Președintele României Klaus Iohannis participă la dezbaterea ”Industria auto, motorul dezvoltării economiei. Factori de creștere a competitivității”  organizată de  ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România). După dezbatere, Klaus Iohannis va face o vizită la uzina Dacia.

În mod evident, problema infrastructurii a fost una din temele principale de discuție.

Vicepreședintele ACAROM, Ian Pearson-președintele Ford, a atras atenția că rata de creștere a sectorului a fost de 9% în PIB în 2016 față de 1,6% rata de creștere a industriei la nivel global. Cresterea estimată de 6-7% pe an până în 2020 este dependentă de infrastructură și de existența forței de muncă. Transportul pe calea ferată se face de patru ori mai lent decât în restul Europei. În Germania media este de 50 km pe oră, în România este de 13 km pe oră. Dacă nu putem să primim componente și să transportăm autoturismele în exterior, atunci cred costurile, a precizat președintele Ford.

Vicepreședintele ACAROM a prezentat

Avem nevoie de construcția autostrăzilor: Pitești-Sibiu, Transilvania, Târgu Mureș-Iași

Drumul expres Pitești-Craiova.

Prioritarea construcțiilor centurilor Balș, Slatina, Pitești Vest, Sibiu, București Sud

Modernizarea liniiei de cale ferată Craiova- Caransebeș, Craiova Calafat și Pitești-Râmnicu Vâlcea

Dacă această parte a infrastructurii ar fi realizată, atunci am putea reduce timpul de transport cu o oră și jumătate, iar cu trenul cu 3 ore. Aceste lucruri ar fi vitale.

 

Klaus Iohannis nu a evitat să atage guvernele de după Revoluție afirmând că ritmul de construcție este unul de melc și că România are nevoie de infrastructură pentru a fi competitivă, pentru a stimula economia și industria, dar și pentru unirea și convergența regiunilor țării:

De obicei planurile pentru infrastructură se găsesc pe hârtie. Frumos colorate, cu proiecte strategice. Dacă am aduna promisiunile de proiecte de autostradă făcute de toți guvernanții României în ultimii 20 de ani am avea autostrăzi cât China. Nu avem nici măcar 800 de km de autostrăzi. Noroc că până aici vine una! Evident România are nevoie mare de dezvoltare în domeniul infrastructurii. Marile proiecte de infrastructură au nevoie de o mare pregătire de specialitate și de voință politică. Calea ferată este într-adevăr o mare problemă. De la Craiova până la Curtici, trenul cu automobile face 24 de ore, din Curtici până în Germania face 12 ore.

Majoritatea proiectelor în licitație sunt fazate. Adică nu au fost realizate până în 2013 și au fost trecute în actualul exercițiu financiar 2014-2020. Este nevoie de proiecte de infrastructură mari și de atragere de fonduri europene.

 

La rândul său, președintele CJ Argeș Dan Manu a vorbit despre ce au făcut autoritățile locale pentru investițiile din infrastructură care vizează și activitatea Ford și Dacia: Ne-a interesat foarte tare drumul expres Pitești-Craiova am emis opt autorizații de urbanism, iar primarul Piteștiului a promovat un proiect privind centura de vest a Piteștiului menită să degreveze traficul dar și să ajute transportul cu Ford. De asemenea, se dorește construirea unui nou pod peste râul Argeș care să preia traficul de la Dacia.

La eveniment sunt prezenți  și Antoine Doucerain-președinte Automobile Dacia, Mihai Boldijar-director general Bosch Romania, Christian von Albrichsfeld-director general Continental Romania.

Simona Brătulescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș, a participat, miercuri, la dezbaterea care a avut loc la Palatul Parlamentului pe marginea planului de acțiune privind managementul urșilor în România, pentru următorii 10 ani. Subiectul este unul delicat și a iscat numeroase controverse: pe de o parte se află asociațiile de protecție a animalelor, care se tem că introducerea unei cote de vânătoare va duce la unele abuzuri, iar pe de altă parte... cetățenii, care se tem pentru viața lor și sunt terorizați de prezența urșilor în propriile gospodării. La mijloc se află autoritățile de la Ministerul Mediului, care au încercat să găsească acea cale de mijloc: să protejeze și populația de urși bruni din țara noastră și să o mențină în niște cote care să nu-i afecteze existența, dar să asigure și protecția cetățenilor.

