Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a scris, miercuri, pe Facebook, referitor la discursul președintelui Klaus Iohannis din ședința Coaliției pentru Dezvoltarea României, că șeful statului "a rămas în campanie electorală" iar mesajul său ilustrează că "scopul scuză mijloacele".

"Astăzi (miercuri-n.r.) președintele Klaus Iohannis ne-a arătat încă o dată că a rămas în campania electorală. O dovadă în acest sens este discursul său de astăzi (miercuri - n.r.) din cadrul ședinței plenare a Coaliției pentru Dezvoltarea României, care ilustrează foarte bine dictonul că 'scopul scuză mijloacele'. Pentru a-și atinge scopul său politic, președintele nu ezită să își critice propria țară, spunând investitorilor cât de neprielnică este pentru investiții, cât de rea este țara sa, neținând cont de realități", a scris Andrei Gerea, miercuri, pe Facebook.

Deputatul ALDE Argeș consideră că la întâlniri precum ședința Coaliției pentru Dezvoltarea României șeful statului ar trebui să facă lobby țării sale, nu să susțină PNL. "Eu consider că în astfel de întâlniri, un președinte care ține la țara sa ar trebui să abandoneze interesele electorale și să facă lobby țării sale. Președintele Iohannis, prin toate pozițiile sale, încearcă să dea o mână de ajutor PNL, în speranța că moțiunea de cenzură va trece, astfel încât să își numească din nou 'Guvernul meu' pentru a-și crește șansele să câștige un nou mandat de președinte. Cu toată agitația sa, președintele știe că moțiunea de cenzură este sortită eșecului", a mai menționat Gerea.

Totodată, chestorul Camerei Deputațilorl transmite că ALDE a precizat că este necesară reluarea discuțiilor privind OUG 114. "În fața mediului de afaceri, președintele a solicitat, la fel ca și PNL, abrogarea în totalitate a OUG 114. Țin să subliniez că, în urma consultărilor avute, inclusiv cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României, ALDE a precizat că este necesară redeschiderea discuțiilor privind ordonanța 114 în vederea îmbunătățirii ei. Însă măsurile care s-au dovedit benefice - modificarea ROBOR, plafonarea prețului la energie pentru consumatorii vulnerabili nu trebuie abandonate. Ce ne spune președintele Iohannis cu această abordare? Că ar trebui ca prețurile la gaze și la energie să se majoreze fără limite, că majorarea salariului minim din construcții ar trebui anulată, că ratele la bănci ale românilor trebuie să crească în continuare. Această abordare este una care contravine intereselor românilor. Însă, președintele este în campanie electorală, iar toate declarațiile sale urmăresc doar un singur scop: acela de a obține un nou mandat, restul este irelevant", a conchis vicepreședintele ALDE.

Reacția acestuia vine după ce Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în cadrul ședinței Coaliției pentru Dezvoltarea României, că mediul de afaceri a fost bulversat de măsurile hazardate ale guvernanților, precum "celebra OUG 114", care, potrivit șefului statului, a arătat calitatea deplorabilă a Executivului. Șeful statului a subliniat că țara noastră are cea mai mare rată a inflației din UE.

