Liderul ALDE Andrei Gerea a avut o reacție acidă la adresa lui Klaus Iohannis, după ce președintele a anunţat că nu o va revoca din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele afirmă că a analizat raportul pe baza căruia ministrul Justiţiei a cerut revocarea şefei DNA şi că nu l-a convins. În replică, Tudorel Toader va ataca decizia preşedintelui la Curtea Constituţională.

Decizia anunțată de Klaus Iohannis astăzi este un fake-news! Dacă ar fi acceptat cererea de revocare a șefei DNA era cu adevărat o știre.
Dar așa...știam cu toții ce va spune, în contextul în care este cât se poate de evident că Ludovic Orban, la braț cu Iohannis sunt beneficiarii direcți ai activității doamnei Kovesi. Nu justiția din România, nu lupta împotriva corupției!
Ceea ce au făcut unii procurori sub conducerea forte a LCK, ceea ce a făcut chiar LCK însăși, arată că lupta anti-corupție la nivelul DNA s-a transformat într-un sistem viciat el însuși. Îmi place să cred că demersul lui Tudorel Toader va avea succes la CCR, deși nu sunt specialist în drept constituțional.
Spun acest lucru doar în calitatea de cetățean care încă are uzul bunului-simț și ca un om politic care sunt liberal de 25 de ani și care știu ce prețioasă este ideea de luptă reală împotriva corupției, dar în același timp cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, dar și a legilor și Constituției în vigoare.- a precizat Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu o va revoca din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele afirmă că a analizat raportul pe baza căruia ministrul Justiţiei a cerut revocarea şefei DNA şi că nu l-a convins.

În replică, Tudorel Toader va ataca decizia preşedintelui la Curtea Constituţională.
Liderii PSD și ALDE s-au întâlnit în biroul lui Liviu Dragnea de urgență.

"La jumătatea lunii februarie, Ministrul Justiției mi-a trimis o propunere, propunerea de revocare a procurorului șef DNA, împreună cu Raportul privind activitatea managerială a DNA. Această propunere este doar un prim pas dintr-o procedură în cadrul căreia ultimul cuvânt îl are, conform legii, Președintele. După cum probabil vă amintiți, după ceva timp, la mijlocul lunii martie mi-a fost înaintat și avizul CSM, avizul CSM însă a ajuns la cu totul altă concluzie decât așa zisul Raport al domnului Ministru. Avizul CSM, după cum știm, a fost unul negativ.

Prin rolul constituțional al CSM, de garant al independenței justiției, acest aviz nu poate fi tratat ca simplu element facultativ, adițional. Chiar dacă el avizul nu obligă, el în nici un caz nu poate fi ignorat. Constat, deci, că în analiza acelorași acțiuni sau inacțiuni și în aplicarea acelorași texte legale, două autorități ale statului, respectiv Ministerul Justiției și CSM, ajung la concluzii diametral opuse. Odată sesizat cu propunerea Ministrului și după ce am primit avizului CSM, am solicitat, evident, Departamentelor de specialitate din Administrația Prezidențială o analiză și câteva propuneri. Acum, analizând motivele pentru care Ministrul Justiției solicită revocarea procurorului șef al DNA, am constatat că autorul Raportului, raport care a însoțit propunerea, consideră că acesta este, citez, „o luare de poziție” față de dezbaterile publice din ultimul an, ceea ce, clar, induce percepția că evaluarea Ministrului Justiției poate fi subiectivă. Această percepție este întărită și de prezența în cuprinsul Raportului a unor aspecte referitoare la cariera profesională a Ministrului Justiției. De asemenea, unele dintre motivele care fundamentează propunerea de revocare utilizează date și informații care fie nu sunt pertinente, fie exced perioada anunțată de Ministru ca fiind evaluată. Unele rapoarte ale Inspecției Judiciare, hotărâri ale CSM sau decizii ale Curții Constituționale au fost interpretate și valorificate de Ministrul Justiției într-un sens cel puțin diferit față de conținutul lor.

Mai multe despre argumentele tehnice de specialitate care au stat la baza deciziei pe care am luat-o veți regăsi în documentul care vă va fi pus la dispoziție la finalul acestei declarații, document care, sigur, va fi trimis Ministrului Justiției. Drept urmare, motivele de revocare prezentate de Ministrul Justiției nu au fost de natură să mă convingă. De altfel, în mare parte, ele nici nu corespund prevederilor legale aplicabile. În concluzie, nu voi da curs propunerii Ministrului Justiției de revocare a doamnei Kövesi, procuror șef al DNA."

Reacția lui Tudorel Toader, a lui Liviu Dragnea și a lui Călin Popescu Tăriceanu

Tudorel Toader anunţă că va sesiza CCR cu privire la refuzul Preşedintelui de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, după ce Klaus Iohannis a anunţat luni că nu va da curs propunerii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate procurorul șef al DNA, în condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente, văzând legislația aplicabilă în acest domeniu, valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional, vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA", a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe contul de Facebook. Înainte de a intra în biroul lui Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu le-a explicat, informal, jurnaliștilor că nu ar dori să dea o reacție în acest moment și va comenta abia după ce va consulta documentul care a stat la baza deciziei președintelui.

