Un fost partener de afaceri al unui contractor militari american a plecat vinovat pentru că a fost parte dintr-o schemă care a funcționat ani la rândul în care  au fost mituiți mai mulți oficiali ai armatei SUA staționați la o bază militară americană din Kuweit, a anunțat procurorul general adjunct Brian A. Benczkowski din Divizia Penală a Departamentului Justiției din SUA.
Finbar Charles, în vârstă de 62 de ani, cetățean din Saint Lucia, mutat între timp în orașul Baguio din Filipine, a fost partener de afaceri al unui fost contractant militar american, Terry Hall. Ca partener de afaceri al lui Hall, Charles a facilitat acestuia, dar și altora să furnizeze mii de dolari în mită în perioada 2005-2007 unor oficiali din armata SUA în schimbul unui tratament preferențial pentru companiile Hall cu privire la furnizarea de apă îmbuteliată și să construiască garduri de securitate pentru a susține trupele americane staționate în Kuweit și Irak.
Ca parte a rolului său în această conspirație criminală, Charles a gestionat conturi bancare în Kuweit și Filipine, prin care transfera mita către diverși oficiali ai armatei americane. Cu toții au pledat vinovați sau au fost condamnați pentru acuzele care le-au fost aduse. Finbar Charles a recunoscut că a obținut personal peste 228.000 de dolari câștiguri ilicite ca urmare a participării sale.
Sentința este stabilită pentru 26 noiembrie.
Acest caz a fost investigat de Serviciul de Investigații Criminale de Apărare, de Comandamentul de Investigare Penală al Armatei S.U.A., de FBI și de Inspectorul General Special pentru Reconstrucția Irakului. 

Raportul Prefecturii Argeș cu privire la dosarul sclavilor din Berevoiești a identificat cel puțin doi vinovați: primarul, care deși cunoștea situația nu a luat măsurile care se impuneau și asistența socială din cadrul Primăriei. Sigur, lipsește un al treilea vinovat - poliția rurală. DIICOT a afirmat că s-a autosesizat. Alte voci susțin că polițistul din comună ar fi dat primele informații, însă asta destul de recent. Grozăviile petrecute de un deceniu încoace și Dumnezeu știe câte victime, au fost....pierdute din vedere de șeful de secție.
Sigur, toată lumea se aștepta la un astfel de rezultat, chiar dacă datele sunt preliminarii, dar în timp ce mai toată lumea tace, de la șefi de instiuții la politicieni (singurul parlamentar care a luat poziție pe acest subiect fiind deputatul ALDE Andrei Gerea), este de apreciat verticalitatea prefectului Cristian Soare.
Conform Prefecturii Argeş, primarul din Berevoeşti, Florin Proca, ştia de existenţa unor minori supuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic pentru salvarea acestora. De fapt, a făcut, abia după ce s-a pornit o anchetă privind moartea unei persoane. Și totul miroase de fapt că primarul a încercat, în acest fel, să se acopere legal. Culmea este că primăria Berevoiești este condusă de mai bine de un deceniu de clanul Proca, tatăl lăsându-i
 moștenire fiului primăria, inclusiv sau mai ales cu voturile țiganilor din comună.
O persoană sechestrată, cu identitate necunoscută, a murit în data de 1 noiembrie 2015 în condiţii suspecte, în dosarul sclavilor ţinuţi sechestraţi în comuna argeşeană Berevoeşti, în cauză fiind deschis dosar de cercetare penală la IPJ Argeş, a explicat prefectul Cristian Soare, citând raport al Prefecturii.
 Conform Prefecturii Argeş, primarul din Berevoeşti ştia de existenţa unor minori supuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic pentru salvarea acestora.