,,S-a spus că acest plan de măsuri nu ar merge la cauză, ci ar viza efectele. Din păcate, așa este, numai că, ajunși în acest punct, nici nu se poate altfel. Defrișările abuzive au lăsat fără ,,casă" multe populații de urși care, la rândul lor, au venit peste casele și gospodăriile oamenilor. În egală măsură, Ministerul Mediului vizează și un plan masiv de reîmpădurire a României, dar pentru a se naște o pădure, e nevoie de mulți ani. Până atunci, până când vom ajunge să reparăm parte din distrugerile făcute tot de mâna omului, trebuie să asigurăm protecția cetățenilor. În Argeș, nu puține au fost cazurile în care viața oamenilor a fost pusă în pericol, iar, ca autoritate, când ai în balanță viața unui om și pe cea a unui urs, nu ai decât o singură variantă de ales. Avem obligația, însă, ca din această experiență să fi învățat ceva: anume că natura reacționează atunci când nu o respecți. De aici și numeroasele cazuri de urși care ajung în comunitățile umane, de aici și alunecările de teren, de aici și inundațiile care provoacă pagube din ce în ce mai semnificative ș.a.m.d.. Lecția responsabilității este cea pe care trebuie să o învățăm fiecare în parte, autorități sau simpli cetățeni." a declarat vicepreședintele Simona Brătulescu.

Potrivit planului de acțiune întocmit de către Ministerul Mediului, pentru conservarea populației de urs brun din România vânătoarea ar urma să se facă în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislația în vigoare, acolo unde densitățile populației de urs brun sunt mai mari decât efectivele optime. Nivelul maxim de intervenție în populația de urs brun se va stabili anual, până la nivelul sporului natural și chiar peste acesta.

În zonele în care s-au produs pagube sau populația a fost atacată, situațiile concrete ar urma să fie analizate de o comisie de specialiști, din care să facă parte și reprezentanți ai Agențiilor locale pentru Protecția Mediului și/sau Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatele județene. Acestea ar urma să decidă, punctual, măsurile care se impun: fie vânarea exemplarelor, fie relocarea acestora.

Recoltarea sau capturarea exemplarelor din specia urs brun se va realiza numai cu acordul autorității publice centrale pentru protecția mediului, prin Direcția biodiversitate, cu notificarea prealabilă și punctul de vedere al agențiilor teritoriale pentru protecția mediului și a comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu.

Ministerul Mediului a mai dispus măsuri privind translocarea și/sau reintroducerea unor indivizi din specia urs brun; funcționarea unor specialiști acreditați care să asigure suport tehnic și științific în managementul speciei urs brun; stabilirea unor compensații și/sau suport financiar pentru persoanele sau entitățile care au fost sau sunt afectate de prezența speciei urs brun.

Din păcate, dechiderea celorlalte țări pentru a primi spre relocare urși din România nu este deloc mare. Din contră! Potrivit ministrului Mediului, s-au făcut mai multe adrese către ambasade ale țărilor din Uniunea Europeană, prin care ne arătam disponiilitatea de a oferi familii de urși, pentru relocare. Majoritatea răspunsurilor au fost negative, fiind oferite următoarele motivații: au suficiemte efective de urși; teama ca o populație mai numeroasă de urși să nu le afecteze turismul; teama ca populația să nu aibă, pe viitor, de suferit.

Noul Plan de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, care a fost supus dezbaterii publice de Ministerul Mediului în perioada 17 – 27 aprilie.

 Preşedintele Franţei a pledat, la Strasbourg, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului European, ''apărarea în mod ferm'' a unei ''suveranităţi europene reinventate'' în faţa tentaţiei ''autoritare'' în unele ţări ale Uniunii Europene. Emmanuel Macron a participat la o dezbatere în privința viitorului UE de la tribuna Parlamentului European. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit pentru prima dată în fața deputaților europeni adunați la Strasbourg despre proiectul său european. La un an de când a devenit președintele Franței, Emmanuel Macron vrea o Europa unită și suverană.

