Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), după ce în Comisia pentru politică economică au fost aduse mai multe amendamente care prevăd inclusiv majorarea aportului în numerar la 9 miliarde de lei şi suplimentarea listei de operatori economici cu zece companii.

Deputatul PNL Raluca Turcan a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, pe motiv că acesta este neconstituţional, dar propunerea sa a fost respinsă de plen. Ea a anunţat că PNL va contesta legea la Curtea Constituţională.

Şi reprezentantul USR Claudiu Năsui a precizat că partidul său, PMP şi deputaţi neafiliaţi vor contesta proiectul la CCR.

Potrivit proiectului, adoptat cu 174 de voturi "pentru", 98 "împotrivă" şi trei abţineri, a fost majorat capitalul social al FSDI, aportul în numerar fiind de 9 miliarde de lei, faţă de 1,85 miliarde de lei, cât prevedea forma votată de Senat. Vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate astfel: 200.000.000 de lei în numerar la constituire, iar diferenţa în termen de cinci ani.

Lista pachetelor de acţiuni care constituie aport în natură la capitalul social iniţial al FSDI a fost completată cu zece operatori economici, faţă de cei 23 prevăzuţi iniţial: Complexul Energetic Oltenia SA, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA, Compania Naţională Poşta Română SA, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara SA, Uzina Termoelectrică Midia SA, Telecomunicaţii CFR SA, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA.

Din forma adoptată de Senat au fost eliminate două articole conform cărora: indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională. Comitetul consultativ ar fi urmat să includă trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.

Potrivit unei alte modificări aduse, activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI se evaluează anual de către Ministerul Finanţelor Publice şi se prezintă Guvernului.

Procurorii DNA au cerut, marţi, la Instanţa supremă, condamnarea la închisoare cu executare a inculpaţilor din dosarul DGASPC Teleorman, în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Liviu Dragnea a spus, la ieșirea de la ÎCCJ, că nu a comis faptele invocate de procurorii DNA. „Am rămas impresionat și pus pe gânduri de declarațiile doamnei Miloș. A spus în fața Înaltei Curți presiunile la care a fost supusă în timpul cercetării penale de către procuror. I s-a cerut în mod explicit să spună ceva despre mine. A fost amenințată că rămâne pe drumuri, că nu o să mai aibă de mâncat, că o să fie târâtă prin judecată. A refuzat în permanență și a spus că nu poate să mintă pentru că vrea totuși să rămână o femeie verticală”, a declarat Liviu Dragnea. 

„Pentru noi, cei care suntem târâți în acest proces, e o experiență de viață pe care nu o doresc niciunui dușman. Sunt oameni care au viețile distruse, care au psihicul distrus, care au probleme în familiile lor. Au fost târâți aici pentru ce? Pentru niște afirmații dintr-un rechizitriu având o singură țintă politică, și anume eu”, a adăugat liderul Camerei Deputaților. 


Pentru Liviu Dragnea, procurorul de şedinţă a cerut pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cazul liderului PSD, procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul 'Referendumul', în care Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare, astfel impunându-se anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.

Tot pedepse spre mediu au fost solicitate pentru Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, şi Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, pentru acuzaţiile care li se aduc.

Pentru inculpaţii Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, şi Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, anchetatorii au solicitat, având în vedere că au recunoscut faptele, pedepse orientate către minimum pentru acuzaţiile din dosar.

Totodată, în cazul inculpaţilor care au dorit judecarea în procedură simplificată - Anisa Niculina Stoica, Adriana Botorogeanu (cele două angajate la DGASPC Teleorman despre care procurorii spun că lucrau de fapt la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman) şi Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare -, DNA a cerut ca aceştia să fie condamnaţi pe o perioadă orientată către minim prevăzut de lege şi cu reducerea unei treimi din pedeapsă.

În schimb, în cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorul a solicitat încetarea procesului, după ce aceasta a achitat prejudiciul în cauză.

Pe latură civilă, DNA apreciază că fiecare inculpat trebuie să contribuie la repararea prejudiciului adus DGASPC Teleorman.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016 iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.

În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor, prin care se propune ca persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în weekend într-un centru de detenţie special. 

Iniţiativa legislativă a primit 170 de voturi 'pentru', 81 - 'împotrivă' şi şase abţineri.

Potrivit proiectului adoptat, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executarea acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar, scrie Agrepres.ro.

Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate - în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat pentru această măsură sau în penitenciar; măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate; măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, prevede textul adoptat.

Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică pentru condamnările privative de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei şi nici persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie - pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă - şi cele aflate în stare de recidivă.

Executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate se face cu supraveghere din partea lucrătorilor din MAI, cu sau fără brăţară electronică.

Executarea fracţionată a unei pedepse constă în executarea pedepsei numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop.

Regimul mixt al unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei la domiciliu cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.

Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în condiţiile prezentei legi, va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancţionate, jumătate din fracţia minimă efectivă de executat în sistemul penitenciar. Hotărârea privind stabilirea măsurii alternative de executare a pedepsei sau amânarea aplicării acesteia se comunică deţinutului în termen de 3 zile de la pronunţare. În situaţia în care a fost amânată aplicarea unei măsuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta încheierea, în 3 zile de la comunicare, la judecătoria din raza locului de deţinere.

Hotărârea pronunţată de judecătorie este definitivă. În situaţia în care, în urma analizei, judecătorul de supraveghere amână luarea unei măsuri alternative, termenul maxim de amânare nu poate depăşi 6 luni. După această perioadă, din oficiu sau la solicitarea persoanei private de libertate, judecătorul va dispune asupra stabilirii unei măsuri alternative de executare a pedepsei. Pe durata executării pedepsei, persoana privată de libertate poate beneficia de oricare dintre măsurile alternative, mai prevede textul adoptat.

Camera Deputaţilor este decizională în cazul acestui proiect de lege.
Sursa video:

stiripesurse.ro facebook

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, modificările la cele trei legi ale Justiţiei - 304/2004 privind organizarea judiciară, 303/2004 privind statutul magistraţilor şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. 

Modificările la Legea 304/2004 au fost adoptate cu 182 de voturi "pentru", 91 "împotrivă" şi o abţinere. Votul în cazul Legii 303/2004 a fost: 190 "pentru", 98 "împotrivă" şi două abţineri, iar în cazul Legii 317/2004 - 189 de voturi "pentru", 101 "împotrivă" şi două abţineri. 

Preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat că modificările aduse pun în acord prevederile acestor acte normative cu deciziile Curţii Constituţionale. 

Reprezentaţii Opoziţiei au criticat modul rapid de adoptare a celor trei legi, procedura, precum şi modificările făcute. 

"PNL va contesta la CCR această manieră prin care dumneavoastră votaţi, prin majoritatea pe care o aveţi, legile Justiţiei. Legea care scoate preşedintele din procedura de numire a magistraţilor, prin care scoateţi la pensie 2.500 de magistraţi şi salvaţi dosare", a anunţat liderul grupului liberal, Raluca Turcan. 

Prin modificările aduse Legilor 303/2004 şi 317/2004, CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură. 

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii. 

De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii. 

Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi. 

O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau procurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului. 

A fost redefinită eroarea judiciară. "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijentă", prevede textul adoptat. 

De asemenea, Legea 317/2004 a fost amendată în sensul că informaţiile privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi a CSM, precum şi cele legate de cooperarea instituţională devin informaţii de interes public. 

Secţia de procurori din cadrul CSM aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, a procurorului şef al DNA şi a procurorului şef al DIICOT de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor, mai prevede textul adoptat. 

Potrivit modificărilor aduse la Legea 304/2004, s-a revenit la forma aflată în vigoare la articolul 2 - "Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii" şi a fost reformulat articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. 

Conform textului adoptat, "Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională". 

Camera Deputaţilor este prima sesizată, Senatul este for decizional. 

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 191 voturi "pentru", 97 "împotrivă" şi trei abţineri, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 76/2017 prin care Editura Didactică şi Pedagogică se transformă în societate pe acţiuni, care are scopul de a edita manualele şcolare obligatorii, notează Agerpres. 

Actul normativ are ca obiect de reglementare înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică". Editura Didactică şi Pedagogică trece din coordonarea în subordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale. 

Capitalul social al acestei societăţi este deţinut integral de statul român, fiind evaluat la 1.726.446 lei. 

Societatea are drept scop editarea manualelor şcolare obligatorii, conform Legii Educaţiei Naţionale. 

Principalul obiect de activitate al societăţii este editarea de manuale pentru învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, postliceal şi universitar în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi editarea de lucrări pentru învăţământul preşcolar, manuale pentru şcoli profesionale şi de maiştri, tratate, lucrări de metodică şi de pedagogie, precum şi alte lucrări şi materiale grafice necesare învăţământului, prevede textul adoptat. 

Reprezentanţii USR şi PMP au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională proiectul de aprobare a acestei ordonanţe. 

Camera Deputaţilor este for decizional.

Meteo

Cloudy

15°C

Pitesti

Cloudy
Humidity: 69%
Wind: NNW at 22.53 km/h
Sunday
Partly cloudy
11°C / 20°C
Monday
Partly cloudy
11°C / 22°C
Tuesday
Mostly cloudy
13°C / 23°C
Wednesday
Scattered showers
14°C / 22°C

Latest Tweets

Cheile Dâmbovicioarei: Începe concursul de escalada Memorialul Bebe Nistorescu https://t.co/mqVPKc2cf0
Decizia CEx: Dragnea are susținere totală. Planul de război al PSD https://t.co/X5eMnYbmas
Tabere militare și scene din Primul Război Mondial, la Mioveni https://t.co/tpoBed4l8V
Ziua Dunării sărbătorită de Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea https://t.co/7lFaO7XSJK
Surpriză! Angajații Primăriei Mioveni, au venit îmbrăcați în Ie https://t.co/kBFFnwro4C
Follow ProARGES on Twitter