Tudorel Toader nu este lăsat să vorbească în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.

Vor vorbi, în schimb, Traian Ungureanu, Laszlo Tokes, Cristian Preda, Monica Macovei și alții. Din partea social-democraților, vor vorbi doar Victor Boștinaru și Dan Nica, iar din partea ALDE Renate Weber, Mircea Diaconu, Norica Nicolai. 

Decizia este una politică, luată de președintele Parlamentului European. 

Dan Nica a cerut ca Tudorel Toader să poată vorbi, dar i s-a spus că, în conformitate cu cutumele, ar fi trebuit să vorbească premierul Viorica Dăncilă, care a fost invitată. Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini.

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Vezi Live Parlamentul European

 

Comisarul european pe justiție, Vera Jurova a vorbit despre ingrijorarile Comisiei Europene legate de reforma Justitiei din Romania, despre faptul ca sute de mii de oameni au iesit in strada pentru a-si manifesta nemultumirea fata de procesul legislativ, dar si despre faptul ca ar fi trebuit sa se tina cont de avizul negativ al CSM dat pe Legile Justitiei. Ce a omis sa spuna insa comisarul pe Justitie a fost faptul ca, in ciuda avizului negativ al CSM, cele mai multe modificari adoptate la Legile Justitiei au apartinut Consiliului Superior al Magistraturii. Poate nu a stiut!

Totodata, Jourova a subliniat ca reprezentatii Comisiei Europene considera ca Legile Justitiei ar trebui sa fie imbunatatite si sa devina "legi bune": "Este un moment crucial. Romania si romanii au alergat la maraton. Linia de finish este in interior. Conteaza de Romania daca CE va fi alaturi pentru a ajunge la linia de finish".

Comisarul European pe Justiție a făcut închisoare dar a fost achitată

Interesant este faptul că Vera Jourova, Comisarul european pe justiție în Comisia condusă de Juncker, să fie o persoană care și-a clădit cariera pe lupta împotriva abuzurilor.

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani. În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

 

Europarlamentarul Kosma Zlotowski de la Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni, care a criticat interventiile europarlamentarilor care au facut comentarii negative privitoare la parcursul legislativ al legilor din Romania si a solicitat ca acestea sa fie isi urmeze cursul democratic. In acelasi timp, eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski a apreciat ca fiind incorect ca celui care ar putea sa vorbeasca cel ma bine despre modul in care au fost adoptate legile in Romania, ministrul Justitiei, sa nu i se permita sa ia cuvantul.  

 

Discursurile europarlamentarilor români:

Traian Radu Ungureanu

 

Partidul Social Democrat sustine ca face reforma Justitiei, ca aliniaza Justitia la normele europene, dar cine poate avea incredere in Partidul Social Democrat? Poti oare lasa un hot sa stabileasca preturile in magazinul din care fura? Nu, pentru ca va declara totul gratuit. Normele europene invocate de PSD nu spun ca un guvern poate schimba legile pentru a fi scutit de ele. Sa recapitulam, PSD a castigat alegerile dupa ce a promis bani, prosperitate, plus marea cu sarea. Insa prima decizie a Guvernului, a modificat legi pentru infractiuni din dosarele liderilor PSD. Abuzul in serviciu a fost sters, iar pragul de la care incepe delapidarea a fost marit. Modificarile aduse de PSD Legilor Justitiei fac din procurori anchetatori la mana sefilor si supun anchetele unui nou organism de control. PSD a schimbat doua guverne intr-un an pentru ca nu au putut sa-i scuteasca de lege pe liderii PSD. Parlamentarii PSD au respins solicitarile de ancheta trimise de procurori cand acestea ii priveau pe lideri PSD. Acum, anchetati penal sunt membri ai Guvernului. Intrebat de ce PSD numeste in Guvern oameni cu dosar, un lider al partidului a raspuns: 'pentru ca putem'. Mai bine spunea pentru ca putem sa-i scapam. Parlamentul European trebuie sa comunice PSD ca poate numai ce e legal, si ca a castigat alegerile, nu Justitia. Mesajul trebuie transmis numai si numai Guvernului Romaniei. Ideea dupa care situatia statului de drept trebuie legata de fondurile europene e gresita, ea ar pedepsi alegatorii care si-au exercitat dreptul de vot, si nu un guvern care isi exercita capacitatea de a forta legea”.

