Aproape 5.200 de lei pe lună - atât cheltuiește statul pentru fiecare condamnat care ajunge la închisoare. Banii asigură cazarea, mâncarea, transportul și paza, dar și plata personalului care se ocupă de deținuți. Suma o depășește cu mult pe cea alocată, de exemplu, pentru copiii orfani din centrele de plasament.
Administrația penitenciarelor și-a făcut bilanțul și a calculat cât costă întreținerea unui deținut pe lună: 5180 de lei și 75 de bani.

Statisticile de la Protecția Copilului arată că statul nu e la fel de darnic cu orfanii pe care îi are în grijă și cheltuiește pentru fiecare copil doar 3500 de lei pe lună.

Acum, în penitenciare sunt aproape 21.000 de deținuți, doar cu 5000 mai puțini față de septembrie 2017, înainte de intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu. Și aceasta, cu toate că au fost eliberați mai repede peste 14.000 de deținuți. Înseamnă că o parte dintre ei s-au întors, explică sindicaliștii din penitenciare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, insistă însă că suntem obligați de CEDO să le plătim și despăgubiri deținuților care au stat în condiții proaste în penitenciar, dar nu au beneficiat de reducerea pedepsei.

Ministerul Justiției a finalizat un nou proiect de lege privind acordarea de despăgubiri. Trebuie să decidă câți foști deținuți vor beneficia de prevederi și care va fi suma pe care ce o vor primi.
Sursa: TVR

Experiment inedit despre.... Experimentul Piteşti. La Piteşti, 14 studenţi de la diferite facultăţi, s-au supus, de bunăvoie, unui test prin care au încercat să înţeleagă mai bine experimentul Piteşti.

“Reeducarea prin tortură” din cadrul Exeperimentului Pitești, găzduit de închisoarea de aici, a fost cel mai mare şi mai agresiv program de spălare a creierului deţinuţilor prin tortură din blocul de Est, între anii 1949 şi 1952. El a avut la bază tansformarea victimelor în “calai”. Deţinuţii erau obligaţi să se transforme în gardieni, care-i torturau pe ceilalţi colegi de celulă. Scopul final era transformarea lor în nişte oameni obedienţi regimului comunist.

Duminică seara, târziu, 7 studenţi au primit câte un ecuson cu numele lor, semn că fac parte dintre gardieni, în timp ce alţi 7 au primit doar numere, pentru că făceau parte dintre deţinuţii care trebuiau “torturaţi”. După doar câteva ore, cei mai mulţi au renunţat. Epuizaţi fizic şi psihic, au ieşit din “joc”. Cu sentimente confuze, dar convinşi că au trăit o experienţă unică.

Istoricul Alin Mureșan a explicat că scopl testului a fost să îi învețe pe studenți să fie empatici cu victimele :“ Chiar dacă, în mod paradoxal, unii dintre ei s-ar putea să fie empatici şi cu gardienii, după această experienţă. Una este experienta citită şi cu totul altă exte experienta văzută şi cu atât mai mult experienţa trăită.”

Chiar dacă a fost, practic, un “joc”, studenţii care au participat timp de peste 12 ore la reeditarea experimentului Piteşti spun că au înţeles, acum, mult mai bine coşmarul prin care au trecut cei torturaţi aici. Nimeni nu cunoaşte numărul exact al celor care au fost “reeducaţi” prin tortură.

 Ramona Niculcea, “deţinut” : “Din punctul de vedere al empatiei cu deţinuţii, consider că am reuşit cumva să mă apropii de experienţă acestora, însă din punct de vedere fizic a fost destul de extenuant şi obositor. A trebuit să respectăm ordinele lor, a trebuit să ne culcăm la o anumită oră, să ne trezim la apel, să mâncăm nu foarte consistent şi, în general, să ne supunem ordinelor. Am învăţat că, într-adevăr, crimele şi ororile din timpul comunismului au fost la un nivel mult mai mare decât ne imaginăm şi că deşi citim în cărţi, de foarte multe ori, despre ele, nu putem să ne dăm seama ce au însemnat cu adevărat, decât atunci când le trăim pe propria piele.”

