Procurorii DNA au cerut, marţi, la Instanţa supremă, condamnarea la închisoare cu executare a inculpaţilor din dosarul DGASPC Teleorman, în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Liviu Dragnea a spus, la ieșirea de la ÎCCJ, că nu a comis faptele invocate de procurorii DNA. „Am rămas impresionat și pus pe gânduri de declarațiile doamnei Miloș. A spus în fața Înaltei Curți presiunile la care a fost supusă în timpul cercetării penale de către procuror. I s-a cerut în mod explicit să spună ceva despre mine. A fost amenințată că rămâne pe drumuri, că nu o să mai aibă de mâncat, că o să fie târâtă prin judecată. A refuzat în permanență și a spus că nu poate să mintă pentru că vrea totuși să rămână o femeie verticală”, a declarat Liviu Dragnea. 

„Pentru noi, cei care suntem târâți în acest proces, e o experiență de viață pe care nu o doresc niciunui dușman. Sunt oameni care au viețile distruse, care au psihicul distrus, care au probleme în familiile lor. Au fost târâți aici pentru ce? Pentru niște afirmații dintr-un rechizitriu având o singură țintă politică, și anume eu”, a adăugat liderul Camerei Deputaților. 


Pentru Liviu Dragnea, procurorul de şedinţă a cerut pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cazul liderului PSD, procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul 'Referendumul', în care Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare, astfel impunându-se anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.

Tot pedepse spre mediu au fost solicitate pentru Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, şi Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, pentru acuzaţiile care li se aduc.

Pentru inculpaţii Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, şi Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, anchetatorii au solicitat, având în vedere că au recunoscut faptele, pedepse orientate către minimum pentru acuzaţiile din dosar.

Totodată, în cazul inculpaţilor care au dorit judecarea în procedură simplificată - Anisa Niculina Stoica, Adriana Botorogeanu (cele două angajate la DGASPC Teleorman despre care procurorii spun că lucrau de fapt la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman) şi Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare -, DNA a cerut ca aceştia să fie condamnaţi pe o perioadă orientată către minim prevăzut de lege şi cu reducerea unei treimi din pedeapsă.

În schimb, în cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorul a solicitat încetarea procesului, după ce aceasta a achitat prejudiciul în cauză.

Pe latură civilă, DNA apreciază că fiecare inculpat trebuie să contribuie la repararea prejudiciului adus DGASPC Teleorman.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016 iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.

În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, reacţionează la înregistrările prezentate de fostul deputat Vlad Cosma, duminică seara, la Antena 3.

"Eu cred că cel mai importat e că s-a autosesizat Inspecţia Judiciară. Nu e suficient. Trebuie facuta o ancheta rapid, stabilit daca probele de aseara sunt adevarate, si par adevarate. Trebuie luate masuri imediat pentru ca astfel de practici sa nu se mai intample in Romania. Daca ceea ce a aparut in spatiul public este adevarat, avem elementele clare de politie politica. Nu cred ca poate fi vorba doar de abateri disciplinare. Atat prin interviul doamnei procuror Iorga, cat si in inregistrari sunt elemente penale foarte serioase", a declarat Dragnea.
Liviu Dragnea  a mai spus luni, la sediul partidului, întrebat ce ar trebui să facă ministrul Justiției în urma dezvăluirilor făcute de fostul deputat Vlad Cosma și de procurorul Mihaiela Iorga Moraru, că în primul rând Tudorel Toader trebuie să se întoarcă din Japonia pentru a putea lua o măsură.
„Ministrul Justiției primul lucru pe care trebuie să-l facă: trebuie să se întoarcă în țară. Cred că din Japonia nu poate să ia nicio măsură”, a spus Dragnea, la sediul PSD.
Liderul PSD a vorbit și despre faptul că numele său apare în stenogramele date de DNA în contextul în care conducerea instituției afirma că înregistrările lui Vlad Cosma ar fi procesate și montate, nefiind veridice și că au fost numeroase persoane din anturajul familiei Cosma care au făcut vizite la sediul DNA în ultima perioadă cerându-le procurorilor să facă un pas înapoi în dosar, în caz contrar Vlad Cosma urmând să prezinte în presă înregistrările difuzate duminică seară pe Antena 3 și România tv.