Marian Jean Marinescu

 

Romania nu este vinovata pentru aceasta dezbatere, nici romanii. Este vorba de actiunea unui grup de parlamentari, vremelnic majoritari, si a unui guvern in permanenta schimbare, care fara responsabilitate si cu o doza mica de competenta incearca sa devieze Romania de la un parcurs normal de stat de drept si de stat responsabil in fata cetateanului. Inteleg ca ati intalnit pe domnul ministru al Justitiei si dupa discursul dumneavoastra vad ca nu va convins. Este nemultumit ca nu vorbeste in plenul Parlamentului European. Sefa lui, primul ministru al Romaniei, a fost deputat aici, in Parlamentul European, stie foarte bine regulile si a asistat la dezbateri similare in care primul ministru al statului respectiv a participat si a putut sa-si spuna punctul de vedere. Primul ministru al Romaniei trebuia sa fie astazi aici, nu exercitiul de imagine al ministrului Justitiei. Legile Justitiei trebuie sa asigure echilibrul intre independenta si raspunderea magistratilor, nu sa le puna la dispozitia politicului prin masuri administrative. In Romania, acum, punctele de vedere ale organizatiilor profesionale ale magistratilor, CSM, ONG-urilor, cetatenilor nu au nicio greutate. Cred ca pozitia Comisiei de la Venetia ar fi extrem de necesara.

 

Doamna comisar, repet ce-am spus: structuri vremelnice, Guvern sau Parlament pot sa devieze de la valorile si principiile europene, tratatul UE prevede masuri in astfel de cazuri, Comisia trebuie sa le aplice. Conditionarea implementarii bugetului european de situatia statului de drept, necuprinsa in tratat, este o masura care ar afecta negativ cetatenii acelui stat, fara efect asupra Guvernului. Aceasta propunere nu trebuie sa faca parte din viitorul MFF”.

 

Monica Macovei

 

Romanii au strigat in strada 'Vrem Justitie, nu coruptie'. Romanii vor in Europa, si asta vrem si noi, in Europa. PSD si ALDE vor sa ne scoata din Europa, au declansat lupta pentru coruptie, si impotriva Justitiei, si impotriva statului de drept. Acuma, aceasta coalitie si ministrul Justitiei trimis ca reprezentant al Guvernului Romaniei, aflat pe aici pe undeva, minte cu nerusinare, spunand si Comisiei, si Parlamentului ca aceste modificari vor transpune directive europene. Nu este adevarat, Directiva prezumtiei de nevinovatie din 2014 nu a fost transpusa pana acuma, foarte rau, dar vreau sa va spun ca ea prevede standarde mult mai inalte in legile romane decat prevede Directiva. Deci la noi prezumtia de nevinovatie este mult mai bine protejata decat prevede Directiva. Ca atare, sa uitam aceasta minciuna. Ce vor sa faca prin modificarile Codurilor penale? Este foarte important pentru toate statele membre pentru ca va fi afectata cooperarea judiciara transfrontaliera, pentru crime transfrontaliera, va fi afectata o infractiune comisa intr-un alt stat sau... a... a... comisa... a... in Romania care va deveni paradisul...a... infractionalitatii. De exemplu, vor ca o investigatie sa inceapa numai dupa ce o persoana este informata ca este investigata. Adica primesti o plangere, il suni pe X si ii spui: 'vezi ca am primit o plangere pentru coruptie'. Mai poti sa-i faci flagrant? Mai poti sa-l investighezi? Nu, s-a terminat. O alta modificare, vor fi sterse si aruncate la cos orice dovezi din calculatoare privind alte infractiuni. Daca descoperi filme cu pornografie infantila va trebui sa le arunci la cos si sa le distrugi. Nu vei putea sa le modifici. De asemenea, camerele de luat vederi din locuri publice nu vor mai putea functiona, nu vor mai putea fi mijloace de proba (n.r. - Monica Macovei este intrerupta intrucat timpul acordat a expirat)... Nu, a... am avut doua minute si vreau sa am mai mult exact cat a avut domnul Bostinaru. A... vorbesc pentru tara mea nu pentru partid. (n.r. - Monicai Macovei i s-a taiat microfonul, insa aceasta a continuat sa vocifereze in sala)”.

