Luni, 14 aprilie, o delegație la cel mai înal tnivel din mai multe domenii, condusă de prim-ministrul Republicii Socialiste Vietnam, Excelența Sa Nguyen Xuan Phuc, va veni pentru trei zile la Bucureşti. Din 2016 relaţiile dintre România şi Vietnam au intrat pe o turnură ascendentă şi extrem de dinamică. După 20 de ani, relația tradițională dintre România și Vietnam renaște. De altfel, Vietnamul poate deveni un aliat strategic al țării noastre în Asia, gigantul care devine, încet-încet, principalul jucător pe piețele mondiale.
Ca un prim pas, premierul Vietnamului va veni însoțit de o delegație de 50 de companii din mediul de afaceri vietnamez care vor discuta oportunitățile economice bilaterale și cooperarea forței de muncă. Prezența șefului guvernului vietnamez are ca socp promovarea și dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre Vietnam și România, în special în contextul în care România a preluat, anul acesta președinția Consiliului Uniunii Europene, iar Republica Socialistă Vietnam este în plin proces de negociere pentru semnarea acordului de comert liber cu Uniunea Europeană.
Modificările legislate au permist ca deja, în România să fie angajați peste 3.000 de lucrători vietnamezi, aproape jumătate dintre aceștia venind în țara noastră în cursul acestui an. Ca urmare a relaxării politicii de vize în 2017, numărul lucrătorilor vietnamezi a crescut considerabil. Cea mai importantă comunitate de lucrători vietnamezi din România se află în momentul de faţă la Tulcea, la Şantierul Naval Vard, aproximativ 450 de persoane. Pregătirea și seriozitatea acestora, pe o piață deficitară pentru resursa umană, reprezintă pentru companiile românești o oportunitate deosenbită.
Dintr-o țară izolată, devastată de război, Vietnamul a devenit o adevărată forță economică. Reformele din ultimii 30 de ani au transformat Vietnamul într-o forță economică în Asia, iar infrastructura s-a modificat la un nivel extraordinar. Din 1990, economia a crescut o creștere anuală de 7 procente, a doua cea mai mare după China la nivel mondial. Ca să vă faceți o idee, în 1993, 60% din populație trăia în sărăcie. Într-un singur deceniu, nivelul de sărăcie a ajuns la sub 14%. Asta înseamnă că 40 de milioane de vietnamezi au ieșit din zona de sărăcie. Și vorbim aici despre o ţară cu 100 de milioane de locuitori, cu 60 de milioane de braţe apte de muncă.

O legătură tradițională
Legăturile dintre Hanoi şi Bucureşti, stabilite în anii 50, au avut mai degrabă o componentă ideologică decât una pragmatică, economică şi comercială. Chiar şi aşa, între 1950 şi 1989, peste 3.500 de vietnamezi au fost educaţi în universităţile României, cei mai mulţi în domeniile inginereşti şi medicale. Ca atare, mare parte din revigorarea economică a Vietnamului de astăzi se datorează unor oamenși școliți în România, iar atașamentul pregătirii profesionale, într-o țară unde cultura educației este ridicată la rang de conștiință națională, este extrem de puternic.
Revenind la perioada actuală, în ultima parte a anului 2018, ministrul român al Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului, Ştefan Radu Oprea, a semnat la Hanoi un Memorandum privind promovarea investiţiilor şi altul privind colaborarea bilaterală în domeniul IT. Două documente pe care partea vietnameză le cerea insistent. România s-a oferit să şcolarizeze în universităţile ei tineri vietnamezi în domeniul IT şi apoi să organizeze stagii de practică pentru aceştia. Este o oportunitate unică pentru Vietnam pentru că nicio ţară nu a mai oferit o astfel de colaborare. Nguyen Xuan Phucs-a declarat de acord să colaboreze cu România, prin trimiterea de forţă de muncă, în domenii precum construirea de autostrăzi, infrastructură şi sistemul medical.

