Apar noi "liste negre" de la Bruxelles. De această dată este vorba despre un document care vorbește despre incompatibilitățile demnitarilor. Documentul a fost prezentat de Mihai Gâdea la "Sinteza Zilei", Antena 3.
Pe această listă se regăsesc nume importante, cum sunt cele ale lui Klaus Iohannis, Victor Alistar și Mircea Diaconu. ”Cred că era un raport trimis de ANI. Unele dintre cazuri s-au soluționat definitiv. Se cerea să se vadă ca în cadrul luptei anticorupție există rezultate concrete (...) Se cerea statistic ” a explicat parlamentarul PNL Iulia Scântei.
În privința lui Mircea Diaconu este vorba despre procesul pe care l-a avut cu ANI, pe vremea când instituția era condusă de Horia Georgescu. Acesta a și fost motivul pentru care argeșeanul a candidat la Parlamentul European, pentru a provoca instanțele să dea mai repede o decizie în care să se dovedească că nu a fost incompatibil în calitatea de parlamentar și de director al teatrului Nottara.
În privința lui Klaus Iohannis, este vorba despre un dosar tot cu ANI, de incompatibilitate între funcția de primar și cea de președinte de consiliu de administrație. Acel dosar era foarte actual în perioada în care Iohannis fusese propunerea PSD și PNL pentru funcția de premier. În toate cazurile, este vorba despre momente în care Traian Băsescu era președinte.
Interesant este că toți cei prezentați acum au fost achitați. Însă alții nu au avut același noroc: Gheorghe Copos, Adrian Nastase, Serban Alexandru Bradisteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remes, Dan Voiculescu, George Becali, Catalin Voicu, Tudor Alexandru Chiuariu.

Predoiu: Toți miniștrii Justiției au primit astfel de scrisori!
Ministrul Cătălin Predoiu a reacționat, la Antena 3, după ce Mihai Gâdea a publicat o scrisoare care îi era adresată, de la Comisia Europeană, document care conținea solicitări exprese privind dosare penale aflate pe rol. Scrisoarea datează din martie 2012.

"Toți miniștrii au primit astfel de scrisori! Ministerul Justiției nu avea nicio atribuție legată de dosare", a spus Cătălin Predoiu.

""Acea scrisoare venea la ministerul Justiției pentru că el era cel care centraliza informațiile venite privind MCV. Acesta avea patru capitole, fiecare era corespondentul unei instituții. Ministerul Justiției integra toate informațiile. MCV este de fapt o decizie a Comisie Europene. România când a intrat în UE, mecanismul era acolo. Dânșii solicitau informații publice. Erau publice în sensul că erau informații cunoscute și de părți și de avocați, parțial și de public. Comisia urmărea să vadă dacă aceste dosare trenează și să înțeleagă de ce", a mai precizat Cătălin Predoiu, într-o intervenție telefonică la Antena 3.
Este vorba despre o scrisoare adresată de către Comisia Europeană ministrului Cătălin Predoiu prin care se spunea ce trebuie să facă guvernul de la acel moment, informează Antena 3. Documentul în cauză conține solicitări exprese privind dosare penale aflate pe rol.

Solicitări

''La punctul 19 scrie: puneți-ne la dispoziție, în detaliu, fișele pentru fiecare dintre cazurile la care facem referire la punctul 48 din chestionarul 1, persoane care au fost trimise în judecată în 2008 sau înainte și care încă nu au primit o sentință finală. Cu privire la fiecare caz, enumerați etapele evoluției la fiecare termen de judecată și motivul oferit pentru fiecare amânare.

La punctul 20 scrie: puneți-ne la dispoziție o actualizare a măsurilor luate începând cu vara lui 2011 pentru a adopta reguli procedurale clare pentru ridicarea imunității parlamentarilor. La punctul 48 scrie: puneți-ne la dispoziție o listă comprehensivă de cazuri de corupție care să implice persoane care dețin funcții la nivel înalt sau care au deținut funcții, în Guvern sau Parlament - președinți de consilii județene, primari sau directori ale unor companii de stat care au fost trimiși în judecată începând cu 2007. În fiecare caz prezentat, detaliați ce calitate au cei acuzați, natura acuzațiilor, data la care a fost declanșată ancheta, numărul dosarului" - se arată în document.

Consiliul Superior al Magistraturii are o intervenție în forță, pe două dintre scandalurile care țin capul de afiș al agendei publice. CSM a solicitat Ministerului Justiției răspunsul dat Comisiei Europene în legătură cu celebra ”listă neagră”, iar Parchetelor li s-a cerut să transmită către CSM protocoalele secrete încheiate cu alte instituții.

”Cu referire la unele probleme de interes public major privind independenţa justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru clarificarea şi înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, în şedinţa Plenului de azi, 20 martie 2018, a decis: 

1. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei, în sensul de a se comunica informaţii cu privire la stadiul implementării şi rezultatele obţinute de către Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A., în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 410/2017 privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

2. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei pentru a comunica informaţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la modalitatea în care a răspuns solicitării formulate de către Comisia Europeană la data de 10.10.2012, punctul 20 din anexă, respectiv modalitatea în care a colectat datele, având în vedere potenţialul afectării independenţei instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor respective.

3. Transmiterea unei solicitări către Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, în sensul de comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor referitoare la obiectul de activitate al acestei comisii şi a informaţiilor care există la nivelul acesteia referitoare la activitatea unor magistraţi.

4. Informarea opiniei publice cu privire la faptul că, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a comunicat că în urma verificărilor efectuate în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu au reieşit date din care să rezulte că persoanele verificate ar fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

5. Adresarea unei solicitări Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în sensul de a comunica modalitatea în care se efectuează verificările prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Transmiterea unei solicitări către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, în sensul de a comunica Consiliului Superior al Magistraturii date şi informaţii referitoare la magistraţi, în urma activităţii proprii a comisiei.

7. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.

Comisia Europeană a trimis, către DCNews, un răspuns cu privire la așa-numitele ”LISTE NEGRE” cu personalități acuzate de fapte de corupție. 

În urmă cu o zi, Reprezentanța Comisiei Europene în România, întrebată dacă au fost trimise liste cu persoane acuzate de fapte de corupție la Bruxelles, a răspuns:  "Ca o regulă generală, Comisia Europeană nu comentează despre documente apărute în presă cu atribuirea din `surse neoficiale`”. Informația DCNewsa provenit din surse diplomatice și era următoarea: ”După aproximativ șase luni de la transmiterea de către Comisia Europeană a documentului prezentat de Mihai Gâdea, Reprezentanța Comisiei Europene în România ar fi trimis la Bruxelles o listă cu nume de persoane asupra cărora ar trebui să se concentreze atenția justiției și personaje importante care ar trebui monitorizate”.

 Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, în special pe probleme legate de justiție și stat de drept, ne-a transmis că a înțeles că am întrebat Comisia Europeană despre acest subiect și a venit cu următoarele precizări: ”Acestau au făcut parte din schimburile tehnice uzuale din cadrul MCV, care au avut loc acum câțiva ani (2012), referindu-se la punctul de referință 3 al MCV, care prevede: `Pe baza progreselor înregistrate deja, continuăm să desfășurăm investigații profesionale, nepartizane asupra acuzațiilor de corupție la nivel înalt`. După cum știți, MCV este un proces bazat pe tratate, conceput pentru a măsura progresul României în fața unui set de repere convenite.”