Andreea Diaconescu, “gardian” :“Am trimis pe cineva la izolare, a trebuit să facem planul clădirii şi să dăm raportul pe etaj cu plasarea persoanelor în fiecare cameră, deci totul s-a plasat la o sferă de seriozitate foarte, foarte mare. A fost ceva foarte autentic. Nu pot să descriu chiar într-un cuvânt foarte exact”.

Pentru psihologul care i-a urmărit clipa de clipă a fost foarte interesant să îi observe pe studenţii care au încercat să-şi ia rolurile în serios : gardienii au conceput metode de “tortură” pentru deţinuţi. Au făcut zgomot ca să nu-i lase să doarmă, au aprins luminile, i-au pus să stea într-un picior sau alte “jocuri” prin care au încercat să pună presiune psihică asupra celor care îndeplineau rolul victimelor.

Cristina Fulop, psiholog :“Gardienii nu au renunţat, într-o primă fază, niciunul dintre ei, la rolul propus, deţinuţii, cumva, s-au aşezat în poziţia de subordonare şi au avut atitudini, aşa cum am prevăzut, parţial de supunere, însă ce m-a surprins foarte tare a fost faptul că nimeni dintre deţinuţi, până în momentul în care şi-au dorit să părăsească experimentul, nu s-a opus cu adevărat. Adică singurele comportamente de opoziţie au fost sancţionate, imediat, cu izolare, dar a fost o singură persoană care a făcut asta, în rest s-au supus permanent tuturor cererilor, ciar dacă unele dintre ele au fost vădit abuzive, lucruri cerute de gardieni. Ce a mai fost surprinzător a fost situaţia schimbării din poziţia de gardian în poziţia de deţinut, pentru că una dintre fete s-a frustrat foarte tare, chiar dacă cu toţii ştim că este doar un experiment şi ar putea să renunţe oricând, însă acest switch, practic, a stârnit în ea nişte reacţii de nemulţumire şi de frustrare. A intrat într-un soi de negare, s-a întins pe pat şi nu a fost deloc prezenta în rolul respectiv.

Fata care s-a transformat din gardian în deţinut spune că a fost o experienţă unică. Numai cunoaşterea a ceea ce s-a întâmplat atunci ne poate împiedica să reedităm cumplitul experiment.

Masterand în anul 2 la Stiinţe Politice, tânăra crede că tortura psihologică este mult mai dificil de suportat decât cea fizică.

Ancuţa Drăghici, gardian şi deţinut :“M-am identificat mai mult cu rolul de deţinut, dar mi se pare mai interesant de analizat cel de gardian”.

 

Unele surse vorbesc despre 1000, altele despre 5000. Deţinuţii care erau obligaţi de gardieni să se transforme în “calai” ai propriilor colegi i-au supus pe aceştia la torturi greu de imaginat: îi obligau să-şi mănânce fecalele, de sărbătorile religioase, ca să renunţe la credinţa în Dumnezeu, îi băgau cu capul în hârdăul cu urina şi fecale, îi puneau să facă genuflexiuni cu mâinile ridicate până leşinau sau îi puneau să se întindă dezbrăcați, pe cimentul rece, iarnă, în timp ce alţi deţinuţi se urcau peste ei.

Alţi deţinuţi erau puşi să se bată între ei în cap până leşinau, în vreme ce deţinuţii consideraţi prieteni erau puşi să se pălmuiască până la epuizare.

Sursa: Protv

Astăzi sunt mai puţin de 20 de supravieţuitori ai experimentului Piteşti.