România și Vietnamul pregătesc schimburi economice majore
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marius Budăi, asigura oficialităţile vietnameze, la 28 noiembrie 2018, că „drepturile lucrătorilor extracomunitari, printre care se numără şi cetăţenii vietnamezi, au fost, sunt şi vor fi respectate în România în aceleaşi condiţii în care sunt şi cele ale angajaţilor români. Legislaţia românească nu face discriminare între angajaţi, lucrătorii vietnamezi au aceleaşi drepturi ca şi cei români.”
„În perioada 2010-2018, comerţul bilateral dintre România şi Vietnam a început să crească, apropiindu-se de 300 milioane dolari la sfârşitul anului 2018” anunţa, la 24 octombrie 2018, agenţia naţională de presă VNA. Şi cotidianul Partidului Comunist, şi agenţia de presă de la Hanoi insistau că „Pentru Vietnam, România este cea mai mare piaţă din Europa de Sud şi de Sud-Est, cu o localizare convenabilă pentru transportul maritim, la intersecţia a trei coridoare europene de transport. România are dezvoltate sectoarele de petrol, gaz, petrochimie, construcţii, sănătate, producţie farmaceutică. România poate ajuta Vietnamul şi în alt sens, deoarece este membră a numeroase instituţii şi organizaţii internaţionale de cooperare economică”.

Investiții sigure în Vietnam și forță de muncă pregătită profesional pentru România
Deocamdată, nivelul investiţiilor româneşti în Vietnam este ridicol: 1,2 milioane dolari. Ne situăm pe locul 93 din cei 125 de investitori ai ţării în condiţiile în care înainte de 2016 nu exista nimic. Schimburile de informații între mediile de afaceri dintre cele două țări au oferit oportuniță pentru descoperirea unei piețe cu un potențial extraordinar. Cadrul legislativ și parteneriatele internaționale, nivelul extrem de ridicat de profesionalizare și forța de muncă de zeci de miloane de oameni s-au dovedit extrem de atractive pentru oamenii de afaceri România, așa cum este pentru mediul de afaceri din toată lumea. În plus, deși distanța geografică poate părea un impediment, legile clare, precum și garanția unor paterneriate sigure, garantate de statul vietnamez sunt oportunități care pot depăși oricând barierele măsurate în kilometri.
În contextul în care Uniunea Europeană pare să își asume un rol de jucător global în zona schimburilor economice, Vietnamul poate reprezenta, alături de alte puteri asiatice, un partener pragmatic și de încredere.
Bruxelles şi Hanoi au negociat deja propriul acord de liber schimb pe care l-au finalizat ca formă în februarie 2016. După trei ani în care această iniţiativă a trenat (ca şi acordul similar cu Singapore), România poate juca un rol important în relansarea unei relaţii tradiţionale cu ţara sud-est asiatică.

Vietnamul, un miracol economic
În 2017, Donald Trump cataloga Vietnamul drept statul cu cea mai dinamică dezvoltare economică. "Este o creștere miraculoasă! Astăzi nu mai suntem dușmani, suntem prienteni. În 1990, 1 din patru vietnamezi nu avea curent electric în casă și supraviețuia cu câțiva dolari. Astăzi, Vietnamul are una din cele mai mari creșteri economice din lume iar universitățile din Vietnam produc unii dintre cei mai bine pregătiți studenți din lume. Și asta este spectaculos!", spunea, în urmă cu doi ani, președintele SUA Donal Trump.
Dezvoltarea fără precedent a Republicii Socialiste Vietnam are la bază o serie de reforme instituționale și o largă deschidere către investițiile private și comerț.