Un nou caz de pestă porcină confirmat în Argeș. De data aceasta, chiar lângă Pitești. Virsul PPA a fost confirmat la un porc din gospodăria unui localnic în comuna Bascov.
În data de 11 iunie a.c., a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA) la un porc dintr-o gospodărie din satul Mica, comuna Bascov, conform buletinului de analize emis de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti. Menţionăm că probele au fost recoltate în data de 7.06.2019, în urma unei acţiuni comune a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş şi a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş.
Subprefectul Adrian Dumitru Bughiu a convocat astăzi o şedinţă a Centrului Local de Combaterea a Bolilor la Animale (CLCB) pentru a adopta planul de măsuri, potrivit legii.
A fost delimitată zona de protecţie pe o rază de 3 kilometri (Mica, Valea Ursului, Glîmbocu, Brăileni şi Prislopu Mic –  comunele Bascov, Băbana şi Drăganu) şi o zonă de supraveghere de 10 kilometri (Ciocănăi, Dealul Viilor, Moşoaia, Smeura, Hinţeşti, Poiana Lacului, Metofu, Groşi, Băbana, Cotmeniţa, Bascov, Schiau, Uiasca, Budeasa, Budeasa Mică, Gălăşeşti, Merişani, Borleşti, Vărzaru, Dobrogostea, Mărăcineni, Piteşti, Răchiţele de Sus, Răchiţele de Jos, Bărbăteşti, Cocu şi Crucişoara – comunele Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Merişani, Cocu, Poiana Lacului, Moşoaia şi municipiul Piteşti).
Au fost luate toate măsurile specifice în gospodăria afectată şi în localităţile aflate în zonele de protecţie şi de supraveghere.
Transportul, comerţul în zone neautorizate cu porci vii, carne sau produse din carne şi care provin din zonele de protecţie şi supraveghere  sunt interzise în această perioadă. Nu se vor organiza târguri şi expoziţii de păsări şi animale pe teritoriul localităţii Bascov.
Pentru prevenirea răspândirii bolii, se vor efectua verificări de poliţişti, efective de jandarmi şi angajaţi ai DSVSA Argeş.
Până în acest moment, nu au mai fost raportate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploataţii de tip comercial din judeţul Argeş.
Orice suspiciune de boală trebuie comunicată de urgenţă medicului veterinar sau autorităţilor publice locale.
Instituţia Prefectului –Judeţul Argeş face un apel către argeşeni să trateze cu responsabilitate acţiunile care ţin de prevenirea răspândirii virsului PPA şi recomandă să respecte cu stricteţe toate măsurile impuse de autorităţile competente, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Argeș remis Proarges.ro.

Un echipaj de poliție a fost solicitat să intervină pentru a pune capăt unei altercații dintre doi bărbați din Bughea de Sus, județul Argeș.

Polițiștii nu au reușit însă să calmeze spiritele, iar unul dintre cei doi scandalagii s-a dovedit atât de violent încât a sărit să îi bată inclusiv pe angajații MAI.


Aceștia au încercat să îl calmeze pe bărbatul violent în zadar, astfel că, la un moment dat, unul dintre polițiști a tras înspre bărbatul agresiv, rănindu-l la picior.

Un nou scandal în Poliţia Română. După ce un poliţist a fost împuşcat mortal în timpul unui filtru pentru prinderea unui bărbat condamnat pentru tâlhărie, presa scrie despre cazul unei polițistă însărcinată în șase luni, care a fost trimisă să aplaneze un conflict într-o comunitate de rromi şi care a fost agresată în timpul intervenţiei. O polițistă însărcinată în 6 luni a fost trasă de păr și lovită de mai mulți scandalagii. Femeia fusese trimisă să intervină la un scandal între două familii de rromi. Incidentul s-a petrecut în urmă cu două săptămâni, însă abia acum s-a aflat despre caz, conform Antena 3.
Întâmplarea a avut loc în comuna Hârtieşti, judeţul Argeş. Mai mulţi indivizi s-au bătut pe străzile localităţii, iar martorii au sunat la numărul unic de urgenţă 112. La scurt timp, la faţa locului s-a deplasat un echipaj de Poliţie format dintr-un agent, o poliţistă însărcinată, şi un echipaj SMURD. Când au ajuns în comuna Hârtieşti, cei doi poliţişti au descoperit că sunt depăşiţi numeric. Pe stradă erau zeci de indivizi ai celor două familii rivale.
Un tânăr din Vulturești  a fost arestat preventiv pentru ultraj, după ce, într-un scandal în care a intervenit un echipaj de poliție, bărbatul de 29 de ani nu a ținut cont de faptul că avea în față o femeie, și aceea însărcinată!
Polițista, gravidă în luna a 6-a, a fost trasă de păr de individul care nu s-a lăsat până nu i-a rupt uniforma!
Superiorii agentei susțin că femeia, însărcinată în 6 luni, a fost trimisă în misiune pentru că era de serviciu și nimeni nu a știut ce se întâmplă la fața locului.
Legea nu prevede măsuri speciale de protecție pentru polițistele gravide. Cei doi agenți au anunțat prin stație agresiunea, însă au primit ajutor abia după o jumătate de oră. Iar agresorul a fost încătușat abia după două zile.

Șapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite - Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu - vor fi beatificaţi în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, oficiată de Sanctitatea Sa Papa Francisc. Poate că cel mai cunoscut este Iuliu Hossu, asta și pentru că a supraviețuit calvarului și a putut povesti despre ceea ce a trăit el și ceilalți episcopi.  Episcopii care vor fi beatificați de Papa Francisc au trecut, prin peregrinările lagărelor de exterminare stabilite de securiștii comuniști, inclusiv prin Argeș. Asta, pentru că securiștii au profitat de faptul că Argeșul are orașe aproape de granița cu Transilvania și este situat și foarte aproape de capitală. O haltă pentru fiecare dintre ei a fost vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele, Argeș, stabilită de securiști drept lagăr. Unii au ajuns și pe la Închisoarea Pitești, alții chiar la Curtea de Argeș.

