Pentru prima dată în istorie, cei mai mari trei exportatori ai României reprezintă exclusiv industria auto, pe măsură ce Ford a accelerat producţia de EcoSport la Craiova, Daimler pe cea de cutii de viteze la Sebeş, iar Dacia cu SUV-ul Duster la Mioveni. Deputatul PSD de Argeș Simona Bucura Oprescu a precizat că statul român, prin guvernul său, a sprijinit industria auto din țara noastră. Ea a subliniat că guvernul face eforturi, împreună cu parlamentul, și pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dovadă stând progresul înregistrat la autostrada Pitești-Sibiu, dar și legea parteneriatului public-privat prin care ar urma să fie realizat drumul expres Pitești-Craiova.

Jucătoarea canadiană de origine română Bianca Andreescu, în vârstă de 18 ani, a câștigat turneul de la Indian Wells, după ce a învins-o pe germanca Angelique Kerber în finală. Mai mult, jJucătoarea de 18 ani a intrat în istoria turneului, fiind prima care a obţinut trofeul după ce a intrat pe tabloul principal pe baza unui wildcard. În afara premiului de peste un milion de dolari, jucătoarea a ajuns în top 25 jucătoare la nivel mondial.

Finala turneului de tenis Indian Wells a fost urmărită de zeci de oameni la Căminul Cultural din Vaideeni, județul Vâlcea. Localnicii au încurajat-o, de la distanţă, pe Bianca Andreescu, jucătoarea canadiană a cărei familie îşi are origine în comună.

Bianca Andreescu a realizat nu mai puţin de 44 de lovituri câştigătoare, bazându-se pe forehand. Ea s-a impus după un meci de două ore şi 18 minute, obţinând cel mai important trofeu al carierei.
În decisiv, la 2-1, ea a cerut intervenţia fizioterapeutului, pentru o problemă la umărul drept. Kerber a fost prima care a rupt echilibrul în decisiv, cu break, la 2-2, dar Andreescu a câştigat trei ghemuri la rând şi a dus scorul la 5-3, când a ratat trei mingi de meci. Germana a câştigat pe serviciul adversarei, dar şi-a pierdut la rândul ei serviciu, în ghemul următor.

Andreescu are o serie incredibilă de meciuri în 2019, în care a câştigat 28 de partide şi a pierdut doar 3, disputând o finală WTA, la Auckland, şi câştigând un trofeu 125k, la Newport Beach. La Indian Wells, jucătoarea canadiană a devenit prima beneficiară a unui wild card care ajunge în finală.
Câştigătoarea de la Indian Wells va primi un premiu de 1.354.010 dolari şi 1.000 de puncte WTA, iar învinsa din ultimul act 686.000 de dolari şi 650 de puncte WTA. Până să ajungă în ultimul act al competiţiei, Bianca Andreescu a învins-o, vineri, cu 6-3, 3-6, 6-4, pe Elina Svitolina, locul 6 WTA.
Jucătoarea canadiană de origine română va primi un premiu de 1.354.010 dolari, 1.000 de puncte WTA și va urca până pe locul 24 WTA, la începutul anului fiind clasată pe locul 178 WTA.

 

Aproape 5.200 de lei pe lună - atât cheltuiește statul pentru fiecare condamnat care ajunge la închisoare. Banii asigură cazarea, mâncarea, transportul și paza, dar și plata personalului care se ocupă de deținuți. Suma o depășește cu mult pe cea alocată, de exemplu, pentru copiii orfani din centrele de plasament.
Administrația penitenciarelor și-a făcut bilanțul și a calculat cât costă întreținerea unui deținut pe lună: 5180 de lei și 75 de bani.

Statisticile de la Protecția Copilului arată că statul nu e la fel de darnic cu orfanii pe care îi are în grijă și cheltuiește pentru fiecare copil doar 3500 de lei pe lună.

Acum, în penitenciare sunt aproape 21.000 de deținuți, doar cu 5000 mai puțini față de septembrie 2017, înainte de intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu. Și aceasta, cu toate că au fost eliberați mai repede peste 14.000 de deținuți. Înseamnă că o parte dintre ei s-au întors, explică sindicaliștii din penitenciare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, insistă însă că suntem obligați de CEDO să le plătim și despăgubiri deținuților care au stat în condiții proaste în penitenciar, dar nu au beneficiat de reducerea pedepsei.

Ministerul Justiției a finalizat un nou proiect de lege privind acordarea de despăgubiri. Trebuie să decidă câți foști deținuți vor beneficia de prevederi și care va fi suma pe care ce o vor primi.
Sursa: TVR

Se schimbă cărțile de identitate, în acord cu normele Uniunii Europene. Noile acte vor fi mai mici față de cele actuale și vor conţine un CIP, cu două amprente şi o poză a titularului.

Oficialii europeni cred că aceste elemente de siguranță vor îngreuna furtul de identitate şi acțiunile teroriste.

Doar 8 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, mai eliberează cărţi de identitate simple. Alte 17 state precum Belgia, Cipru sau Germania au cărţi electronice.

În cel mult doi ani, cele simple nu vor mai fi acceptate la graniţele Uniunii. Iată cum ar putea arăta în viitor noile cărţi de identitate romaneşti, după regulile propuse de responsabilii cu securitatea Europei.

Vor fi la fel de mari cât un card bancar şi vor putea fi citite prin sisteme optice. De asemenea, trebuie să respecte standardele minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile internaţionale. Şi vor conţine obligatoriu un CIP pe care vor fi stocate amprentele şi fotografia posesorului. În funcţie de naţionalitate, fiecare ţară va inscripţiona un cod în interiorul steagului UE.

Noile cărţi de identitate vor fi valabile, în cazul minorilor, cinci ani, iar în cazul adulţilor 10 ani. Rămâne în vigoare ca persoanele peste 70 de ani pot primi buletin valabil pe o perioadă mai mare. După ce normele de securitate vor intra în vigoare la nivel european, toţi trebuie să le preschimbăm, dacă vrem să ieşim cu ele din ţară, iar varianta fără CIP nu va fi acceptată.
Ministerul de Interne a propus deja un proiect asemănător, care se afla în dezbatere la Camera Deputaţilor.

Acesta prevede şi ca noile cărţi de identitate vor putea fi folosite la autentificarea informatică în unele instituţii publice precum ANAF sau bănci. Iar părinţii vor putea cere buletin şi pentru copiii sub 14 ani, ca să circule mai uşor în Uniunea Europeană.

Bilanțul persoanelor care și-au pierdut viața din cauza virusului gripal a ajuns la 118, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. În județul Argeș, bilanțul trafic a urcat la patru morți.
Ultimele cinci persoane decedate în urma îmbolnăvirii cu virusul gripal sunt din Timiş, Argeş, Prahova şi Olt.
Este vorba de patru bărbaţi - unul de 47 de ani din Timiş, altul de 82 de ani din Argeş şi doi din Prahova de 40, respectiv, 68 de ani. Un alt deces s-a înregistrat în Olt, fiind vorba despre o femeie de 81 de ani.
Toţi cinci aveau condiţii medicale preexistente. Trei nu fuseseră vaccinaţi antigripal, iar alţi doi aveau antecedente vaccinale necunoscute, potrivit INSP.