sau MCV. Bun sau rău, Guvernul României este al României.
Bun sau rău, Parlamentul României este al României și este expresia voinței celor care au catadicsit să vină la vot. Dacă nu e așa cum ni l-am dori, atunci ar trebui să votăm în masă ceea ce ne-am dori pentru a un Parlament așa cum ni-l dorim. O intervenție în treburile interne ale unei țări precum aceasta, oricât de controversate ar fi aceste legi ale justiției, este unică într-un stat european.

Conflict de interese major la Strasbourg
Cu tot cu corupții noștri, este dureros că țara noastră acceptă așa ceva din partea unui individ care și-a pus, la începutul acestui an, șeful de cabinet, germanul Martin Selmayr, in postul de secretar general al Comisiei Europene. Adică un cras conflict de interese.  Citește AICI Neamțul Selmayr nu este cumva un fel de Viorica lui Dragnea? La urma urmei, omul de casă al lui Juncker, a fost pus să conducă peste cei 33.000 de funcționari ai Comisiei.
Atunci, Comisia a confirmat că preşedintele Juncker cunoştea din 2015 intenţia lui Italianer şi i-a împărtăşit-o lui Selmayr, dar a dezminţit că ar fi existat un plan pus la cale de preşedintele CE şi de şeful său de cabinet pentru a-l propulsa pe german în postul respectiv.
În plus, menţionează Comisia, Selmayr nu a obţinut practic o promovare, rămânând la acelaşi grad.
Eurodeputata liberală Sophie in't Veld a declarat recent că acest caz 'distruge credibilitatea Uniunii Europene în calitate de campioană a integrităţii şi transparenţei'.
În ce-l priveşte, Jean-Claude Juncker, membru al Partidului Popular European, i-a avertizat joi pe liderii acestuia că va demisiona dacă Martin Selmayr (citește AICI) va trebui să plece, adică a recurs la un nou șantaj, de această dată la adresa PPE.

Abuz nesancționat la nivel european

Să mai amintim cum erau hăituiți românii din diaspora plecați la muncă în mandatul lui Juncker, fără ca cineva din Comisia Europeană să ia o poziție? Nici nu se putea, pentru că românii aceia hăituiți, considerați criminali, hoți și violatori, din interese electorale și economice, trăiau și munceau pe rupte în Franța, Italia, Spania sau Germania. Să nu uităm de acele abuzuri și de felul în care România a fost tratată, de tabloul pe care românii l-au primit din cauza unor incidente la fel de frecvente, păstrând raportul populației, inclusiv ca în cazul nativilor din statele respective. Citește AICI

O Europă adevărată și democratică, pe care ne-o dorim cu toții, trebuie să fie în primul rând una onestă și cu un tratament egal față de toți cetățenii din statele membre. Din păcate, aici o mare parte din vină o poartă și politicienii noștri, la fel de corupți ca ai lor, dar mult mai fripturiști și fără coloană vertebrală, care ne reprezintă în România și în Parlamentul European.

 


Președintele ALDE Pitești, Robert Tudorache, a participat, din postura de secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, la cea de-a treia ediţie a summitului Initiaţivei celor Trei Mări. În cadrul lucrărilor a fost adoptată o declaraţie comună care stipulează principiile fundamentale care stau la baza Iniţiativei celor Trei Mări, dar şi a obiectivelor concrete atinse de summit. Obiectivul principal al acestui summit este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări - Adriatică, Baltică şi Neagră - în domenii precum energia, transporturile, telecomunicaţiile sau protecţia mediului.


"Acest summit a scos în evidență încă o dată potențialul României de a devenit un hub energetic care să asigure stabilitate în întreaga zonă. Cooperarea regională generată de Inițiativa celor Trei Mări are stabilite  componente concrete, iar cea energetică poate aduce beneficii reale pentru țara noastră. Deja România este parte în mai multe proiecte de creștere a infrastructurii de interconectivitate care vor permite țării noastre să devină un jucător influent pe piața europeană. Vă reamintesc că în Argeș se lucrează deja pentru interconectorul BRUA. Sunt convins că vom avea un parteneriat extrem de eficient pentru toate părțile și pe platforma din Marea Neagră. Salut cu această ocazie și prezența la summit a secretarului pentru Energie Rick Perry, care a condus o importantă delegație americană", a precizat secretarul de stat Robert Tudorache, președintele ALDE Pitești.


Initiaţiva celor Trei Mări include cele 12 state membre UE aflate între Marea Adriatică, Baltică şi Neagră: Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia, precum şi alte state, instituţii europene şi internaţionale partenere.

La evenimentul organizat de Administraţia Prezidenţială au participat peste 600 de reprezentanți ai mediului de afaceri, al celui academic, precum și oficiali provenind din regiunea noastră extinsă și din Statele Unite ale Americii, preşedinţii din opt state Rumen Radev (Bulgaria), Kolinda Grabar-Kitarovic (Croația), Andrzej Duda (Polonia), Alexander van der Bellen (Austria), Ader Janos (Ungaria), Borut Pahor (Slovenia), Andrej Kiska (Slovacia), Dalia Grybauskaite (Lituania), dar și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și comisarul european Corina Crețu.

Pagina 1 din 2