Președintele Donald Trump a anunțat, vineri seara, că a ordonat forțelor armate să efectueze atacuri „țintite” asupra Siriei. Atacul era în desfășurare chiar în momentul în care șeful Casei Albe făcea anunțul și a avut în vizor ținte precise. Armata americană a fost asistată în această acțiune de forțele britanice și franceze. Televiziunea de la Damasc spune că trei civili ar fi fost răniți în urma atacului, scrie CNN. Atacul, care a început la ora 21:00, ora SUA (4:00, ora României), a încetat, a anunțat Pentagonul, care a spus că deocamdată nu are în vedere noi raiduri.
Într-un briefing la Pentagon, secretarul apărării James Mattis a justificat loviturile prin faptul că folosirea armelor chimice de către regimul sirian pune în pericol populația civilă, inclusiv cetățenii străini, iar Constituția americană prevede că cetățenii americani trebuie apărați pretutindeni.
Potrivit unor surse militare, americanii au folosit în atac un distrugător pe care îl au în Marea Roşie, dar și bombardiere de tip B-1, care au lansat rachete de croazieră. Forțele britanice au folosit avioane de tip Tornado, iar francezii avioane Rafale.

A fost vorba de un atac asupra unor ținte multiple, în cooperare cu britanicii și francezii. Au fost lovite un centru științific de cercetare din Damasc unde, potrivit americanilor, se dezvoltau arme chimice, dar și biologice, un depozit cu arme chimice de la vest de Homs, unde era depozitat inclusiv gaz sarin, iar o a treia facilitate, din apropierea celei de-a doua ținte, adăpostea un depozit de arme chimice, dar și un centru de comandă.
Potrivit unor oficiali citați de BBC, s-au folosit rachete Tomahawk.  Atacul a durat aproximativ o oră. Potrivit CNN, care citează surse militare, la atac au participat cel puțin o navă americană poziționată în Marea Roșie, dar și bombardiere de tip B-1. Televiziunea siriană de stat susține că apărarea antiaeriană a doborât mai mult de 12 rachete.
Am ordonat forțelor armate ale Statelor Unite să lanseze lovituri de precizie asupra unor ținte asociate cu arsenalul de arme chimice ale dictatorului sirian Bashar al-Assad”, a anunțat Donald Trump la Casa Albă. El a precizat că forțele americane se coordonează în această acțiune cu Franța și Marea Britanie și a adăugat că scopul campaniei este să „determine o descurajare fermă a producerii, proliferării și folosirii armelor chimice”.
 
„Răspunsul combinat american, britanic și francez la aceste atrocități va include toate instrumentele puterii noastre naționale - militare, economice și diplomatice”, a punctat președintele american. El a subliniat că atacurile vor continua până când folosirea armelor chimice de către regimul Assad ca înceta.
„Suntem pregătiți să susținem acest răspuns până când regimul sirian încetează să mai folosească agenți chimici care sunt interziși”, a spus Trump.
La scurt timp, premierul britanic Theresa May a anunțat într-un comunicat că a autorizat forțele armate britanice să întreprindă atacuri punctuale, dar coordonate pentru „a diminua capacitățile regimului sirian în materie de arme chimice și pentru a descuraja folosirea lor”.
La rândul său, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în noaptea de vineri spre sâmbătă că ţara sa participă la operaţiunea în curs alături de SUA şi Regatul Unit, precizând că loviturile țintesc „capacităţile regimului sirian ce permit producerea şi folosirea de arme chimice". „Nu putem tolera banalizarea utilizării armelor chimce", a explicat preşedintele francez, într-un comunicat. Oficiali francezi au transmis primele mesaje după atacul din noaptea de vineri spre sâmbătă. Mesajul este clar: se dorește încetarea folosirii armelor chimice în Siria.
Susţin acţiunile Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei împotriva resurselor de arme chimice ale regimului sirian. NATO consideră că utilizarea armelor este inacceptabilă. Cei responsabili trebuie traşi la răspundere”, afirmă Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.
„Fac apel la toate statele membre să se dea dovadă de reţinere în aceste circumstanţe periculoase şi să evite toate acţiunile care ar putea provoca o escaladare a situaţiei şi ar putea agrava suferinţele poporului sirian”, a declarat Antonio Guterres, Secretarul General ONU.