Șeful statului francez a militat pentru refondarea bugetului european, pentru suveranitatea climatică și alimentară a cetățenilor europeni, dar și pentru protecția datelor personale. De asemenea, Emmanuel Macron a propus crearea unui program european destinat finanțării colectivităților locale care primesc refugiați.

Cu un an înaintea unor noi alegeri europarlamentare, președintele Franței a spus ferm că democrația europeană este cea mai bună șansă a Europei și că cea mai mare eroare ar fi abandonarea acestui model și a identității europene.

 Președintele Franței le-a cerut europenilor să-şi apere modelul de democraţie liberală în faţa regimurilor autocrate în creştere în întreaga lume şi a ''democraţiilor iliberale'' din interiorul Uniunii Europene, menţionează Reuters. 
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat marţi angajamentul preşedintelui francez faţă de Uniunea Europeană. ''Doresc să-mi exprim emoţia şi prietenia, când îl aud pe preşedintele francez adresându-se în acest mod. Adevărata Franţă s-a întors'', a declarat Juncker în Parlamentul European, după discursul rostit de Macron.

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Tudorel Toader nu este lăsat să vorbească în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.

Vor vorbi, în schimb, Traian Ungureanu, Laszlo Tokes, Cristian Preda, Monica Macovei și alții. Din partea social-democraților, vor vorbi doar Victor Boștinaru și Dan Nica, iar din partea ALDE Renate Weber, Mircea Diaconu, Norica Nicolai. 

Decizia este una politică, luată de președintele Parlamentului European. 

Dan Nica a cerut ca Tudorel Toader să poată vorbi, dar i s-a spus că, în conformitate cu cutumele, ar fi trebuit să vorbească premierul Viorica Dăncilă, care a fost invitată. Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini.

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Vezi Live Parlamentul European

 

Comisarul european pe justiție, Vera Jurova a vorbit despre ingrijorarile Comisiei Europene legate de reforma Justitiei din Romania, despre faptul ca sute de mii de oameni au iesit in strada pentru a-si manifesta nemultumirea fata de procesul legislativ, dar si despre faptul ca ar fi trebuit sa se tina cont de avizul negativ al CSM dat pe Legile Justitiei. Ce a omis sa spuna insa comisarul pe Justitie a fost faptul ca, in ciuda avizului negativ al CSM, cele mai multe modificari adoptate la Legile Justitiei au apartinut Consiliului Superior al Magistraturii. Poate nu a stiut!

Totodata, Jourova a subliniat ca reprezentatii Comisiei Europene considera ca Legile Justitiei ar trebui sa fie imbunatatite si sa devina "legi bune": "Este un moment crucial. Romania si romanii au alergat la maraton. Linia de finish este in interior. Conteaza de Romania daca CE va fi alaturi pentru a ajunge la linia de finish".

Comisarul European pe Justiție a făcut închisoare dar a fost achitată

Interesant este faptul că Vera Jourova, Comisarul european pe justiție în Comisia condusă de Juncker, să fie o persoană care și-a clădit cariera pe lupta împotriva abuzurilor.

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani. În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

 

Europarlamentarul Kosma Zlotowski de la Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni, care a criticat interventiile europarlamentarilor care au facut comentarii negative privitoare la parcursul legislativ al legilor din Romania si a solicitat ca acestea sa fie isi urmeze cursul democratic. In acelasi timp, eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski a apreciat ca fiind incorect ca celui care ar putea sa vorbeasca cel ma bine despre modul in care au fost adoptate legile in Romania, ministrul Justitiei, sa nu i se permita sa ia cuvantul.  