Daniel Buda

 

Marturisesc ca nu este cea mai fericita zi din viata mea, dar progresele facute de Romania din anul 2007 incoace in procesul de consolidare a statului de drept, a independentei Justitiei, dar si a luptei impotriva coruptiei sunt incontestabile. Din pacate insa guvernarea PSD-ALDE ne demonstreaza ca acest progres nu este ireversibil. Procesul de legiferare al actualei majoritati parlamentare prin care s-a incercat subordonarea Justitiei fata de factorul politic, dar si o lipsa de transparenta in fata unor astfel de modificari au scos in strada sute de mii de oameni, iar acest lucru nu-l puteti contesta stimati colegi. In acelasi timp a generat o reactie dura a intregului corp al magistratilor, care se opun acestor modificari, dar si ingrijorari serioase si legitime ale Comisiei Europene. Nimeni nu contesta dreptul Parlamentului de a legifera, dar actuala guvernare PSD-ALDE trebuie sa inteleaga un lucru. Si anume ca nu poate sa se joace cu parcursul european al Romaniei. Independenta sistemului judiciar romanesc, capacitatea sa de a combate in mod eficace coruptia, predictibilitatea legislativa precum si existenta unor mecanisme functionale care sa garanteze drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului trebuie sa devina realitati indestructibile si sa se constituie in pietrele de temelie ale unei Romanii puternice in cadrul UE. Tocmai de aceea, consider ca in acest moment se impune demararea unui amplu proces de consultare publica, cu asociatiile magistratilor, cu societatea civila, fiind necesar si in acelasi timp identificarea unor modele functionale la nivelul statelor membre ale UE, dar si consultarea Comisiei de la Venetia”.

Cristian Preda

 

Domnul Bostinaru spunea mai devreme ca avem o tara de mana a doua (n.r. - in realitate, Victor Bostinaru a spus: 'refuz sa cred ca tara mea este tratata ca o tara de mana a doua'). Nu, n-avem o tara de mana a doua, avem in schimb un guvern de mana a saptea, pentru ca daca n-ar fi fost asa am fi avut aici primul ministru al acestui Guvern. Doamna Dancila, care atunci cand a fost investita a fost prezentata ca persoana cheie institutiilor UE, cand avea ocazia sa apere Guvernul sta acasa de frica. Nu inteleg in schimb ce cauta domnul Toader aici, pentru ca dumnealui, asa cum a zis domnul Diaconu, e intr-adevar membru al Comisiei de la Venetia. Dar atunci cand domnii Junker si Timmermans au cerut Guvernului roman sa consulte Comisia de la Venetia, cine a fost primul care a spus 'n-avem nevoie'? Chiar domnul Toader, membru al acestei Comisii. In general atitudinea Guvernului roman este de dispret fata de Comisie. Membrii majoritatii, pesedistii, membrii ALDE, spun ca nu exista informatii, ca totul e minciuna, in acelasi timp, aparand coruptia, aparand plagiatul, promovand analfabeti. E o situatie in care nu pot decat sa intreb urmatorul lucru: nu va e rusine, pesedistilor?

 

Norica Nicolai: "Ce ati facut, doamna comisar, cand sute de oameni au fost trimisi in inchisoare si achitati? Ce ati facut doamna comisar cand foarte multi cetateni au fost interceptati in afara legii? Ce s-a facut, doamna comisar, cand state membre care privilegiaza dreptul companilor lor de a da mita, au dat mita in Romania?"

 

 