Reacția Guvernului Sirian și a Rusiei
„Această agresiune tripartită la adresa Siriei constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi este menită eşecului”, potrivit Agenţiei siriene de presă Sana. „Statele Unite şi aliaţii lor, fără nicio dovadă şi înaintea unei poziţii oficiale a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, au declanşat această acţiune militară împotriva Siriei şi sunt responsabili pentru consecinţele regionale ale acestei acţiuni necugetate”, transmite Ministerul iranian de Externe.
Guvernul sirian pretinde că a fost capabil să „anihileze” loviturile aeriene ale aliaților atât la Damasc, cât și la Homs, grație unor avertizări transmise de Rusia. De asemenea, Siria susține că a putut să doboare o treime din cele aproximativ 30 de rachete trase asupra teritoriului său.   Potrivit unui oficial sirian, bazele militare siriene fuseseră evacuate cu două zile în urmă.
Pentagonul a spus că a avertizat Rusia de iminența unor lovituri, dar nu i-a dezvăluit detalii despre țintele vizate.
 "Rusia nu se va lăsa atrasă într-un război cu Statele Unite, pe teritoriul Siriei" - a spus Viktor Bondarev, președintele Comitetului pentru apărare și securitate din Consiliul Federației. Iar Ministerul Apărării de la Moscova spune că nicio rachetă de croazieră, lansată de Statele Unite, nu a intrat în zonele de responsabilitate ale sistemelor de apărare antiaeriană pe care Rusia le are.
Prima reacție a Moscovei după lansarea atacului occidental țintit asupra Siriei a venit din partea ambasadorului rus în Statele Unite, Antaoli Antonov. El a postat pe Facebook un comunicat în care acuză Vestul de aplicarea unui „scenariu pregătit dinainte” și avertizează că vor fi „consecințe”, iar responsabilitatea pentru aceste consecințe vor reveni exclusiv Washingtonului, Londrei și Parisului. „Insultarea președintelui Rusiei este inacceptabilă și inadmisibilă”, a scris Antonov. „SUA nu au niciun drept moral de a învinovăți alte țări” din moment ce Washingtonul dispune, la rândul său, de un amplu arsenal de arme chimice, a afirmat ambasadorul.
Sursa video: CGTN

Vladimir Putin a fost reales cu 76,67% din voturi pentru un al patrulea mandat la preşedinţia Rusiei, potrivit rezultatelor aproape definitive publicate luni, consolidându-şi şi mai mult puterea, în plină criză cu Occidentul. Aflat la conducerea ţării de peste 18 ani în calitate de preşedinte sau premier, Putin a realizat astfel cel mai bun scor al său în timpul unor alegeri prezidenţiale, mai bun chiar decât prevedeau sondajele din ultimele săptămâni, comentează luni AFP.
Clasat mult în faţa adversarilor săi, cu o participare mai mare decât în timpul alegerilor prezidenţiale precedente, Vladimir Putin este mai mult ca oricând omul puternic al unei ţări pe care a readus-o în prima linie pe scena internaţională, cu preţul unor tensiuni fără precedent după războiul rece cu Occidentul.
Alimentată de conflictul sirian, de criza ucraineană sau de acuzaţii privind amestecul Rusiei în alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, confruntarea Est-Vest s-a accentuat şi mai mult după ce Londra a acuzat Moscova că a otrăvit un fost spion rus pe teritoriul Marii Britanii, acuzaţie pe care Putin a calificat-o duminică drept "o mare aiureală".
Păstrând până acum o tăcere aproape totală cu privire la otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei acestuia Iulia, preşedintele rus a dat asigurări, în prima sa conferinţă de presă după realegere, că a acuza Rusia este "o mare aiureală", dar că Moscova "este gata să coopereze" cu Londra în anchetă. După numărarea a 99,8% din buletine, a rezultat că Putin l-a devansat cu mult pe principalul său adversar, candidatul comunist Pavel Grudinin, care a adunat doar 11,79% din voturi, înaintea ultranaţionalistului Vladimir Jirinovski (5,66%) şi a jurnalistei apropiate opoziţiei liberale Ksenia Sobciak (1,67%).
"Vom lucra la fel de ferm, de o manieră la fel de responsabilă şi eficientă", le-a dat asigurări Putin susţinătorilor săi, văzând în victoria sa "recunoaşterea faptului că multe lucruri au fost făcute în condiţii foarte dificile".
Prima mare putere care l-a felicitat pe liderul de la Kremlin a fost China, prin vocea preşedintelui Xi Jinping, care a salutat o relaţie sino-rusă "la cel mai bun nivel istoric".