Primeau ajutoare sociale dar erau scutiți medical de la munca în folosul comunității

Unii dintre suspecții arestați în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoești beneficiau de ajutoare sociale, dar erau scutiți de muncă în folosul comunității în baza unor adeverințe medicale suspecte, a afirmat, marți, prefectul județului Argeș, Cristian Soare. "În urma verificărilor întreprinse la sediul primăriei de către Corpul de control şi AJPIS a rezultat că din cele 38 de persoane aflate în arest preventiv sau în arest la domiciliu 14 beneficiau de ajutoare sociale în cadrul a 8 dosare de ajutor social. Din verificarea dosarelor a rezultat că acestea erau întocmite necorespunzător, fiind identificate următoarele deficienţe: cererile nu erau soluţionate la timp, anchetele sociale nu erau efectuate în termen legal, dispoziţiile primarului nu erau emise în termen şi nu erau comunicate beneficiarilor, în unele cazuri dosarele nu conţin copii ale documentelor de identitate sau ale existenţei bunurilor pe care le deţine familia beneficiară de ajutor social. Pentru toate aceste deficienţe au fost aplicate 8 sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare totală de 17.000 lei, din care primarul (3) în valoare de 7500 lei, secretarul comunei (3) în valoare de 7500 lei şi asistentul social (2) în valoare de 2000 lei. În majoritatea cazurilor, titularii dosarelor de ajutor social erau scutiţi temporar de muncă în folosul comunităţii prezentînd adeverinţe medicale. Au fost identificate la două persoane peste 40 de astfel de adeverinţe medicale eliberate de un medic specialist ORL de la Spitalul Municipal din Cîmpulung, existînd situaţii în care ambii soţi au beneficiat de adeverinţe medicale eliberate în aceeaşi zi, cu aproximativ acelaşi diagnostic. Această situaţie va fi sesizată Casei de Asigurări de Sănătate Argeş şi Colegiului medicilor", a explicat Soare.

Primarul din Berevoiești încearcă de două săptămâni să se disculpe
Subprefectul de Argeş, Emilian Dragnea, susține că primarul încearcă permanent să se disculpe: "Impresia pe care ne-a lăsat-o este că el încearcă de 2 săptămîni să se disculpe". Ba mai mult, Dragnea spune că "responsabilitatea morală nu poate fi dată mai departe nici de Consiliul Local, nici de primar şi nici de viceprimar". De altfel, în ultimii doi ani la primăria Berevoieşti potrivit informaţiilor primite s-au schimbat 2 - 3 asistenţi sociali, contabilul şef a plecat.
Nu a făcut nimic ca să îi deranjeze pe stăpânii de sclavi"Primarul comunei transmite în data de 9 noiembrie 2015, două adrese: către Postul de poliţie din localitate şi, respectiv, către Secţia rurală de poliţie Schitu Goleşti, unde este arondată comuna Berevoeşti. În aceste adrese, primarul afirma că «există suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate care sunt folosiţi la diverse activităţi care nu sunt specifice vârstei lor» şi solicită organelor de poliţie să ia măsuri pentru identificarea lor. (...) În data de 09.12.2015, primarul constituie o comisie pentru a identifica familiile cu minori care nu deţin acte de naştere sau de identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă, deci nu pentru a identifica minori puşi la muncă forţată, asa cum preciza în adresele transmise poliţiei. (...) Toate aceste elemente ne conduc la concluzia că primarul comunei Berevoeşti, după cum chiar el afirma în cele două adrese transmise poliţiei, ştia de existenţa unor minori supuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea şi salvarea acestora", se mai arată în raportul Prefecturii Argeş făcut public marţi.
 Oficialii Prefecturii Argeş îl mai acuză pe edil că s-a rezumat să trimită două adrese şi să efectueze "formal" o aşa zisă anchetă socială în care nu a descoperit de fapt nimic.
 