Valeriu Traian Frenţiu: I-au ținut doliu Maniu, Brătianu și Mihalache
Valeriu Traian Frenţiu, născut la Reșița, a reprezentant Biserica Română Unită în faţa autorităţilor şi a condus astfel rezistenţa acesteia în faţa asaltului întreprins împotriva ei de guvernul comunist.

A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, odată cu ceilalţi episcopi greco-catolici. Alături de aceştia, a fost dus mai întâi în lagărul organizat de Securitate în vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele, apoi în lagărul organizat la mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani. În 1950 a fost transferat în închisoarea cu regim de exterminare de la Sighet. Deşi s-a îmbolnăvit grav din pricina condiţiilor de viaţă de acolo, n-a primit niciun fel de îngrijire medicală şi a murit, pe 11 iulie 1952, în celula 44, înconjurat de fraţii săi întru episcopat. A fost înmormântat în Cimitirul oraşului de pe strada Rodnei din Sighet, mormântul său fiind necunoscut.
În 1950 a ajuns în Închisoarea Sighet, unde a murit în data de 11 iulie 1952. Asemenea celorlalți deținuți morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul i-a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaște locul înhumării. În anul 2008 un procuror de la Tribunalul Militar Cluj a identificat groapa comună și a găsit osemintele sale.
Nu a fost judecat și nu a avut condamnare. Conform memoriilor cardinalului Iuliu Hossu, care a supraviețuit detenției de la Sighet, vestea morții lui Valeriu Traian Frențiu s-a răspândit a doua zi în întreaga închisoare, iar fruntașii politici din toate partidele, în frunte cu Iuliu Maniu, urmat de Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, ceilalți fruntași ai partidelor liberal, averescan, socialist, toți care sufereau în temnița Sighetului „au luat parte din tot sufletul, cum mi-au comunicat pe rând, prin purtătorii lor de cuvânt, șoptit la ușa celulei, au luat parte vie la doliul nostru și sufletește au făcut funeralii naționale în sufletul lor.




Suciu, episcopul fost fotbalist, intelectual rasat
Ioan Suciu s-a născut în familia preotului unit Vasile Suciu și a Mariei Suciu, născută Coltor. A fost al patrulea, în ordine cronologică, dintre cei 9 copii, 5 băieți și 4 fete, ai familiei părintelui Vasile Suciu. Unul din frații săi a fost academicianul Gheorghe Claudiu Suciu (1905-1990), cu merite în domeniul petrochimiei. În tinerețe, episcopul Suciu era unul dintre cei mai bun fotbaliști de la Blaj. În liceu a fost prieten și coleg de clasă cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop, decedat de asemenea în închisorile comuniste. Prietenia lor a durat până la sfârșitul vieții.
La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940, în ziua de Sfântul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de Moglena (Slatina, Bulgaria) și auxiliar al episcopului Valeriu Traian Frențiu de la Oradea, episcopi consacratori fiind Iuliu Hossu de la Cluj, Valeriu Traian Frențiu al Oradiei Mari și Ioan Bălan al Lugojului, în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al episcopului Iuliu Hossu, numit Administrator Apostolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a revenit la Oradea doar în 1947. Episcopul Ioan Suciu s-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii și prieten de suflet al tinerilor. De aceea, a fost cunoscut ca episcopul tineretului.
După ce a fost arestat, a fost încarcerat la Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet. După arestare episcopul Ioan Suciu a fost dus la Securitatea de la Sibiu. După două zile, a fost dus la Ministerul de Interne de la București, unde a fost depus într-o celulă, în care se mai aflau episcopii Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, și Alexandru Rusu. De la București a fost transportat la reședința patriarhală de vară de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldărușani, transformată în lagăr. De la Jilava a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marmației, unde a fost internat. Acolo au fost duși și ceilalți episcopi din lagărul de la Mănăstirea Căldărușani. La Sighet au fost adunați demnitarii vechii Românii (câteva mii), „de unde nu au mai ieșit decât pentru a ajunge în groapa comună a închisorii”. Acolo, în închisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a rămas între 28 octombrie 1949 și 27 iunie 1953.