Acordul de liber schimb dintre Vietnam și Uniunea Europeană, o carte câștigătoara și pentru România

Cu un produs intern brut de 223 miliarde USD în 2017 şi exporturi de circa 220 miliarde USD, conform Băncii Mondiale, această economie este una dintre cele mai deschise economii din lume. Multe din produsele high-tech din domeniul IT sunt fabricate deja în Vietnam la o calitate apreciată de toți marii producători globali. Pe o piață europeană care încearcă să scape de anumite dependențe și presiuni din partea Rusiei, de invazia produselor chinezești, Vietnamul poate fi o alternativă viabilă. La jumătatea mandatului său de preşedinţie a Consiliului European, România poate valorifica rolul pe care îl are pentru a promova relaţiile Uniunii Europene cu Republica Socialistă Vietnam pornind de la nişte premise programatice, realiste. Încheierea acordului de liber schimb ar fi un important semnal în acest sens. Să nu uităm că deja Vietnamul are un parteneriat de succes cu SUA, cu schimburi comerciale la un nivel ridicat. Deocamdată însă, România nu are nici măcar un ambasador numit la Hanoi care să permită oamenilor de afaceri sau studenţilor vietnamezi să obţină viza de România fără a se deplasa în ţări vecine. Acest aspect s-ar putea însă schimba în urma vizitei premierului Nguyen Xuan Phuc și ar putea fi semnalul unei colaborări comerciale fără precedent între România și Vietnam.

 

Prezent la CJ Argeș unde în Argeș au fost semnate cinci contracte pe Programul Nnațional de Dezvoltare Locală, vicepremierul Daniel Suciu a menționat că PNDL este cel mai de succes program guvernamental, fiind vorba de investiții în valoare de 1,3 miliarde de lei în toată țara. El a criticat opoziția care cere oprirea programului și a întrebat primarii din Argeș dacă ar fi de acord cu acest gest. Oficialul a menționat că bugetul de investiții pentru anul acesta este de 10 ori mai mare decât bugetul pe anul trecut: Mă bucur că sunt în sală primari de la toate partidele. Atât de mult se vorbește în spațiul public despre PNDL, încât vreau să vă întreb dacă acest program trebuie oprit, așa cum cer anumite partide. 

Până în 2012, fiecare primar trebuia să meargă la vreo 4 programe guvernamentale. Din 2012, acestea s-au unit într-unul singur, deja celebrul Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL) care a fost creat și imprementat de fostul vicepremier Liviu Dragnea. Astăzi sunt finanțate proiecte în valoare de 47 miliarde lei, peste 10 miliarde euro, în 12681 obiective de investiții. Sunt cumva puține? Cred că nu. Asta înseamnă o medie de 4 proiecte de investiții pe PNDL pe fiecare localitate din țară. 

Finanțări de 1,3 miliarde lei (232 de proiete) sunt numai în Argeș și sunt finanțate integral și nu am auzit până acum pe niciun primar să se plângă de rapiditatea prin care acest minister și guvernul își respectă obligațiile de plată.

Astăzi implementăm 106 obiective de apă și canal, 41 de școli, 41 drumuri, 10 unități sanitare, peste 20 de poduri. Vă rog să puneți în paranteză ce se minte despre lipsa de investiții în sistemul sanitar. Doar în Argeș, prin PNDL avem cele mai mari investiții în sănătate: spitalul de la Mioveni (93 de milioane de lei de la minister), Spitalul Județean (76 milioane de lei). Anul acesta, bugetul pentru investiții este de 10 ori mai mare decât anul trecut.  

Am vorbit cu cei de la Compania Națională de Investiții, unde a fost depus SF pentru stadionul Nicolae Dobrin. Acest stadion va fi reabilitat, pentru că Trivalea merită acest lucru. Pentru noua Sală polivalentă, care va avea aproape 5000 de locuri, în valoare de 100 de milioane de lei, mai așteptăm pentru a emite Hotărârea de Guvern doar avizul de la ministerul de Finanțe.

Vreau ca primarii să transforme 1,3 miliarde de Lei noi în Lei vechi și să faceți comparații cu alte programe. Cred că știți ce înseamnă acest program de dezvoltare națională și nu mai accept ca doar din interese meschine și politicianiste să criticăm acest program. Cred că e mare prostie să folosești acest program care funcționează atât de bine în lupta politică, doar pentru că cineva este adversar al PSD", a afirmat Daniel Suciu.