"Întrucît există suspiciunea ca anchetele sociale nu au fost făcute potrivit legii, existînd posibilitatea ca aceste persoane să obţină şi alte venituri, am extins verificarile prin solictarea de date şi informaţii şi altor  instituţii. În situaţia în care se va dovedi că beneficiarii obţineau şi alte venituri decît cele declarate, plata ajutoarelor sociale va fi sistata. Cu ocazia controlului am efectuat şi o acţiune de informare-documentare pentru a stabili dacă la nivelul autorităţii publice locale se ştia de existenţa unor astfel de cazuri. Din verificări au rezultat următoarele: în data de 1 noiembrie 2015 moare în conditii suspecte una dintre persoanele sechestrate, persoana cu identitate necunoscută. Conditiile producerii acestui deces fac în prezent obiectul unui dosar de cercetare penală la IPJ Argeş. După acest evenimentul nefericit primarul comunei, transmite în data de 9 noiembrie 2015,  2 adrese: către Postul de poliţie din localitate şi, respectiv, către Secţia rurală de poliţie Schitu Goleşti, unde aste arondată comuna Berevoieşti. În aceste adrese primarul afirma că "există suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate care sînt folosiţi la diverse activităţi care nu sînt specifice vîrstei lor" şi solicită organelor de poliţie să ia măsuri pentru identificarea lor. Aceştia îi transmit primarului că, potrivit legii protecţiei copilului, prin compartimentul de asistenţă socială acesta are obligaţia de a efectua o anchetă socială şi de a sesiza de urgenţă DGASPC în legătură cu faptul că ar exista în localitate astfel de cazuri. În data de 9 decembrie 2015 primarul constituie o comisie pentru a identifica familiile cu minori care nu deţin acte de naştere sau de identitate, în vedere punerii acestora în legalitate pe linie de stare civila, deci nu pentru a identifica minori puşi la muncă forţată, aşa cum preciza în adresele transmise poliţiei. Abia peste 2 luni, în data de 6 ianuarie 2016, primarul comunei prin Compartimentul de asistenţă socială face o aşa zisă anchetă socială la domiciliul unui suspect în acest dosar, unde nu identifică minori sechestraţi sau suspuşi la muncă forţată. Practic, în toată această chestiune, de o gravitate extremă, primarul s-a limitat să trimita 2 adrese şi să efectueze formal o aşa zisă anchetă socială în care nu a descoperit nimic. În acest context facem precizarea că, potrivit Legii nr.272/2004 privind protecţia copilului, primarul, prin serviciul de asistenţă socială, dacă există motive temeinice de a supecta că viaţa şi securitatea copilului sînt primejduite într-o familie, are dreptul să facă vizite la domiciliu şi să obţină informaţii despre sănătatea şi îngrijirea lor, iar dacă se constată că dezvoltarea lor este pusă în primejdie trebuie să anunţe de urgenţă DGASPC pentru preluarea acestora. Toate aceste elemente ne conduc la concluzia că primarul comunei Berevoieşti, după cum chiar el afirmă în cele 2 adrese transmise poliţiei, ştia de existenţa unor minori suspuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea şi salvarea acestora", a explicat prefectul de Argeş.

Program de prevenție
Pe linia de prevenire Prefectura a demarat împreună cu Poliţia şi Jandarmeria o serie de acţiuni de control în toate comunităţile de romi. "Pentru a preveni pe viitor producerea unor astfel fapte în comunităţile de romi vom organiza întîlniri periodice cu primarii şi liderii comunităţilor mari de romi din judeţ. Prima astfel de întîlnire va fi organizată vineri, 29 iulie, ora 11, la Primăria comunei Valea Mare Pravăţ, unde vor participa primarii, liderii comunităţior de romi din Valea Mare Pravăţ, Cetăţeni, Stoeneşti şi Dragoslavele, inspectorul şcolar pentru minorităţi, directorii şcolilor coordonatoare din comunele respective, şeful secţiei rurale de poliţie din zonă. Următoarele întîlniri vor avea loc la Cîmpulung (Lereşti, Bughea de Sus şi Bughea de Jos) în data de 2 august 2016 şi la Vlădeşti (Aninoasa , Berevoieşti, Bălileşti) în data de 5 august. În acest context, am elaborat deja şi vom aproba joi, 28 iulie, Strategia judeţeană de incluziune socială pentru anul 2016, aceasta cuprinzînd acţiuni specifice comunităţilor de romi, în domeniul ordinii publice şi prevenirii infracţiunilor, asistenţei sociale, s.a. La Berevoieşti, deşi comunitatea de romi este numeroasă, circa 900, cu pondere extrem de importantă din totalul populaţiei, nu există angajat la primărie expert local pe problemele romilor şi nu există, de asemenea, în comunitate nici mediator sanitar sau asistent comunitar. Nu a existat, din păcate, la nivelul autorităţii publice locale interes pentru înfiinţarea şi ocuparea acestor posturi. De astfel, în cadrul întâlnirilor pe care le vom avea vom insista pe angajarea acestor mediatori", a mai explicat prefectul.

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.