 

Ipostază inedită pentru mai mulți deținuți de la Penitenciarul Mioveni. Aceștia vor juca pe 1 august, de la ora 10, o piesă de teatru prin improvizație, alături de actori profesioniști. Evenimentul este organizat de o asociație non-profit.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unui mediu propice pentru o viață echilibrată, descoperirea unor repere reale care să diminueze efectele nocive asupra personalității unor oameni care sunt încarcerați de o anumită perioadă de timp.

 

Trei americani eliberați din Coreea de Nord, au fost primiți în SUA de Trump, vicepreședintele și secretarul de stat al SUA. Eliberarea deținuților vine chiar înaintea summit-ului Coreea de Nord-SUA. Trump a declarat că el crede că dictatorul Coreei de Nord, Kim Jong-un, dorește să aducă țara sa în lumea reală.

Interesant este că președintele și prima doamnă a SUA i-au întâmpinat pe cei trei cetățeni americani - care au fost acuzați în Coreea de acțiuni subversive sau spionaj - la ora 2,30 noaptea pe aeroport. Foștii prizonieri -  Kim Dong Chul, Kim Hak-song and Kim Sang Duk, cunoscut și drept Tony Kim au ajuns joi la baza Andrews din afara Washingtonului.

Cei trei americani eliberaţi din închisorile nord-coreene au revenit în Statele Unite. Foştii prizonieri au fost aşteptaţi la aeroport chiar de Donald Trump, care a anunţat că gestul dictatorului Kim Jong-un poate reprezenta un mare pas înainte pentru denuclearizarea peninsulei coreene.

Este noapte specială pentru aceşti trei oameni remarcabili. Apreciem faptul că el (n.red: Kim Jong-un) le-a permis să plece înainte de întâlnire”, a spus Trump.

Jurnaliştii americani au avut parte de o surpriză atunci când au constatat că cei trei americani eliberaţi nu ştiu limba engleză.

Trump a adăugat că relaţiile dintre Washington şi Phenian pornesc acum de la zero.

Locaţia şi data exactă a summitului SUA - Coreea de Nord va fi anunţat în zilele următoare.

”Cea mai mare realizare a mea va fi când vom denucleariza întreaga peninsulă. Asta aşteaptă oamenii de mult timp”, a spus Donald Trump

92 de firme cu 1618 posturi vacante au fost oferite de agenții economici la Bursa generala a locurilor de muncă organizată de AJOFM la Sala Sporturilor din Pitești, precum și la sediile agențiilor locale din Câmpulung, Curtea de Argeș și Topoloveni. 375 de persoane și-au găsit loc de muncă.

Cam câte locuri de muncă au fost vacante, tot cam atâtea persoane interesate de găsirea unui loc de muncă au venit la această bursă. Au fost 1618 posturi vacante și au venit 1630 de persoane. Cele mai multe locuri de muncă au fost la Bursa locurilor de muncă de la Pitești, unde au venit 40 de agenti economici care au prezentat o oferta de 1.017 locuri de munca vacante disponibile. Angajatorii aveau nevoie de oameni pentru posturi în  industria auto, industria prelucrarilor mecanice, hoteluri si restaurante, industria textila, constructii civile, transporturi, servicii catre populatie si comert.

Pentru persoanele cu studii superioare au fost puse la dispozitie un numar de 25 posturi vacante, marea lor majoritate fiind destinate pentru profesia de inginer.
Printre cei care și-au căutat un loc de muncă au fost și șapte deținuți de la penitenciarul Colibași. Aceștia execută pedeapsa privativă de libertate în regim deschis și sunt în ultima perioadă de executare a pedepsei, în apropierea termenului de discutare în comisia de propuneri pentru liberare.

La bursele desfasurate in Campulung, Curtea de Arges si Topoloveni au participat un numar total de 52 de firme care au pus la dispozitia celor interesati, 601 locuri de munca vacante.

Dintre persoanele prezente, 375 au fost selectate pentru incadrare in munca, agentia urmand sa monitorizeze pe parcursul a 30 de zile, situatia incadrarilor in munca prin contactarea agentilor economici participanti.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.