Vasile Aftenie: Bucureștenii făceau pelerinaj pe ascuns la mormântul său
Vasile Aftenie s-a născut la 14 iulie 1899, la Lodroman, judeţul Alba. În 1940, a fost numit episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş şi i s-a încredinţat funcţia de vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat.
A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, împreună cu întregul Episcopat greco-catolic. Și el a fost dus tot la vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele. Aflându-se în lagărul de la Căldăruşani, la 25.05.1949 a fost despărţit de ceilalţi episcopi şi a fost încarcerat la Bucureşti, în subsolul Ministerului de Interne. Securitatea a încercat să-i monteze un proces politic, pentru a ascunde adevărata motivaţie a arestării, cea religioasă. În urma violenţelor fizice şi psihice suferite în timpul celor 10 luni de anchetă, pe 25 martie1950, a suferit un accident cerebral (o hemipareză). Trimis la „spitalul” închisorii Văcăreşti, a murit după 45 de zile, pe 10 mai 1950. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic, sub supravegherea Securităţii. Timp de mai mulți ani, inclusiv în anii comunismului, credincioșii luau țărână de pe mormântul său, considerându-l cu puteri divine. Osemintele sale au fost deshumate pe 12 mai 2010, fiind momentan depuse în Biserica „Bunavestire” (Acvila) din Bucureşti.

Alexandru Rusu: domiciliul obligatoriu la Curtea de Argeș, închis la Pușcăria Pitești
Alexandru Rusu s-a născut pe 22 noiembrie 1884, la Şăulia de Câmpie (azi în jud. Mureş), într-o familie cu 12 copii.
În 1923, a fost numit canonic al Capitlului mitropolitan. Între 1925 şi 1930, a fost rectorul Academiei Teologice din Blaj. În 1946, a fost ales de Sinodul electoral din Blaj ca prim candidat pentru funcţia de mitropolit. Papa Pius al XII-lea şi-a dat acordul pentru numire, dar regimul comunist s-a opus, în intenţia evidentă de a dezorganiza Biserica Română Unită.
A fost arestat în dimineaţa zilei de 29 octombrie 1948. Între 1950 şi 1954 a fost încarcerat la închisoarea din Sighet, împreună cu ceilalţi episcopi greco-catolici. După 4 ianuarie 1955, a fost plasat în domiciliu obligatoriu la mănăstirea Curtea de Argeş, apoi la mănăstirea Ciorogârla, iar pe 13 august 1956 a fost transferat la mănăstirea Cocoş. A fost arestat din nou pe 30 decembrie 1956. După un proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia de înaltă trădare. Timp de şase ani şi jumătate, Rusu a trecut prin închisori cu regim foarte dur (Gherla, Piteşti, Dej). În urma condiţiilor de acolo (lipsă de apă, de aer, miros, alimentaţie precară, pedepse, frig, lipsă totală de igienă), a murit de septicemie pe 9 mai 1963, la Gherla. A fost înmormântat în cimitirul închisorii, iar mormântul său nu a putut fi identificat până astăzi.



Tit Liviu Chinezu: În loc să fie tratat, băgat de torționarii comuniști să înghețe într-o celulă

Tit Liviu Chinezu s-a născut în anul 1904, în comuna Huduc (azi Maiorești), Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș, unde tatăl său era preot greco-catolic. Încă de când era copil a avut un trai greu, întrucât trebuia să facă zilnic, pe jos, pe ger sau căldură, pe ploaie sau viscol, drumul până la școala primară în satul vecin.

În 28 octombrie 1948 Tit Liviu Chinezu a fost arestat și dus la Mănăstirea Neamț, împreună cu alți 25 de preoți greco-catolici, și apoi la Căldărușani, unde, ulterior, au fost aduși și episcopii greco-catolici, ținuți până atunci la Dragoslavele, Mușcel, la vila, patriarhului Justinian Marina. În timp ce mai era la Căldărușani, la data de 3 decembrie 1949, la propunerea lui Ioan Ploscaru, părintele Tit Liviu Chinezu a fost consacrat episcop de către ceilalți episcopi veterani (tot acolo a fost consacrat și Ioan Cherteș, în noaptea de Crăciun, 24/25 decembrie 1949). Cu toate precauțiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat ce se întâmplase, și cu ocazia unei vizite, pe care un delegat al Ministerului Afacerilor Interne o făcea la Sighet, a spus tuturor: "Știați că aceștia doi, îi arăta pe Chinezu și Cherteș, sunt episcopi?". Toți au rămas uimiți de această revelație.

