România primeşte un nou avertisment dur din partea Comisiei Europene. Ţara noastră riscă amenzi usturătoare dacă nu le dă banii înapoi celor care au plătit taxele auto. Şi nu în tranșe, ca acum, ci imediat şi integral. Autorităţile române au două luni la dispoziţie să vină cu explicaţii şi măsuri concrete pentru a evita sancţiunile. Specialiştii spun însă că sunt şanse mici ca statul să aibă fonduri suficiente. Autorităţile române au la dispoziţie un timp limitat pentru a se conforma regulilor europene. Altfel riscă sancţiuni usturătoare pentru că au tărăgănat restituirea taxelor auto încasate ani la rând.

″Autoritățile române au la dispoziţie două luni pentru a comunica Comisiei Europene ce măsuri au luat pentru restituirea taxei auto integrală şi imediată”, spune Ștefan Turcu, purtător de cuvânt reprezentanța CE în România, citat de Pro TV.
În cazul în care Comisia Europeană constată că ţara noastră tot nu şi-a îndeplinit obligaţiile, atunci Bruxellesul acordă încă două luni de graţie după care poate cere penalizări.

Avertismentul Comisiei Europene vine după ce abia de curând autorităţile de la noi au decis să simplifice procedura prin care oamenii pot cere returnarea taxei auto plătite. Ințial, tot cei care cereau returnarea banilor erau puşi să ducă la Fisc tot felul de acte doveditoare - de la cartea de identitate a maşinii până la certificatul de înmatriculare şi dovada plăţii. Acum e nevoie de o simplă cerere pe care o puteţi descărca de pe site-ul ANAF sau pe care o puteţi găsi la Fiscul de care aparţineţi.
În practică, după ce depun cererea, oamenii aşteaptă ca Fiscul să le spună dacă cererea le-a fost aprobată şi mai ales, când vor primi banii înapoi.
Cei care vor să-şi recupereze taxa auto mai au timp până pe 31 august. Statul trebuie să dea înapoi 6 miliarde şi jumătate de lei, însă până acum a restituit puţin peste 1 miliard şi jumătate. Pentru anul acesta, bugetul alocat restituirilor este de 845 milioane de lei, conform Pro TV.

 

Europarlamentarul Gabriela Zoană s-a arătat interesată de drepturile româncelor care au ales să muncească în străinătate, atrăgându-le în mod expres atenția polițiștilor italieni în legătură cu abuzurile la care sunt supuse zilnic româncele aflate la muncă în Italia. În calitate de membru al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen din cadrul Parlamentului European, Gabriela Zoană a ținut să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește situația româncelor aflate la muncă în fermele și serele italiene. Aceasta a atras atenția colegilor din cadrul Parlamentului European în legătură cu abuzurile la care aceste femei sunt supuse zilnic, în legătură cu lipsa condițiilor adecvate de muncă, neprimirea salariului la timp, lipsa mijloacelor de transport de la ferme către comunitățile locale învecinate.

Europarlamentarul Gabriela Zonă a avut un discurs tranșant și fară menajamente, profitând de prezența reprezentanților poliției siciliene în timpul discursului ei: "Femeile românce lucrează în condiții improprii în Italia, în special în Sicilia. Există date conform carora angajatorii italieni comit abuzuri și le supun unor tratamente care intră sub incidența legilor penale italiene și internaționale. Avem de-a face cu condiții inadecvate de muncă, cu condiții groaznice de locuit, cu neplata salariilor la timp, cu abuzuri fizice, psihice și sexuale. Femeilor le este teamă să depună plângere, dar aceste aspecte pe care le semnalez acum sunt extrem de ușor de constatat la o simplă verificare a autorităților în serele și fermele din Sicilia și din întreaga Italie. Sper că semnalul meu de alarmă va avea un ecou suficient de puternic iar autoritățile italiene vor lua măsurile legale ce se impun".

Datele statistice arată o situație îngrijorătoare: în Italia trăiesc în jur de 1 milion de români, dintre care doar aproximativ 600.000 sunt angajați cu forme legale; autoritățile italiene nu au o statistică estimativă privind cati dintre români muncesc ”la negru”, dar în fiecare zi, angajați legal sau nu, mii de români sunt abuzați de angajatorii care îi forțează să lucreze in condiții improprii, profitând de legislația discriminatorie din țările respective. Nu puține sunt cazurile în care femeile sunt obligate să muncească chiar și câte 12 ore pe zi în căldură, fără apă și fără mâncare. Uneori nu primesc bani şi sunt cazuri în care femeile au fost obligate de patroni să întreţină relaţii sexuale.

