O persoană a murit şi patru persoane au fost rănite, joi, într-un accident rutier produs strada Gheorghe Șincai din municipiului Piteşti. Un şofer în vârstă de 70 de ani a provocat un accident mortal în Piteşti, în timp ce ducea trei femei la biserică. Bătrânul n-a mai dat prioritate în intersecţie şi a spulberat frontal un autoturism care circula rergulamentar. Din câte se pare, bărbatul era un piețar, făcând transport ilegal de persoane pe ruta Pitești-Mioveni, trafic acceptat tacit de primăria Pitești care găsește, împreună cu Poliția Locală tot felul de scuze pentru a nu interveni în eliminarea acestora.

În urma impactului deosebit de puternic a rezultat decesul uneia dintre cele 3 femei care se aflau în maşina bătrânului şi rănirea a celorlalte cinci persoane implicate în accident. Femeia care a murit avea 74 de ani.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Argeş au anunţat că mai multe autospeciale SMURD şi echipaje ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean au intervenit la un eveniment rutier în care au fost implicate două autoturisme, informează agerpres.ro.

Conform aceleiaşi surse, în autoturismele care au intrat în coliziune se aflau şase persoane, pentru două dintre ele fiind nevoie de intervenţia echipajului de descarcerare. "Patru persoane au fost transportate la spital, una a decedat, iar o altă persoană a refuzat transportul la spital", a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Argeş, Mădălina Epure.

Poliţiştii au deschis în acest caz un dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, fiind efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor producerii accidentului.

 O mașină de poliție de la postul din Albota a fost implicată într-un accident rutier în Pitești, in intersecția Republicii cu Craiovei. Incidentul s-a soldat cu două victime. Polițistul care se afla la volan se unpără printre victime. În urma impactului cu un alt autoturism, mașina de Poliție s-a răsturnat.
Din primele date rezultă că o autospecială a Secţiei de Poliţie Rurală Albota, condusă de agentul şef adjunct Daniel L., de 37 de ani, din Piteşti, alături de care se afla colegul său Bogdan C., de 43 de ani, de asemenea piteştean, agent şef tot la secţia din Albota, cobora pe Calea Craiovei având sistemele acustice şi luminoase în funcţiune. Ajuns la intersecţia cu bulevardul Republicii, poliţistul a virat stânga spre centrul municipiului, urmând să se îndrepte către sediul poliţiei judeţene. Un autoturism care circula din sens opus pe banda a doua a oprit pentru a acorda prioritate echipajului. Surprinzător, deşi, aşa cum am precizat, poliţiştii aveau sirenele şi girofarurile în funcţiune, un alt şofer, Alexandru Costin F., de 46 de ani, din Piteşti, care conducea o Skoda Octavia, a ignorat semnalele şi a izbit în plin Loganul poliţiei, care s-a răsturnat cu roţile în sus pe pavilion. Șoferul vinovat de accident s-a ales cu dosar penal.

Experiment inedit despre.... Experimentul Piteşti. La Piteşti, 14 studenţi de la diferite facultăţi, s-au supus, de bunăvoie, unui test prin care au încercat să înţeleagă mai bine experimentul Piteşti.

“Reeducarea prin tortură” din cadrul Exeperimentului Pitești, găzduit de închisoarea de aici, a fost cel mai mare şi mai agresiv program de spălare a creierului deţinuţilor prin tortură din blocul de Est, între anii 1949 şi 1952. El a avut la bază tansformarea victimelor în “calai”. Deţinuţii erau obligaţi să se transforme în gardieni, care-i torturau pe ceilalţi colegi de celulă. Scopul final era transformarea lor în nişte oameni obedienţi regimului comunist.

Duminică seara, târziu, 7 studenţi au primit câte un ecuson cu numele lor, semn că fac parte dintre gardieni, în timp ce alţi 7 au primit doar numere, pentru că făceau parte dintre deţinuţii care trebuiau “torturaţi”. După doar câteva ore, cei mai mulţi au renunţat. Epuizaţi fizic şi psihic, au ieşit din “joc”. Cu sentimente confuze, dar convinşi că au trăit o experienţă unică.