"La Bucuresti avem intentia de a legifera pentru ca nici Legile de organizare a Justitiei nu sunt legi in vigoare. Nici nu am avut vreo discutie de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala. Discutia de astazi este departe despre statul de drept. Este o discutie politicianista si ingrijorarea dvs nu isi are rostul decat din prisma unui partizanat politic. Nu vreau sa cred ca prin aceasta dezbatere doriti sa impiedicati un Parlament national sa isi exercite principala lui prerogativa, aceea de a legifera. Pentru ca ar fi nedemocratic si incorect. Dar despre corectitudine si statul de drept vreau sa vorbesc. Prezumtia de nevinovatie, doamna comisar, drepturile si libertatile in procesul penal nu sunt garantii proceduale pe care UE le ocroteste? Dumneavoastra sunteti garantul tratatelor. Ce ati facut, doamna comisar, cand sute de oameni au fost trimisi in inchisoare si achitati? Ce ati facut doamna comisar cand foarte multi cetateni au fost interceptati in afara legii? Cand Serviciul de Informatii, care nu are atributii in procesul penal, a fost implicat in realizarea acestuia? Ce s-a facut, doamna comisar, cand state membre care privilegiaza dreptul companilor lor de a da mita, au dat mita in Romania? S-au inchis dosarele pentru ca nu convenea intereselor economice ale unor state membre. Ne pare foarte rau, doamna comisar, dar Justitia se infaptuieste cu buna credinta, cu onestitate si cu corectitudine. Si numai de astfel de valori nu dati dovada in dezbaterea de astazi."

 

Victor Bostinaru: "Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

 

 

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Renate Weber: "Sa ne uitam la mecanismele institutitionale pe care o tara le are pentru a adopta o legislatie in acord cu exigentele statului de drept. In Romania astfel de mecanisme exista si functioneaza"

 

 

"Am auzit la viata mea multe minciuni, dar chiar cred ca domna deputat Macovei a intrecut orice limita! Cand CE se intereseaza de ceea ce se intampla intr-un stat membru este ceva firesc pentru ca in UE suntem membrii unei mari familii. Dar la fel de firesc este sa ne uitam la mecanismele institutitionale pe care o tara le are pentru a adopta o legislatie in acord cu exigentele statului de drept. In Romania astfel de mecanisme exista si functioneaza. Avem o Curte Constitutionala care emite decizii obligatorii pentru Parlament, obligandu-l sa puna orice lege in acord cu Constitutia. O Curte Constitutionala care este idependenta si a dovedit asta prin deciziile luate sub diferite guvernari. Avem presedintele Romaniei care face un control de oportunitate inainte de a promulga o lege, avand dreptul de a o retrimite in Parlament, explicand punctual care prevederi ar putea aduce atingere independentei Justitiei. Sunt mecanisme democratice si trebuie sa avem incredere in ele. Dar asta nu exclude evaluarea unei legislatii de catre Comisia de la Venetia, care poate face o analiza obiectiva. Pentru ca ceea ce este de dorit este o legislatie si o Justitie in folosul cetatenilor romani."

 

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

Ioan Mircea Pascu: "De ce trebuie Romania sa fie mai supravegheata acum intr-un climat democrat, decat in timpul lui Ceausescu?"

 

 

"Din 2005 Romania are un sistem care se bazeaza pe protocoale secrete intre serviciile de informatii si autoritati. De ce sa fie secrete daca este sunt constitutionale. Sunt protocoale care au fost mostenite din sistemul imediat de dpa Revolutie. S-au folosit instrumente directe de atacare a rivalilor politici si intereselor economice diferite. In ultimii doi ani, mass-media este plina de stiri cu privire la abuzuri in lupta anticoruptie si de un numar covarsitor de cazuri care apar in fata justitiei. De asemenea, articolele care sunt declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala vine sa puna sub semnul inrebarii suveranitatea Romaniei. Si atunci ma intreb, de ce trebuie Romania sa fie mai supravegheata acum intr-un climat democrat, decat in timpul lui Ceausescu?"

 

Dan Nica: "Nu sunt in stare cei care critica sa indice articolul, alineatul, pentru ca nu exista asa ceva! Unii colegi au spus minciuni. V-au dezinformat, doamna comisar! Poate daca ati fi accceptat intalnirea cu domnul ministru sunt convins ca ati fi avut alt discurs"

 

 