 

Discursurile europarlamentarilor români:

Traian Radu Ungureanu

 

Partidul Social Democrat sustine ca face reforma Justitiei, ca aliniaza Justitia la normele europene, dar cine poate avea incredere in Partidul Social Democrat? Poti oare lasa un hot sa stabileasca preturile in magazinul din care fura? Nu, pentru ca va declara totul gratuit. Normele europene invocate de PSD nu spun ca un guvern poate schimba legile pentru a fi scutit de ele. Sa recapitulam, PSD a castigat alegerile dupa ce a promis bani, prosperitate, plus marea cu sarea. Insa prima decizie a Guvernului, a modificat legi pentru infractiuni din dosarele liderilor PSD. Abuzul in serviciu a fost sters, iar pragul de la care incepe delapidarea a fost marit. Modificarile aduse de PSD Legilor Justitiei fac din procurori anchetatori la mana sefilor si supun anchetele unui nou organism de control. PSD a schimbat doua guverne intr-un an pentru ca nu au putut sa-i scuteasca de lege pe liderii PSD. Parlamentarii PSD au respins solicitarile de ancheta trimise de procurori cand acestea ii priveau pe lideri PSD. Acum, anchetati penal sunt membri ai Guvernului. Intrebat de ce PSD numeste in Guvern oameni cu dosar, un lider al partidului a raspuns: 'pentru ca putem'. Mai bine spunea pentru ca putem sa-i scapam. Parlamentul European trebuie sa comunice PSD ca poate numai ce e legal, si ca a castigat alegerile, nu Justitia. Mesajul trebuie transmis numai si numai Guvernului Romaniei. Ideea dupa care situatia statului de drept trebuie legata de fondurile europene e gresita, ea ar pedepsi alegatorii care si-au exercitat dreptul de vot, si nu un guvern care isi exercita capacitatea de a forta legea”.

Marian Jean Marinescu

 

Romania nu este vinovata pentru aceasta dezbatere, nici romanii. Este vorba de actiunea unui grup de parlamentari, vremelnic majoritari, si a unui guvern in permanenta schimbare, care fara responsabilitate si cu o doza mica de competenta incearca sa devieze Romania de la un parcurs normal de stat de drept si de stat responsabil in fata cetateanului. Inteleg ca ati intalnit pe domnul ministru al Justitiei si dupa discursul dumneavoastra vad ca nu va convins. Este nemultumit ca nu vorbeste in plenul Parlamentului European. Sefa lui, primul ministru al Romaniei, a fost deputat aici, in Parlamentul European, stie foarte bine regulile si a asistat la dezbateri similare in care primul ministru al statului respectiv a participat si a putut sa-si spuna punctul de vedere. Primul ministru al Romaniei trebuia sa fie astazi aici, nu exercitiul de imagine al ministrului Justitiei. Legile Justitiei trebuie sa asigure echilibrul intre independenta si raspunderea magistratilor, nu sa le puna la dispozitia politicului prin masuri administrative. In Romania, acum, punctele de vedere ale organizatiilor profesionale ale magistratilor, CSM, ONG-urilor, cetatenilor nu au nicio greutate. Cred ca pozitia Comisiei de la Venetia ar fi extrem de necesara.

 

Doamna comisar, repet ce-am spus: structuri vremelnice, Guvern sau Parlament pot sa devieze de la valorile si principiile europene, tratatul UE prevede masuri in astfel de cazuri, Comisia trebuie sa le aplice. Conditionarea implementarii bugetului european de situatia statului de drept, necuprinsa in tratat, este o masura care ar afecta negativ cetatenii acelui stat, fara efect asupra Guvernului. Aceasta propunere nu trebuie sa faca parte din viitorul MFF”.