Cel de-al patrulea mandat al lui Vladimir Putin ar trebui să fie ultimul, acesta promiţând să nu modifice Constituţia pentru a putea candida din nou după 2024. Prin urmare, experţi estimează că următorii şase ani vor fi dedicaţi pregătirii unui succesor.

Întrebat duminică seara despre eventualitatea unei candidaturi după 2024, Putin a răspuns: "Probabil glumiţi. Ce ar trebui să fac? Să rămân aici până voi face 100 de ani? Nu".

Opoziţia rusă, mai ales adversarul cel mai înveterat al puterii, Aleksei Navalnîi, care a îndemnat la boicotarea acestui scrutin, a acuzat autorităţile că au 'umflat' rata de participare prin numeroase fraude, umplând urnele de vot cu buletine invalidate sau organizând transportul în masă a unor alegători spre secţiile de votare.

"Victoria lui Putin cu peste 70% din voturi a fost decisă din start", a explicat Navalnîi pentru presă, atenţionând că el va îndemna în continuare la manifestaţii, "singurul mijloc de a duce o luptă politică în Rusia".

Organizaţia nonguvernamentală Golos, specializată în supravegherea alegerilor, a elaborat şi postat pe internet o hartă a fraudelor, semnalând peste 2.900 de iregularităţi, precum umplerea cu buletine a urnelor, voturile multiple sau piedicile create activităţii observatorilor.

Fostul consultant al NSA, Edwad Snowden, care a trăit în Rusia după dezvăluirile sale privind supravegherea în masă din SUA, a difuzat pe Twitter imagini video ce arată ceea ce el califică a fi o "umplere a unei urne" cu buletine. "Cereţi justiţie. Cereţi legi şi tribunale care să aibă un sens. Preluaţi-vă viitorul în propriile mâini", a notat Snowden.


Un sfert de secol este însă asigurat ceea ce-l face pe Vladimir Putin cel mai longeviv lider rus după Stalin. În scrutinul de ieri rușii au avut la dispoziție 96 de mii de secții de votare în Rusia și alte 400 în străinănate.  Mai mult de jumătate din secțiile de vot au fost  dotate  cu scanere speciale pentru a contabiliza în timp real atât prezența cât și clasamentul candidaților.Au fost și momente  când  unele scanere au avut probleme.Pentru a stimula și mai mult prezența la urne la fiecare secție de votare au fost amenajate târguri de produse alimentare și locuri de joacă pentru copii.



Latest Tweets

Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți și… https://t.co/jU8wFMjCu1
Contract de 3,3 milioane de lei semnat pentru spitalul Brădet între CJ Argeș și ADR Sud Muntenia https://t.co/my8RO2HWQ7
Prezență la cel mai înalt nivel la Zilele Asistentului Medical Argeșean de la Pitești https://t.co/DLHSCI3Sed
Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți și… https://t.co/lF7RfUW4nQ
Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți di… https://t.co/rW8dERzrSe
Follow ProARGES on Twitter