"Au fost spuse atatea neadevaruri incat ar trebui sa infiintam o noua initiaiva "Minciuna ucide". Ne-am intrebat cu toti de ce nu este lasat sa vorbeasca ministrul Justitiei din Romaniei. De ce se invoca in mod fals ca ar fi trebuit sa vina premierul, care nu este membru al Consiliului si care nici macar nu a primit o invitatie? Motivele sunt foarte simple! Nu adevarul intereseaza astazi, ci discursurile politicianiste si lipsa oricarui argument. Nu sunt in stare cei care critica sa indice articolul, alineatul, pentru ca nu exista asa ceva! Unii colegi au spus minciuni. V-au dezinformat, doamna comisar! Poate daca ati fi accceptat intalnirea cu domnul ministru sunt convins ca ati fi avut alt discurs. Cum e posibil sa spuneti despre independenta sistemului judiciar cand legile respective au fost adoptate de Curtea Constitutionale, declarate constitutionale? Cum e posibil sa nu stiti sau sa nu va fi spus nimeni ca din cele 350 de amendamente 270 au fost propuse de Consiliul Superior al Magistraturii? Sunt elemente pe care toata lumea ar trebui sa le stie, dar din pacate, nu adevarul a contat azi! E o dezbatere politicianista de cea mai neplacuta speta!"

 

Maria Grapini: "Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteti deceptia zilei mele de astazi"

 

O sa vreau sa multumesc in primul rand reprezentantului Consiliului, care a avut o pozitie corecta, echidistanta, obiectiva si rezervata. Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteti deceptia zilei mele de astazi. Am sa va las aceasta brosura in care o sa gasiti si graficele despre cum a fost dezbaterea publica, si cate amendamente s-au facut din partea asociatiilor profesionale. Poate intelegeti ca parcursul modificarii Legilor Justitiei este o necesitate. Eu nu inteleg de la titlu. Cum adica sa punem un tiltlu ca reforma in Justitie ar afecta statul de drept? Eu spun ca lipsa de reforma ar afecta statul de drept. Si doamna Macovei care aici aplauda cand nu trebuie a facut un pachet de legi, prin asumare, in care au ramas foarte multe articole neconstitutionale. Si ce se chinuie acum acest Guvern si domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este sa corecteze aceste articole neconstitutionale. Si au fost sute de oameni, mii de oameni bagati in puscarie pe legile doamnei Macovei. Acum platim la CEDO din bugetul cetatenilor romani”.

 

Claudia Tapardel: "Sa vorbim despre Justitie televizata, despre cariere si imagine publica distruse in urma unor dosare bazate pe probe neconcludente si putin solide, care in final au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale sau chiar au fost clasate"

Regret ca ne aflam din nou in fata unei campanii murdare de dezinformare la adresa Romaniei si ca ne aflam intr-o situatie extrem de periculoasa in care se contesta actiuni legitime ale unui Parlament national. Ceea ce nu ati inteles este ca astazi vorbim despre niste legi ale Justitiei in Romania care au ca obiectiv respectarea drepturilor si ale libertatilor civile ale cetatenilor romani si respectarea principiului nevinovatiei. Poate ca ar trebui sa discutam aici, in forul democratiei europene, despre sutele, daca nu miile de vieti distruse in Romania, prin nerespectarea acestui principiu consfintit de legislatia europeana. Si anume principiul nevinovatiei. Sa vorbim despre Justitie televizata, despre cariere si imagine publica distruse in urma unor dosare bazate pe probe neconcludente si putin solide, care in final au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale sau chiar au fost clasate. Cand vorbim despre Legile Justitiei vorbim despre un pachet de legi care a fost dezbatut luni intregi, impreuna cu asociatiile profesionale, precum si la nivelul Parlamentului national. Iar amendamentele depuse sunt emanatia acestui proces de consultare. Aceasta este realitatea in Romania”.

 

Laurentiu Rebega: "Am fugit prea mult de Uniunea Sovietica ca sa mai acceptam sa mai avem pe cineva deasupra noastra"

Laurentiu Rebega de la Grupul Europa Natiunilor si a Libertatii a fost primul europarlamentar roman care a vorbit in Parlamentul European, acesta incepand discursul prin a da citire primelor doua articole din Constitutia Romaniei si a transmis UE ca trebuie sa inteleaga ca Romania nu este o tara de mana a doua si ca cel mai bine ar fi ca acesta sa isi rezolve problemele in interior:

"Un canal deschis de comunicare cu Guvernul roman va fi intotdeaua cea mai buna metoda de a clarifica pasii si procedurile ce stau in spatele unei initiative legislative sensibile. (...) Discutiile de la UE nu pot si nu trebuie sa se substituie solutiilor. Au spus-o si presedintele Juncker si presedintele Iohannis. Solutiile trebuie sa le gasim noi, romanii, in Romania. Romania doreste conformarea cu standardele constitutionale si europene, dar printr-un dialog constitutional, viabil. Insa UE trebuie sa inteleaga ca Romania nu este o tara de mana a doua cu cetateni de mana a doua. Sunt inca probleme nerezolvate dar, cu toate acestea, Romania a dat dovada de responsabilitate politica si civica, abordand aceste probleme intr-un mod deschis si cuprinzator. Am fugit prea mult de Uniunea Sovietica ca sa mai acceptam sa mai avem pe cineva deasupra noastra. Marele examen pe care trebuie sa il dea clasa politica este masura in care poate genera o buna guvernare care sa asigure stabilitate, echilibru si prosperitate societatii, iar examenul pe care trebuie sa il dam nu este in fata Europei, este in fata copiiilor si a urmasilor nostri."

 

 

 

 

Ministrul Justiției din România are un adevărat tur de forță la Strasbourg. Totul, în contextul în care miercuri va avea loc dezbaterea din Parlamentul European pe legile justiției din România.

Miercuri, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, va încerca să lămurească oficialii europeni cu privire la modificările pe care executivul și legislativul românesc le aduc la legile justiției. Astăzi (marți), Tudorel Toader s-a întâlnit cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans la Strasbourg.
Întrevederea la care a participat și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a durat puțin peste o oră. Această întâlnire, a precedat dezbaterea în privința statului de drept și reforma sistemului judiciar din România care va avea loc la Parlamentul European de la Strasbourg mâine.
Dezbaterea ar trebui să răspundă întrebărilor mai multor state UE care și-au exprimat îngrijorarea chiar și prin scrisori deschise prin reprezentanții misiunilor diplomatice de la Bucuresți, în privința modificărilor legilor Justiției.

Avocatul Liviu Stancu, fost secretar de stat la ministerul Justiției, a declarat la emisiunea Culisele Puterii de la Absolut tv, că modificările aduse la legile justiției vizează chestiuni de ordin tehnic din organizarea sistemului, fără să aibă cu legile care vizează zona penalului.

Orice prezență în fața unor organisme europene presupune un test important. Trebuie să reușești să îi faci pe cei cărora te adresezi să înțeleagă despre ce este vorba. La noi s-a înțeles prost că aceste modificări vizează legile penale. Să știți că la aceste modificări au lucrat specialiști încă de pe vremea când eram eu la ministerul Justiției. Dl Tudorel Toader a preluat un proiect, a mai adus o serie de modificări și l-a trimis Parlamentului, organul care trebuie să legifereze. Și să mai știți că aceste modificări nu au fost făcute doar de Șerban Nicolae sau Florin Iordache. Eu am asistat la o ședință din comisie. În afară de zgomotul de fond de la USR, preluat de toată presa,  acolo lucrau împreună și cei de la PNL, era și Alina Gorghiu, și cei de la PSD și cei de la ALDE, și UDMR, erau specialiști în justiție, erau asociații din zona justiției. Aceasta este adevărul.
Aceste modificări vizează doar chestiunile care țin de organizare, de bucătăria internă. De accesul procurorilor și judecătorilor în activitate și în funcții, de urmărirea actului de justiție, de felul în care actul de justiție performează și de sancțiunile care pot fi aplicate în anumite cazuri și de constituirea unor mecanisme care să delimiteze actul de justiție de zona politicului, dar și de echilibrul puterilor în stat și de modul în care aceste puteri interferează, pentru că ele nu există independent, ci trebuie la un anumit moment să se controleze reciproc.
Curtea Constituțională a declarat că acea secție specială pentru cercetarea magistraților este constituțională.  Acea secție va acționa sub CSM. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a declarat parția modificările aduse referitoare la răspunderea magistraților. Articolul în care se spune că Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor și procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a fost declarat neconstituțională, judecătorii Curții Constituționale solicitând clarificări asupra unor termeni precum eroarea judiciară, reaua credință și gravă neglijență. Pe de altă parte, am întâlnit judecători care au pe masă într-o zi și 140 de dosare. Cum ar putea un astfel de judecător să judece cu celeritate, corect, toate dosarele? Aceste modificări trebuie să aducă noi mecanisme astfel încât să nu mai întâlnim astfel de situații.
Eu cred că noi, cei care suntem beneficiarii actului de justiției, trebuie să ne întrebăm cu ce ne alegem. Eu, din postura de avocat, care trebuie să am șansa să echilibrez balanța în raport cu avocatul statului, adică procurorul, să îmi apăr clientul. Noi, toți cei care ne dorim un act de justiție corect și eficient. Nu să am un dosar, așa cum mi s-a întâmplat, amânat timp de 24 de ani, în care au murit părțile, au murit chiar și avocați în speță. Aceasta este de fapt miza. Un act de justiție eficient, corect și o corectare a raportului de echilibru între puterile statului - a declarat Liviu Stancu, fost secretar de stat la Ministerul Justiției.