 

Monica Macovei

 

Romanii au strigat in strada 'Vrem Justitie, nu coruptie'. Romanii vor in Europa, si asta vrem si noi, in Europa. PSD si ALDE vor sa ne scoata din Europa, au declansat lupta pentru coruptie, si impotriva Justitiei, si impotriva statului de drept. Acuma, aceasta coalitie si ministrul Justitiei trimis ca reprezentant al Guvernului Romaniei, aflat pe aici pe undeva, minte cu nerusinare, spunand si Comisiei, si Parlamentului ca aceste modificari vor transpune directive europene. Nu este adevarat, Directiva prezumtiei de nevinovatie din 2014 nu a fost transpusa pana acuma, foarte rau, dar vreau sa va spun ca ea prevede standarde mult mai inalte in legile romane decat prevede Directiva. Deci la noi prezumtia de nevinovatie este mult mai bine protejata decat prevede Directiva. Ca atare, sa uitam aceasta minciuna. Ce vor sa faca prin modificarile Codurilor penale? Este foarte important pentru toate statele membre pentru ca va fi afectata cooperarea judiciara transfrontaliera, pentru crime transfrontaliera, va fi afectata o infractiune comisa intr-un alt stat sau... a... a... comisa... a... in Romania care va deveni paradisul...a... infractionalitatii. De exemplu, vor ca o investigatie sa inceapa numai dupa ce o persoana este informata ca este investigata. Adica primesti o plangere, il suni pe X si ii spui: 'vezi ca am primit o plangere pentru coruptie'. Mai poti sa-i faci flagrant? Mai poti sa-l investighezi? Nu, s-a terminat. O alta modificare, vor fi sterse si aruncate la cos orice dovezi din calculatoare privind alte infractiuni. Daca descoperi filme cu pornografie infantila va trebui sa le arunci la cos si sa le distrugi. Nu vei putea sa le modifici. De asemenea, camerele de luat vederi din locuri publice nu vor mai putea functiona, nu vor mai putea fi mijloace de proba (n.r. - Monica Macovei este intrerupta intrucat timpul acordat a expirat)... Nu, a... am avut doua minute si vreau sa am mai mult exact cat a avut domnul Bostinaru. A... vorbesc pentru tara mea nu pentru partid. (n.r. - Monicai Macovei i s-a taiat microfonul, insa aceasta a continuat sa vocifereze in sala)”.

Daniel Buda

 

Marturisesc ca nu este cea mai fericita zi din viata mea, dar progresele facute de Romania din anul 2007 incoace in procesul de consolidare a statului de drept, a independentei Justitiei, dar si a luptei impotriva coruptiei sunt incontestabile. Din pacate insa guvernarea PSD-ALDE ne demonstreaza ca acest progres nu este ireversibil. Procesul de legiferare al actualei majoritati parlamentare prin care s-a incercat subordonarea Justitiei fata de factorul politic, dar si o lipsa de transparenta in fata unor astfel de modificari au scos in strada sute de mii de oameni, iar acest lucru nu-l puteti contesta stimati colegi. In acelasi timp a generat o reactie dura a intregului corp al magistratilor, care se opun acestor modificari, dar si ingrijorari serioase si legitime ale Comisiei Europene. Nimeni nu contesta dreptul Parlamentului de a legifera, dar actuala guvernare PSD-ALDE trebuie sa inteleaga un lucru. Si anume ca nu poate sa se joace cu parcursul european al Romaniei. Independenta sistemului judiciar romanesc, capacitatea sa de a combate in mod eficace coruptia, predictibilitatea legislativa precum si existenta unor mecanisme functionale care sa garanteze drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului trebuie sa devina realitati indestructibile si sa se constituie in pietrele de temelie ale unei Romanii puternice in cadrul UE. Tocmai de aceea, consider ca in acest moment se impune demararea unui amplu proces de consultare publica, cu asociatiile magistratilor, cu societatea civila, fiind necesar si in acelasi timp identificarea unor modele functionale la nivelul statelor membre ale UE, dar si consultarea Comisiei de la Venetia”.