"A dat DNA stenograme? Nu am citit.Eu nu vreau plecat pe nimeni. Fiecare să plece când îi vine sorocul. Aici nu se pune problema să plece cineva, e o problemă mai gravă. Nu e vorba de cineva care e într-o funcţie, e vorba de o practică urâtă, periculoasă, de poliţie politică. Asta că o vreau plecată pe Kovesi, să stea doamna Kovesi cât vrea.", a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele PSD a dat însă şi un semnal dur: "Nu or să rămână nelămurite lucrurile privind numirea lui Kovesi".
"O să fie un scandal monstru! N-au vrut să facă chestia asta c-a picat Guvernu’ şi n-au vrut să …[neinteligibil]… una cu alta! Cu DRAGNEA, care îi cere schimbarea lui KÖVESI… cu înregistrări, în care discută NEGULESCU la telefon…", se arată în înregistrările publicate de DNA.

Fostul deputat Vlad Cosma a prezentat înregistrări cu procurorii Mircea Negulescu şi Lucian Onea, de la DNA Ploieşti, care i-ar fi cerut să fabrice şi să planteze probe în dosarul în care era anchetat Sebastian Ghiţă. DNA susţine, într-un comunicat transmis luni dimineaţă, că înregistrările sunt prelucrate.

Între trei şi cinci ani de închisoare. Atât au primit cinci dintre stăpânii de sclavi de la Berevoeşti. Sunt primele pedepse definitive date de Curtea de Apel Piteşti în cazul clanurilor care timp de cel puţin opt ani au înrobit zeci de oameni, mulţi dintre ei copii, în satul aflat la nici 100 de kilometri de Capitală.

Şase dosare în instanţă, aproape 40 de inculpaţi şi zeci de victime. Aşa arată acum cazul Berevoeşti. Deocamdată, magistraţii au dat condamnări definitive într-un singur dosar: cinci persoane au primit pedepse între trei şi cinci ani de închisoare, pentru trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat.

Inculpaţii sunt acuzaţi că în ultimii opt ani au înrobit zeci de oameni, între care mulţi minori. Printre victimele găsite la descinderi au fost şi doi copiii de 10 şi 12 ani.

Victimele erau lovite fără milă şi forţate să muncească în gospodăriiile romilor.

În iulie anul trecut, 37 de persoane au fost arestate în acest dosar. După cinci luni, femeile au fost plasate în arest la domiciliu.

Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani închisoare în dosarul "Băneasa", însă acesta nu poate fi încarcerat. Pe numele lui Puiu Popoviciu a fost emis un mandat naţional de arestare. În cazul în care se va constata că nu se află pe teritoriul României, Popoviciu va fi dat în urmărire internaţională.
Miliardarul a fost căutat de poliţişti după pronunţarea sentinţei, pentru a fi escortat la penitenciar, însă nu a fost găsit la domiciliul din centrul Capitalei. Potrivit unor surse, Popoviciu ar fi plecat din ţară din luna iunie.
Instanţa supremă a admis în parte apelul lui Popoviciu şi i-a scăzut pedeapsa de la 9 ani, cât primise la Curtea de Apel Bucureşti, la 7 ani închisoare.
Milionarul a fost găsit vinovat de dare de mită. Decizia magistraților de la ÎCCJ este definitivă.
Alte condamnări: Cornel Șerban (fostul șef DGIPI) — 2 ani și 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV București) — 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI) — 2 ani cu suspendare.

Au mai primit pedepse cu executare Ștefan Diaconescu — 5 ani și Andrei Mihai Bejenaru — 6 ani.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat în iunie 2016 de Curtea de Apel București la nouă ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

În dosar, fostul șef DGIPI Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV București, la șase ani de închisoare, Petru Pitcovici, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI, la doi ani închisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an de închisoare.
 
Parchetul General a hotărât punerea sub sechestru pe terenuri ale firmei Băneasa Investments SA, pe care este construit complexul comercial Băneasa. Potrivit Digi24, sechestrul asigurator este pus pe cel puțin 60.000 de metri pătrați de teren aparținând firmei Băneasa Investmenst, deținută de omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu, condamnat la șapte ani de închisoare.

MOTIVELE CONDAMNĂRII
Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.

"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București — Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", susțin procurorii.

Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.

Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", au mai indicat procurorii.

Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, a susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.

"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAVM București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arată în rechizitoriu.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis că îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului București a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV București.

După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înțelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiții de subevaluare.

 

LEGĂTURI PERICULOASE CU TRAIAN BĂSESCU

BĂSESCU ÎN 2009: Unde-i crima lui Popoviciu că a făcut o investiţie de câteva miliarde în Bucureşti?

Ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă, Puiu Popoviciu s-a vrut un miliardar discret. Evoluţia lui Popoviciu a fost descrisă în emisiunea "Exces de Putere” de sâmbătă seară, la Antena 3.

Nici topurile celor mai bogaţi români nu reuşeau să-l consemneze, astfel că s-a strecurat în ierarhii în anul 2003, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari, după care a dispărut până în 2008, când trecuse deja de 300 de milioane de euro, potrivit revistei Forbes.