Eurodeputaţii au votat marţi, cu o largă majoritate, abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021. Un număr de 410 eurodeputaţi au votat pentru propunere, 192 împotrivă şi 51 s-au abţinut, transmite Agerpres.
Conform proiectului de rezoluţie, ţările europene care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Pe de altă parte, ţările care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

Statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor înainte de aplicarea măsurii până în aprilie 2020, iar apoi să se coordoneze cu executivul comunitar pentru ca deciziile individuale luate să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.

Această coordonare înseamnă practic ca toate părţile să-şi depăşească problemele în domenii precum orarul zborurilor şi al altor mijloace de transport. Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.

Comisia Europeană a propus în 2018 abolirea schimbării sezoniere a orei după un sondaj la nivelul UE, în urma căruia măsura s-a bucurat de un sprijin copleşitor. Practic, din 4,6 milioane de răspunsuri, 84% au fost în favoarea renunţării la schimbările orare.

Iniţial, Comisia a dorit să impună la renunţarea la această practică din 2019, dar rapiditatea demersului a întâmpinat rezistenţă din partea unora dintre statele membre.

Pentru prima dată în istorie, cei mai mari trei exportatori ai României reprezintă exclusiv industria auto, pe măsură ce Ford a accelerat producţia de EcoSport la Craiova, Daimler pe cea de cutii de viteze la Sebeş, iar Dacia cu SUV-ul Duster la Mioveni. Deputatul PSD de Argeș Simona Bucura Oprescu a precizat că statul român, prin guvernul său, a sprijinit industria auto din țara noastră. Ea a subliniat că guvernul face eforturi, împreună cu parlamentul, și pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dovadă stând progresul înregistrat la autostrada Pitești-Sibiu, dar și legea parteneriatului public-privat prin care ar urma să fie realizat drumul expres Pitești-Craiova.

Jucătoarea canadiană de origine română Bianca Andreescu, în vârstă de 18 ani, a câștigat turneul de la Indian Wells, după ce a învins-o pe germanca Angelique Kerber în finală. Mai mult, jJucătoarea de 18 ani a intrat în istoria turneului, fiind prima care a obţinut trofeul după ce a intrat pe tabloul principal pe baza unui wildcard. În afara premiului de peste un milion de dolari, jucătoarea a ajuns în top 25 jucătoare la nivel mondial.

Finala turneului de tenis Indian Wells a fost urmărită de zeci de oameni la Căminul Cultural din Vaideeni, județul Vâlcea. Localnicii au încurajat-o, de la distanţă, pe Bianca Andreescu, jucătoarea canadiană a cărei familie îşi are origine în comună.

Bianca Andreescu a realizat nu mai puţin de 44 de lovituri câştigătoare, bazându-se pe forehand. Ea s-a impus după un meci de două ore şi 18 minute, obţinând cel mai important trofeu al carierei.
În decisiv, la 2-1, ea a cerut intervenţia fizioterapeutului, pentru o problemă la umărul drept. Kerber a fost prima care a rupt echilibrul în decisiv, cu break, la 2-2, dar Andreescu a câştigat trei ghemuri la rând şi a dus scorul la 5-3, când a ratat trei mingi de meci. Germana a câştigat pe serviciul adversarei, dar şi-a pierdut la rândul ei serviciu, în ghemul următor.

Andreescu are o serie incredibilă de meciuri în 2019, în care a câştigat 28 de partide şi a pierdut doar 3, disputând o finală WTA, la Auckland, şi câştigând un trofeu 125k, la Newport Beach. La Indian Wells, jucătoarea canadiană a devenit prima beneficiară a unui wild card care ajunge în finală.
Câştigătoarea de la Indian Wells va primi un premiu de 1.354.010 dolari şi 1.000 de puncte WTA, iar învinsa din ultimul act 686.000 de dolari şi 650 de puncte WTA. Până să ajungă în ultimul act al competiţiei, Bianca Andreescu a învins-o, vineri, cu 6-3, 3-6, 6-4, pe Elina Svitolina, locul 6 WTA.
Jucătoarea canadiană de origine română va primi un premiu de 1.354.010 dolari, 1.000 de puncte WTA și va urca până pe locul 24 WTA, la începutul anului fiind clasată pe locul 178 WTA.