Desecretizarea celor mai recente protocoale dintre SRI pe de o parte și parchetul general și DNA pe de altă parte, a produs o adevărată furtună în spațiul public. Judecătorii din România solicită desecretizarea tuturor protocoalelor încheiate de SRi din 1990 încoace și consideră că protocolul de cooperare semnat între SRI şi Parchetul General "a subminat independenţa procurorilor cum nici un act nu a făcut-o, şi cu toate acestea, din 2009 până în prezent, nu a apărut în spaţiul public vreo reacţie din partea parchetelor, care să conteste raportul de subordonare faţă de SRI".
La rândul său, chestorul camerei deputaților Andrei Gerea a criticat ieșirea șefei DNA Laura Codruța Kovesi care, în loc să dea explicații cu privire la protocolul secret DNA-SRI, a transferat subiectul către alte persoane.
"Nu asta așteaptă românii de la șefa DNA, societatea românească are nevoie urgent de explicații referitoare la protocolul SRI-DNA.
Însă, acțiunea de imagine a șefei DNA nu numai că nu poate să ascundă realitatea și declarațiile făcute de-a lungul timpului, prin care spunea că acest protocol nu există.
În al doilea rând, protocolul dintre SRI și PÎCCJ a dus la apariția unor grave încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenilor, ale Constituției și legilor în vigoare. Aici nu mai e vorba de semantică, ci e vorba de lege, pe care cei care au pus în practică acest protocol au încălcat-o în mod constant. De aceea, doamna Kovesi trebuie să răspundă cu funcția pentru toate aceste încălcări ale legii, ale Constituției, pentru toate abuzurile care au avut loc", a subliniat Andrei Gerea.

Inspecţia Judiciară a încheiat verificările în cauza deschisă în urma solicitării formulate de DNA la Curtea de Apel Ploieşti, în ultimul termen al procesului Kovesi vs. Antena 3. Raportul a fost transmis Plenului CSM pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea 317/2004. "Inspectorii judiciari au concluzionat că formularea unei cereri de către Direcţia Naţională Anticorupţie în maniera şi circumstanţele descrise poate constitui o atingere adusă independenţei magistraţilor", precizează Inspecţia Judiciară. CSM anunţa pe 12 martie că sesizarea formulată de jurnaliştii Emanuel-Mihai Gâdea, Tudor Radu, Bianca Grigore, Mugur-Cristian Ciuvică şi Răzvan-Ovidiu Savaliuc, cu referire la incidentele care au avut loc la termenul din 6 martie 2018, în legătură cu soluţionarea dosarului nr.6043/3/3015 aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti a fost trimisă Inspecţiei Judiciare. La ultimul termen al procesului în care mai mulţi jurnalişti Antena 3 au fost condamnaţi la plata a 300.000 daune morale şefei DNA, doi procurori DNA au solicitat instanţei să li se transmită toate documentele din dosar, în vederea soluţionării unui dosar penal.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a acordat miercuri, pentru 9 mai, un nou termen la care urmează să fie discutat raportul întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea de către procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul-şef adjunct, Marius Iacob, a unor abateri disciplinare, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Kovesi a afirmat miercuri, la sosirea la CSM, că va prezenta Secţiei pentru procurori cereri pentru administrare de probe şi solicitări de apărare.
"Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri pentru administrare de probe, cereri de apărare şi o să vedem rezultatul. O să ne prezentăm probele în apărare, o să ne facem apărările, o să vedem decizia", a declarat şefa DNA.
Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri s-a aflat sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la săvârşirea de către Laura Codruţa Kovesi a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99, lit. a), c) şi m) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob obiectul cauzei îl reprezintă abaterea disciplinară prevăzută de art. 99, lit. i) teza întâi din acelaşi act normativ.
Pe 12 ianuarie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiune disciplinară faţă de Kovesi şi Iacob pentru săvârşirea unor abateri, acţiunea fiind înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM, care va decide cu privire la răspunderea celor doi magistraţi.
Potrivit IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului Justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.
"În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare 'cu miniştri', de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate", indica Inspecţia Judiciară.
Totodată, susţinea IJ, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.
Acţiunea a vizat şi "atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al Parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii, constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv 'laşi', 'bârfitori', 'infractori', făcând cunoscut acestora faptul că 'există deja un cerc de suspecţi', cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat".
În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob, IJ arăta că acţiunea faţă de acesta a vizat "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa", constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. f), cu referire la art. 65 alin. 1 şi art. 66 Cod de procedură penală.

În video, porțiuni din înregistrarea în care se aude vocea șefei DNA, înregistrări care au dus la ancheta Inspecției Judiciare.

Pagina 1 din 6

Meteo

Sunny

9°C

Pitesti

Sunny
Humidity: 81%
Wind: NNW at 11.27 km/h
Monday
Partly cloudy
10°C / 24°C
Tuesday
Partly cloudy
10°C / 26°C
Wednesday
Partly cloudy
11°C / 25°C
Thursday
Mostly sunny
11°C / 26°C

Latest Tweets

Video! Ambasadorul Marii Britanii în Argeș: Ce s-a întâmplat la Închisoarea Pitești nu trebuie să fie uitat! https://t.co/3JFklKpPy9
Apartamente, sute de bunuri imobile și autoturisme ale omului mafiei italiene din Pitești, puse sub sechestru https://t.co/vJaVwQLtrw
Uniunea Arhitecților din România, vizită de documentare la Cula Racovița din Mioveni https://t.co/bjYjnFiOfV
Un primar și-a sărbătorit ziua la...muncă! https://t.co/caY6uwBRFy
Aproape 400 de argeșeni și-au găsit loc de muncă. 1620 de locuri de muncă la Bursa locurilor de muncă din Argeș https://t.co/Th8m7wNCDu
Follow ProARGES on Twitter