 50 de milioane de euro. Această sumă este pusă la bătaie de comunitatea europeană pentru investiții în infrastructură și în evenimente legate de promovarea patrimoniului național. Din păcate, România a reușit să se facă de râs la prima dezbatere pentru aceste fonduri, tratând cu ignoranță subiectul.

Un rol important pentru acest program l-a avut europarlamentarul argeșean Mircea Diaconu. Acesta povestește însă cum a rămas siderat de felul în care autoritățile centrale au tratat tema, trimițând un reprezentant în chiar ziua discuțiilor, motiv pentru care, în prima parte a ședinței, România a fost singura țară care nu a fost reprezentată. Mircea Diaconu susține că anul anul viitor, când celebrăm centenarul de la unire, este un an important pentru mai multe țări europene și că, în contextul frământărilor din comunitate, noțiunea de identitate națională a fost înțeleasă și acceptată ca soluție în păstrarea unității Uniunii Europene.

Mircea Diaconu a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat de europarlamentar. După ce argeșeanul a obținut în 2014 380.000 de voturi, mai multe decât PNL la nivelul întregului județ de pildă, acum acesta a anuțat că nu va mai candida pentru un nou mandat pentru că nu dorește să facă o carieră politică în Parlamentul european.
Diaconu a explicat că a candidat la europarlamentare pentru ca instanțele să clarficie acuzațiile de incompatibilitate și a mulțumit celor care l-au votat. El a mai spus că, ajuns acolo, a încercat să facă totul pentru a-și face treaba în mod corect.
"Nu mai candidez. În primul rând pentru că eu sunt un accident. De ce să mă voteze pe mine mai mulți oameni decât pe niște deputați. Atunci a fost o situație specială pe care cetățenii româniei au tratat-o absolut generos cu mine. A fost o formă de solidarizare cu problema și situația mea. Nu vreau să cer încă o dată. Atunci trebuia rezolvată problema mea și nu se putea decât așa. Eu nu mai pot să cer oamenilor încă o dată să acționeze la fel. Nu vreau să fac o carieră din asta. Sigur, am încercat să mă fac util cât am putut de multe. O să dau socoteală și să le spun activitatea mea în Parlamentul European. Dar consider că a fost bine că am fost și eu acolo în situații speciale pentru România, să fim, simbolic, paznici din afară, pentru România", a afirmat Diaconu la o întâlnire cu jurnaliștii din Câmpulung.

Actorul și europarlamentarul argeșean Mircea Diaconu a reușit că câștige o bătălie importantă în Parlamentul European. Diaconu a fost desemnat raportor pe subiectul Anul European al Patrimoniului 2018.
”Cu eforturi substanțiale și cu sprijinul colegilor mei din CULT, am reușit să convingem Comisia Europeană de importanța unui an european dedicat patrimoniului cultural. Acest subiect mi se pare esențial, cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate. Ori, măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine, și pentru Europa în întregul său”, susține Mircea Diaconu, informează Radu Tudor, pe blog.
Se pare, însă, că adevărata bătălie politică pentru realizarea acestui an începe abia acum. Comisia Europeană nu prevede niciun buget pentru acest proiect, sugerând finanțarea sa din programul Europa Creativă, principala sursă UE pentru sectoarele culturale și creative din Europa.
‘E o rușine! Cultura primește cele mai puține fonduri în Europa, iar programul Europa Creativă este deja suprasolicitat. Dacă nu înțelegem o dată și pentru totdeauna că fără coeziune socială nu avem ce face cu o uniune politică și economică, vă garantez că și peste doi ani și peste zece Europa va avea exact aceleași probleme pe care le are astăzi’.