”Dacă până acum nu au fost impuse măsuri concrete cu privire la apararea drepturilor femeilor, e cazul să luam atitudine și să priorizăm identificarea și rezolvarea legală a unor astfel de situații în maximă urgență”, a mai declarat europarlamentarul roman Gabriela Zoană.

 

 Preşedintele Franţei a pledat, la Strasbourg, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului European, ''apărarea în mod ferm'' a unei ''suveranităţi europene reinventate'' în faţa tentaţiei ''autoritare'' în unele ţări ale Uniunii Europene. Emmanuel Macron a participat la o dezbatere în privința viitorului UE de la tribuna Parlamentului European. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit pentru prima dată în fața deputaților europeni adunați la Strasbourg despre proiectul său european. La un an de când a devenit președintele Franței, Emmanuel Macron vrea o Europa unită și suverană.

Șeful statului francez a militat pentru refondarea bugetului european, pentru suveranitatea climatică și alimentară a cetățenilor europeni, dar și pentru protecția datelor personale. De asemenea, Emmanuel Macron a propus crearea unui program european destinat finanțării colectivităților locale care primesc refugiați.

Cu un an înaintea unor noi alegeri europarlamentare, președintele Franței a spus ferm că democrația europeană este cea mai bună șansă a Europei și că cea mai mare eroare ar fi abandonarea acestui model și a identității europene.

 Președintele Franței le-a cerut europenilor să-şi apere modelul de democraţie liberală în faţa regimurilor autocrate în creştere în întreaga lume şi a ''democraţiilor iliberale'' din interiorul Uniunii Europene, menţionează Reuters. 
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat marţi angajamentul preşedintelui francez faţă de Uniunea Europeană. ''Doresc să-mi exprim emoţia şi prietenia, când îl aud pe preşedintele francez adresându-se în acest mod. Adevărata Franţă s-a întors'', a declarat Juncker în Parlamentul European, după discursul rostit de Macron.

În data de 21.02.2018, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, eurodeputații au ales vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura din cadrul Parlamentului.

Eurodeputatul Gabriela Zoană, candidat din partea grupului politic S&D si reprezentant al Partidului Social Democrat, a fost aleasă vicepreședinte a Comisiei de Agricultura din Parlamentul European cu 23 de voturi pentru și 10 împotrivă, în fața contracandidatului său, eurodeputatul Marco Zullo, candidat din partea grupului EFDD și reprezentant al Partidului 5 Stele din Italia.

După preluarea funcției, Gabriela Zoană a declarat: ”Mă onorează increderea cu care am fost investită și mă voi implica activ în susținerea politicilor și elaborarea soluțiilor care să îmbunătățească funcționarea sectorului agricol la nivelul Uniunii Europene. În prezent suntem martorii unor schimbări în sectorul agricol cauzate de factori macroeconomici și tensiuni geopolitice care nu doar că elimină predictibilitatea sectorului, dar crește gradul de incertitudine a pieței. Fluctuația prețurilor la produsele agricole, necesitatea dezvoltării unor instrumente de sprijin a producătorilor mici și mijlocii și, sigur, menținerea competitivității Uniunii Europene printr-un sector agricol performant sunt câteva dintre prioritățile mele pentru următoarea perioadă.”

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Pagina 1 din 3

Meteo

Mostly cloudy

23°C

Pitesti

Mostly cloudy
Humidity: 54%
Wind: SE at 17.70 km/h
Monday
Mostly cloudy
12°C / 21°C
Tuesday
Mostly sunny
11°C / 24°C
Wednesday
Partly cloudy
11°C / 25°C
Thursday
Partly cloudy
11°C / 26°C

Latest Tweets

Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți și… https://t.co/jU8wFMjCu1
Contract de 3,3 milioane de lei semnat pentru spitalul Brădet între CJ Argeș și ADR Sud Muntenia https://t.co/my8RO2HWQ7
Prezență la cel mai înalt nivel la Zilele Asistentului Medical Argeșean de la Pitești https://t.co/DLHSCI3Sed
Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți și… https://t.co/lF7RfUW4nQ
Cel mai cunoscut medic în acupunctură din România a murit subit în Pitești! Doctorul Wang a avut mii de pacienți di… https://t.co/rW8dERzrSe
Follow ProARGES on Twitter