Istoricul Alin Mureșan a explicat că scopl testului a fost să îi învețe pe studenți să fie empatici cu victimele :“ Chiar dacă, în mod paradoxal, unii dintre ei s-ar putea să fie empatici şi cu gardienii, după această experienţă. Una este experienta citită şi cu totul altă exte experienta văzută şi cu atât mai mult experienţa trăită.”

Chiar dacă a fost, practic, un “joc”, studenţii care au participat timp de peste 12 ore la reeditarea experimentului Piteşti spun că au înţeles, acum, mult mai bine coşmarul prin care au trecut cei torturaţi aici. Nimeni nu cunoaşte numărul exact al celor care au fost “reeducaţi” prin tortură.

 Ramona Niculcea, “deţinut” : “Din punctul de vedere al empatiei cu deţinuţii, consider că am reuşit cumva să mă apropii de experienţă acestora, însă din punct de vedere fizic a fost destul de extenuant şi obositor. A trebuit să respectăm ordinele lor, a trebuit să ne culcăm la o anumită oră, să ne trezim la apel, să mâncăm nu foarte consistent şi, în general, să ne supunem ordinelor. Am învăţat că, într-adevăr, crimele şi ororile din timpul comunismului au fost la un nivel mult mai mare decât ne imaginăm şi că deşi citim în cărţi, de foarte multe ori, despre ele, nu putem să ne dăm seama ce au însemnat cu adevărat, decât atunci când le trăim pe propria piele.”

Andreea Diaconescu, “gardian” :“Am trimis pe cineva la izolare, a trebuit să facem planul clădirii şi să dăm raportul pe etaj cu plasarea persoanelor în fiecare cameră, deci totul s-a plasat la o sferă de seriozitate foarte, foarte mare. A fost ceva foarte autentic. Nu pot să descriu chiar într-un cuvânt foarte exact”.

Pentru psihologul care i-a urmărit clipa de clipă a fost foarte interesant să îi observe pe studenţii care au încercat să-şi ia rolurile în serios : gardienii au conceput metode de “tortură” pentru deţinuţi. Au făcut zgomot ca să nu-i lase să doarmă, au aprins luminile, i-au pus să stea într-un picior sau alte “jocuri” prin care au încercat să pună presiune psihică asupra celor care îndeplineau rolul victimelor.

Cristina Fulop, psiholog :“Gardienii nu au renunţat, într-o primă fază, niciunul dintre ei, la rolul propus, deţinuţii, cumva, s-au aşezat în poziţia de subordonare şi au avut atitudini, aşa cum am prevăzut, parţial de supunere, însă ce m-a surprins foarte tare a fost faptul că nimeni dintre deţinuţi, până în momentul în care şi-au dorit să părăsească experimentul, nu s-a opus cu adevărat. Adică singurele comportamente de opoziţie au fost sancţionate, imediat, cu izolare, dar a fost o singură persoană care a făcut asta, în rest s-au supus permanent tuturor cererilor, ciar dacă unele dintre ele au fost vădit abuzive, lucruri cerute de gardieni. Ce a mai fost surprinzător a fost situaţia schimbării din poziţia de gardian în poziţia de deţinut, pentru că una dintre fete s-a frustrat foarte tare, chiar dacă cu toţii ştim că este doar un experiment şi ar putea să renunţe oricând, însă acest switch, practic, a stârnit în ea nişte reacţii de nemulţumire şi de frustrare. A intrat într-un soi de negare, s-a întins pe pat şi nu a fost deloc prezenta în rolul respectiv.

Fata care s-a transformat din gardian în deţinut spune că a fost o experienţă unică. Numai cunoaşterea a ceea ce s-a întâmplat atunci ne poate împiedica să reedităm cumplitul experiment.

Masterand în anul 2 la Stiinţe Politice, tânăra crede că tortura psihologică este mult mai dificil de suportat decât cea fizică.