Restaurantele Casa Doina, Pizza Hut sau KFC, hotelurile Howard Johnson şi Ramada îi aparţin la vedere. Alte afaceri sunt trecute pe numele octogenarei sale mame sau altor apropiaţi. Intră aici societăţile Alltrom, Herăstrău, Mioriţa, Comaliment. A deţinut franciza Ikea şi a vândut-o în 2010, afacerea aducându-i circa 30 de milioane de euro.

Întâlnirea cu Traian Băsescu avea să-l urce însă de pe locul 25 pe locul 4 în topul miliardarilor. În 2001, Popoviciu obţine de la Primăria Capitalei controversatul PUZ pentru proiectul Băneasa Investment.

Traian Băsescu este acuzat că a eliberat documentele pe numele firmei lui Popoviciu când terenul de 220 de hectare aparţinea încă statului, iar planul ar fi de o nulitate absolută pentru că nu a avut avizele oligatorii prevăzute de lege.

În plus, Primăria investeşte în proiectul lui Popoviciu peste 300 de miliarde de lei pentru reţeaua de apă şi canalizare. Graţie acestui proiect, averea lui Popoviciu ajunge, în 2009, la 600-650 de milioane de euro, potrivit aceluiaşi Top Forbes.

Criza îl coboară spre 420 de milioane în 2010 şi 330 de milioane în 2011. Reţinut de DNA, în martie 2009, Puiu Popoviciu beneficia de o declaraţie de sprijin uluitor chiar din partea şefului statului.

 

Puiu Popoviciu se lăuda, într-o convorbire telefonică, că l-a ”scăpat” pe președintele Traian Băsescu de dosarul Flota, în perioada în care Adrian Năstase era prim-ministru, iar șeful statului a negat vreo legătură cu omul de afaceri.

Potrivit unei interceptări dintr-un dosar DNA, Popoviciu (foto) a pretins în unele discuţii că şeful statului îi este dator pentru faptul că a scăpat de cercetarea penală.

Trebuia să fie arestat pe 19 iulie 2004, sub influenţa lui Năstase. Eu l-am scăpat”, ar fi spus omul de afaceri, potrivit interceptării prezentate de România TV.

Fostul deputat și lider al PDL Argeș Cristian Boureanu rămâne în arest preventiv în dosarul în care este acuzat de ultraj, a decis definitiv miercuri Tribunalul București.

Pe 19 iulie, Judecătoria Sectorului 1 a dispus eliberarea lui Boureanu și plasarea lui sub control judiciar, însă procurorii au făcut contestație, admisă miercuri de Tribunalul București.

Fostul deputat a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea a trei infracțiuni de ultraj, el fiind acuzat că a agresat un polițist rutier.

În același dosar, a fost trimisă în judecată și Laura Teodora Dincă, prietena lui Boureanu, acuzată de mărturie mincinoasă.

Pe 9 iunie, în jurul orei 1,30, mașina în care se afla Cristian Boureanu, alături de prietena lui, a fost oprită în trafic de un echipaj de poliție rutieră pe Bulevardul Aviatorilor din Capitală.

În momentul în care polițiștii i-au solicitat documentele de identitate, Boureanu s-a manifestat violent, a amenințat un polițist și i-a prins acestuia degetele mâinii drepte, prin închiderea portierei autoturismului, i-a rupt cămașa uniformei și l-a lovit cu genunchiul în zona inghinală, provocându-i leziuni traumatice. Polițistul a reacționat și l-a lovit pe Boureanu, acesta căzând la pământ.

Pagina 1 din 6

Meteo

Mostly cloudy

25°C

Pitesti

Mostly cloudy
Humidity: 32%
Wind: NNE at 17.70 km/h
Friday
Partly cloudy
11°C / 26°C
Saturday
Partly cloudy
13°C / 25°C
Sunday
Scattered thunderstorms
12°C / 22°C
Monday
Scattered showers
13°C / 22°C

Latest Tweets

Zilele Asistentului Medical Argeșean, celebrate la Mioveni https://t.co/Lb5DxRADLl
Lecții de educație fiscală. Elevii de la Minulescu au aflat ce înseamnă taxele și impozitele https://t.co/QY2g6c2HGQ
Video! Constructorii auto au făcut lista investițiilor prioritare în infrastructură. Iohannis vorbește de autostrad… https://t.co/wLWg5CY4ky
Andrei Gerea, drept la replică devastor: Cred că Daniel Constantin, acest parazit politic, merită... https://t.co/kJvqAOAb9r
Asistenții medicali, sărbătoriți la Câmpulung https://t.co/4yLS88gbfA
Follow ProARGES on Twitter