Tot la Închisoarea Sighet un căpitan de securitate a repetat propunerea episcopului vicar patriarhal Teoctist Arăpașu, de a trece la Biserica Ortodoxă Română. La categoricul refuz al tuturor, căpitanul de securitate a plecat furios. Însă Vasile Ciolpan, directorul închisorii, s-a reîntors nervos în celulă, și părintele Chinezu a fost sancționat cu izolare timp de două săptămâni.

În primii ani, la Sighet, a luat și el parte la corvezile din închisoare, până când șubrezia totală a sănătății nu i-a mai permis să părăsească celula. „Din cauza sensibilității sale deosebite, spune părintele Alexandru Rațiu, episcopul Chinezu a suferit foarte mult în închisoare, dar nu s-a plâns niciodată, dimpotrivă, a încercat pe cât putea să întărească speranțele celor care sufereau în jurul său. Exemplul său va rămâne viu pentru noi cei care am trăit alături de el”. În 1955., Episcopul Chinezu s-a îmbolnăvit grav. Într-o noapte a început să scuipe sânge, dar n-a avut parte de nici o asistență medicală. Chemat sanitarul închisorii, acesta a decis să-l izoleze în infirmierie, ceea ce era o mare minciună, căci, în realitate, infirmierie nu exista. Cu toate că i-a implorat să nu-i lase să-l ia de lângă ceilalți, aceștia nu aveau niciun fel de autoritate. Comandantul închisorii, Vasile Ciolpan, a ordonat ca fereastra celului sale să fie deschisă, pe un ger groaznic, Episcopul Chinezu aproape că a înghețat. Îl închiseseră, singur, într-o celulă mare, celula 62, de pe aripa din dreapta a T-ului (închisoarea de la Sighet avea forma unui „T”) unde, nu după mult timp, a și murit, bolnav și înghețat.
Noaptea a fost cărat cu căruța și îngropat în Cimitirul Săracilor, un cimitir fără cruci și fără morminte, părăsit, de pe malul Izei, unde au fost înmormântați toți cei care au murit la Sighet. A fost al patrulea episcop martir al Bisericii Române Unite, după Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu.


Ioan Bălan: Nu și-a trădat credința
Ioan Bălan (n. 11 februarie 1880, Teiuș, comitatul Alba de Jos - d. 4 august 1959, la Ciorogârla, lângă București) a fost episcop greco-catolic de Lugoj.
În 29 octombrie 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma, a fost arestat de autoritățile comuniste. În ciuda vârstei înaintate, a fost dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, iar din 1950, după refuzurile consecvente de a accepta trecerea la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la penitenciarul din Sighet. Acolo a fost supus unor munci istovitoare. În 1955 a fost internat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeș, ulterior a fost transferat la mănăstirea Ciorogârla, unde s-a stins din viață în anul 1959.
 

Iuliu Hossu: Credința noastră este viața noastră. A citit proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României
Iuliu Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaș, comitatul Cluj - d. 28 mai 1970, București) a fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române.

Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor.

Episcopul Hossu s-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română. La 1 octombrie 1948 a dat un Decret de Excomunicare (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 36 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei. La 29 octombrie 1948 a fost arestat în București, la ora unu noaptea, și dus la sediul Ministerului de Interne.

În data de 31 octombrie 1948 a fost mutat împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost ținut închiși, sub pază, în foame și frig. În data de 14 noiembrie au fost vizitați de patriarhul Iustinian Marina personal, care le-a pregătit o masă. În cadrul discuțiilor patriarhul le-a propus renunțarea la credința catolică și la legătura cu Roma. În data de 2 decembrie 1948 au fost din nou vizitați de patriarh, de această dată împreună cu episcopul vicar Teoctist Arăpașu, care le-a adus monitorul oficial în care a fost publicat decretul de desființare a Bisericii Române Unite.

Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla.

În urma liturghiei greco-catolice celebrate în fața Bisericii Piariștilor din Cluj în 12 august 1956, cei trei episcopi uniți au fost dispersați de la Ciorogârla. Episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții.  La 28 aprilie 1969 a fost creat cardinal in pectore de către papa Paul al VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969.
 

Pagina 1 din 162

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.