Cristian Preda

 

Domnul Bostinaru spunea mai devreme ca avem o tara de mana a doua (n.r. - in realitate, Victor Bostinaru a spus: 'refuz sa cred ca tara mea este tratata ca o tara de mana a doua'). Nu, n-avem o tara de mana a doua, avem in schimb un guvern de mana a saptea, pentru ca daca n-ar fi fost asa am fi avut aici primul ministru al acestui Guvern. Doamna Dancila, care atunci cand a fost investita a fost prezentata ca persoana cheie institutiilor UE, cand avea ocazia sa apere Guvernul sta acasa de frica. Nu inteleg in schimb ce cauta domnul Toader aici, pentru ca dumnealui, asa cum a zis domnul Diaconu, e intr-adevar membru al Comisiei de la Venetia. Dar atunci cand domnii Junker si Timmermans au cerut Guvernului roman sa consulte Comisia de la Venetia, cine a fost primul care a spus 'n-avem nevoie'? Chiar domnul Toader, membru al acestei Comisii. In general atitudinea Guvernului roman este de dispret fata de Comisie. Membrii majoritatii, pesedistii, membrii ALDE, spun ca nu exista informatii, ca totul e minciuna, in acelasi timp, aparand coruptia, aparand plagiatul, promovand analfabeti. E o situatie in care nu pot decat sa intreb urmatorul lucru: nu va e rusine, pesedistilor?

 

Norica Nicolai: "Ce ati facut, doamna comisar, cand sute de oameni au fost trimisi in inchisoare si achitati? Ce ati facut doamna comisar cand foarte multi cetateni au fost interceptati in afara legii? Ce s-a facut, doamna comisar, cand state membre care privilegiaza dreptul companilor lor de a da mita, au dat mita in Romania?"

 

 

"La Bucuresti avem intentia de a legifera pentru ca nici Legile de organizare a Justitiei nu sunt legi in vigoare. Nici nu am avut vreo discutie de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala. Discutia de astazi este departe despre statul de drept. Este o discutie politicianista si ingrijorarea dvs nu isi are rostul decat din prisma unui partizanat politic. Nu vreau sa cred ca prin aceasta dezbatere doriti sa impiedicati un Parlament national sa isi exercite principala lui prerogativa, aceea de a legifera. Pentru ca ar fi nedemocratic si incorect. Dar despre corectitudine si statul de drept vreau sa vorbesc. Prezumtia de nevinovatie, doamna comisar, drepturile si libertatile in procesul penal nu sunt garantii proceduale pe care UE le ocroteste? Dumneavoastra sunteti garantul tratatelor. Ce ati facut, doamna comisar, cand sute de oameni au fost trimisi in inchisoare si achitati? Ce ati facut doamna comisar cand foarte multi cetateni au fost interceptati in afara legii? Cand Serviciul de Informatii, care nu are atributii in procesul penal, a fost implicat in realizarea acestuia? Ce s-a facut, doamna comisar, cand state membre care privilegiaza dreptul companilor lor de a da mita, au dat mita in Romania? S-au inchis dosarele pentru ca nu convenea intereselor economice ale unor state membre. Ne pare foarte rau, doamna comisar, dar Justitia se infaptuieste cu buna credinta, cu onestitate si cu corectitudine. Si numai de astfel de valori nu dati dovada in dezbaterea de astazi."

 

Victor Bostinaru: "Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

 

 

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Renate Weber: "Sa ne uitam la mecanismele institutitionale pe care o tara le are pentru a adopta o legislatie in acord cu exigentele statului de drept. In Romania astfel de mecanisme exista si functioneaza"

 

 

"Am auzit la viata mea multe minciuni, dar chiar cred ca domna deputat Macovei a intrecut orice limita! Cand CE se intereseaza de ceea ce se intampla intr-un stat membru este ceva firesc pentru ca in UE suntem membrii unei mari familii. Dar la fel de firesc este sa ne uitam la mecanismele institutitionale pe care o tara le are pentru a adopta o legislatie in acord cu exigentele statului de drept. In Romania astfel de mecanisme exista si functioneaza. Avem o Curte Constitutionala care emite decizii obligatorii pentru Parlament, obligandu-l sa puna orice lege in acord cu Constitutia. O Curte Constitutionala care este idependenta si a dovedit asta prin deciziile luate sub diferite guvernari. Avem presedintele Romaniei care face un control de oportunitate inainte de a promulga o lege, avand dreptul de a o retrimite in Parlament, explicand punctual care prevederi ar putea aduce atingere independentei Justitiei. Sunt mecanisme democratice si trebuie sa avem incredere in ele. Dar asta nu exclude evaluarea unei legislatii de catre Comisia de la Venetia, care poate face o analiza obiectiva. Pentru ca ceea ce este de dorit este o legislatie si o Justitie in folosul cetatenilor romani."