Ancuţa Drăghici, gardian şi deţinut :“M-am identificat mai mult cu rolul de deţinut, dar mi se pare mai interesant de analizat cel de gardian”.

 

Unele surse vorbesc despre 1000, altele despre 5000. Deţinuţii care erau obligaţi de gardieni să se transforme în “calai” ai propriilor colegi i-au supus pe aceştia la torturi greu de imaginat: îi obligau să-şi mănânce fecalele, de sărbătorile religioase, ca să renunţe la credinţa în Dumnezeu, îi băgau cu capul în hârdăul cu urina şi fecale, îi puneau să facă genuflexiuni cu mâinile ridicate până leşinau sau îi puneau să se întindă dezbrăcați, pe cimentul rece, iarnă, în timp ce alţi deţinuţi se urcau peste ei.

Alţi deţinuţi erau puşi să se bată între ei în cap până leşinau, în vreme ce deţinuţii consideraţi prieteni erau puşi să se pălmuiască până la epuizare.

Sursa: Protv

Astăzi sunt mai puţin de 20 de supravieţuitori ai experimentului Piteşti.

 

Dacă aveți ghinionul să fiți răniți într-un accident auto, aveți grijă ce contract semnați dacă apelați la un avocat pentru a obține despăgubiri.
Reprezentanții unei asociații care luptă pentru drepturile victimelor spun că se confruntă cu un fenomen periculos.
Unii avocați încheie contracte abuzive cu oamenii aflați în impas după intervenții chirurgicale. Iar cei din urmă se plâng că nu-și recuperează banii și se trezesc și datori la respectivii avocați. “Sunt de trei ori victimă, o dată pentru că am fost rănită, a două oară victimă a acestui sistem care merge greoi și am ajuns să fiu și victima unui avocat”.
O femeie a suferit răni grave într-un accident rutier produs în România. A apelat la un avocat pentru a obține despăgubiri de la firma de asigurări. A semnat un contract, iar acum avocatul nu îi mai răspunde la telefon. Spune că nu poate să renunțe la el, pentru că ar trebui să-i achite 5000 de euro, conform unei clauze din contractul încheiat. Nu este singurul caz, spun reprezentanții unui ONG care luptă pentru oamenii răniți în accidente.
Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor: “Nouă ni se adresează anual câteva zeci, spre suta de persoane care trăiesc acest gen de episoade. Au fost prinse captive în contracte de reprezentare juridică, despre care credem că sunt abuzive. Avem date că 50% din victimele accidentelor rutiere sunt prinse în aceste mecanisme”, citat de știrileprotv.
În cazul în care deveniți victima a unui accident rutier și aveți nevoie de ajutorul unui avocat ca să obțineți despabubiri, trebuie să știți cum arată contractul pe care trebuie să-l semnați cu avocatul. Acesta este tipizat și creat de Baroul București. Trebuie să fiți atenți ca, înainte să semnați, toate spațiile să fie completate.
Reprezentanții asiguratorilor din România spun că victimele pot obține despăgubiri și fără să apeleze la un avocat, dacă acceptă o înțelegere amiabilă. Multe victime preferă să meargă în instanță, unde speră să obțină compensații care să acopere și alte urmări lăsate de accidente, cum ar fi pierderea locului de muncă.

Accident grav în Argeș. Șase victime au rezultat în urma unei clipe de neatenție. Pe DN 73, în comuna Mărăcineni, un tânăr de numai 19 ani din Mihăești a încercat să depășească pe banda din dreapta un alt autoturism, însă a intrat direct într-o căruță nesemnalizată condusă de un bărbat de 25 de ani, din Ștefănești. Unul din cai a murit pe loc. Trei oameni sunt în stare gravă la spital. Este vorba despre șofer, pasagerul din dreapta, un alt tânăr de 20 de ani din Câmpulung, precum și un bărbat din căruță. Au scăpat cu răni mai ușoare care nu le pun viața în pericol alte trei victime, inclusiv căruțașul. 

 

 

Pagina 1 din 4

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.