 

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

Ioan Mircea Pascu: "De ce trebuie Romania sa fie mai supravegheata acum intr-un climat democrat, decat in timpul lui Ceausescu?"

 

 

"Din 2005 Romania are un sistem care se bazeaza pe protocoale secrete intre serviciile de informatii si autoritati. De ce sa fie secrete daca este sunt constitutionale. Sunt protocoale care au fost mostenite din sistemul imediat de dpa Revolutie. S-au folosit instrumente directe de atacare a rivalilor politici si intereselor economice diferite. In ultimii doi ani, mass-media este plina de stiri cu privire la abuzuri in lupta anticoruptie si de un numar covarsitor de cazuri care apar in fata justitiei. De asemenea, articolele care sunt declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala vine sa puna sub semnul inrebarii suveranitatea Romaniei. Si atunci ma intreb, de ce trebuie Romania sa fie mai supravegheata acum intr-un climat democrat, decat in timpul lui Ceausescu?"

 

Dan Nica: "Nu sunt in stare cei care critica sa indice articolul, alineatul, pentru ca nu exista asa ceva! Unii colegi au spus minciuni. V-au dezinformat, doamna comisar! Poate daca ati fi accceptat intalnirea cu domnul ministru sunt convins ca ati fi avut alt discurs"

 

 

"Au fost spuse atatea neadevaruri incat ar trebui sa infiintam o noua initiaiva "Minciuna ucide". Ne-am intrebat cu toti de ce nu este lasat sa vorbeasca ministrul Justitiei din Romaniei. De ce se invoca in mod fals ca ar fi trebuit sa vina premierul, care nu este membru al Consiliului si care nici macar nu a primit o invitatie? Motivele sunt foarte simple! Nu adevarul intereseaza astazi, ci discursurile politicianiste si lipsa oricarui argument. Nu sunt in stare cei care critica sa indice articolul, alineatul, pentru ca nu exista asa ceva! Unii colegi au spus minciuni. V-au dezinformat, doamna comisar! Poate daca ati fi accceptat intalnirea cu domnul ministru sunt convins ca ati fi avut alt discurs. Cum e posibil sa spuneti despre independenta sistemului judiciar cand legile respective au fost adoptate de Curtea Constitutionale, declarate constitutionale? Cum e posibil sa nu stiti sau sa nu va fi spus nimeni ca din cele 350 de amendamente 270 au fost propuse de Consiliul Superior al Magistraturii? Sunt elemente pe care toata lumea ar trebui sa le stie, dar din pacate, nu adevarul a contat azi! E o dezbatere politicianista de cea mai neplacuta speta!"

 

Maria Grapini: "Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteti deceptia zilei mele de astazi"

 

O sa vreau sa multumesc in primul rand reprezentantului Consiliului, care a avut o pozitie corecta, echidistanta, obiectiva si rezervata. Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteti deceptia zilei mele de astazi. Am sa va las aceasta brosura in care o sa gasiti si graficele despre cum a fost dezbaterea publica, si cate amendamente s-au facut din partea asociatiilor profesionale. Poate intelegeti ca parcursul modificarii Legilor Justitiei este o necesitate. Eu nu inteleg de la titlu. Cum adica sa punem un tiltlu ca reforma in Justitie ar afecta statul de drept? Eu spun ca lipsa de reforma ar afecta statul de drept. Si doamna Macovei care aici aplauda cand nu trebuie a facut un pachet de legi, prin asumare, in care au ramas foarte multe articole neconstitutionale. Si ce se chinuie acum acest Guvern si domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este sa corecteze aceste articole neconstitutionale. Si au fost sute de oameni, mii de oameni bagati in puscarie pe legile doamnei Macovei. Acum platim la CEDO din bugetul cetatenilor romani”.

 

Claudia Tapardel: "Sa vorbim despre Justitie televizata, despre cariere si imagine publica distruse in urma unor dosare bazate pe probe neconcludente si putin solide, care in final au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale sau chiar au fost clasate"

Regret ca ne aflam din nou in fata unei campanii murdare de dezinformare la adresa Romaniei si ca ne aflam intr-o situatie extrem de periculoasa in care se contesta actiuni legitime ale unui Parlament national. Ceea ce nu ati inteles este ca astazi vorbim despre niste legi ale Justitiei in Romania care au ca obiectiv respectarea drepturilor si ale libertatilor civile ale cetatenilor romani si respectarea principiului nevinovatiei. Poate ca ar trebui sa discutam aici, in forul democratiei europene, despre sutele, daca nu miile de vieti distruse in Romania, prin nerespectarea acestui principiu consfintit de legislatia europeana. Si anume principiul nevinovatiei. Sa vorbim despre Justitie televizata, despre cariere si imagine publica distruse in urma unor dosare bazate pe probe neconcludente si putin solide, care in final au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale sau chiar au fost clasate. Cand vorbim despre Legile Justitiei vorbim despre un pachet de legi care a fost dezbatut luni intregi, impreuna cu asociatiile profesionale, precum si la nivelul Parlamentului national. Iar amendamentele depuse sunt emanatia acestui proces de consultare. Aceasta este realitatea in Romania”.

 

Laurentiu Rebega: "Am fugit prea mult de Uniunea Sovietica ca sa mai acceptam sa mai avem pe cineva deasupra noastra"

Laurentiu Rebega de la Grupul Europa Natiunilor si a Libertatii a fost primul europarlamentar roman care a vorbit in Parlamentul European, acesta incepand discursul prin a da citire primelor doua articole din Constitutia Romaniei si a transmis UE ca trebuie sa inteleaga ca Romania nu este o tara de mana a doua si ca cel mai bine ar fi ca acesta sa isi rezolve problemele in interior:

"Un canal deschis de comunicare cu Guvernul roman va fi intotdeaua cea mai buna metoda de a clarifica pasii si procedurile ce stau in spatele unei initiative legislative sensibile. (...) Discutiile de la UE nu pot si nu trebuie sa se substituie solutiilor. Au spus-o si presedintele Juncker si presedintele Iohannis. Solutiile trebuie sa le gasim noi, romanii, in Romania. Romania doreste conformarea cu standardele constitutionale si europene, dar printr-un dialog constitutional, viabil. Insa UE trebuie sa inteleaga ca Romania nu este o tara de mana a doua cu cetateni de mana a doua. Sunt inca probleme nerezolvate dar, cu toate acestea, Romania a dat dovada de responsabilitate politica si civica, abordand aceste probleme intr-un mod deschis si cuprinzator. Am fugit prea mult de Uniunea Sovietica ca sa mai acceptam sa mai avem pe cineva deasupra noastra. Marele examen pe care trebuie sa il dea clasa politica este masura in care poate genera o buna guvernare care sa asigure stabilitate, echilibru si prosperitate societatii, iar examenul pe care trebuie sa il dam nu este in fata Europei, este in fata copiiilor si a urmasilor nostri."

 

 

 

 

Pagina 1 din 4

Meteo

Mostly cloudy

23°C

Pitesti

Mostly cloudy
Humidity: 54%
Wind: SE at 17.70 km/h
Monday
Mostly cloudy
12°C / 21°C
Tuesday
Mostly sunny
11°C / 24°C
Wednesday
Partly cloudy
11°C / 25°C
Thursday
Partly cloudy
11°C / 26°C

Latest Tweets

Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți și… https://t.co/jU8wFMjCu1
Contract de 3,3 milioane de lei semnat pentru spitalul Brădet între CJ Argeș și ADR Sud Muntenia https://t.co/my8RO2HWQ7
Prezență la cel mai înalt nivel la Zilele Asistentului Medical Argeșean de la Pitești https://t.co/DLHSCI3Sed
Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți și… https://t.co/lF7RfUW4nQ
Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți di… https://t.co/rW8dERzrSe
Follow ProARGES on Twitter