Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, după ce a anunțat că a citit o primă dată motivarea CCR în privința revocării șefei DNA, că decizia „vine exact în linia PSD care încearcă să amputeze puterea președintelui”. „Se pune întrebarea dacă procurorii mai sunt independenți”, a adăugat șeful statului. El a spus că motivarea aduce mai multe întrebări decât clarificări.
Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

Am citit motivarea deciziei CCR. Ca să nu apară așa o confuzie, eu am spus de prima dată că voi citi această motivare până când o înțeleg foarte bine. Deci mai avem un pic de citit. Citind această motivare au apărut câteva lucruri care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină.

În acestă etapă recunosc că motivarea aduce la suprafață mai multe întrebări decât clarificări. Dar o aprofundare ulterioră ne poate duce mai aproape de adevăr.

Să o iau de la început. Toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție. Se pune întrebarea legitimă, dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți, mai e nevoie de anticorupție? Răspunsul e ferm și clar. România are nevoie de lupta anticuropție și românii să aibă încredere că e o luptă dreaptă.

Au fost aduse exemple unde poate procedurile au fost discutabile, dar aceste chestiuni sunt în rezolvare și mii de cazuri merg înainte. Lupta anticorupție este un succes în România. Aici sunt foarte ferm și foarte clar. Lupta anticorupție merge mai departe.

Constatăm destul de ușor că PSD încearcă să amputeze puterile președintelui. Un partid încearcă să amputeze puterile președintelui, fiindcă actualul președinte evident că are în multe privințe alte păreri decât majoritatea pesedistă din Parlament.

Prima dorință: legea ANCOM. Președintele a fost scos din procedura de numire a șefului ANCOM. A continuat discuția chiar când s-au discutat legile justiției, unde puterea președintelui a fost diminuată. Nu cumva aceste legi au fost modificate și pentru a diminua puterea președintelui?

E clar că PSD încearcă să diminueze puterea președintelui. Din păcate, decizia CCR vine exact în aceeași linie și aceeași logică de diminuare a rolului președintelui din procedura de demitere a unui procuror.

De aici apar întrebările. Se pune întrebarea: care mai este statutul procurorilor? Mai sunt independenți așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți în lupta anticorupție? Sau sunt duși în subordinea ministrului decât sub autoritatea lui, așa cum scrie în Constituție? Este o întrebare la care trebuie să răspundem.

O altă întrebare se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Care decide și președintele execută, fără să se țină seama de avizul CSM?

Apoi, ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal dacă nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror-șef?

Iată întrebări la care trebuie să răspundă și unii și alții, la care să se răspundă după o dezbatere publică. Sunt dispus să pun aceste întrebări.

Un referendum poate fi finalul unei astfel de dezbateri.

Am văzut ce se poate întâmpla după o dezbatere prost făcută, ca cea privind legile justiției, o astfel de dezbatere mai mult încurcă.

Este nevoie de o dezbatere largă, cu toți cei interesați și poate, la final, poporul să-și spună părerea. Poate este nevoie de o clarificare în Constituție, poate trebuie să gândim dacă arhitectura statului e bine construită sau trebuie introduse mecanisme care garantează că nu ne îndepărtăm, poate ne gândim ce fel de persoane trebuie chemate la conducerea statului.

Constat că este evident că această decizie vine exact în linia PSD prin care încearcă să amputeze din puterile președintelui.

Care sunt pașii juridici urmează să vă lămuresc când împreună cu juriștii din administrație ajungem la o concluzie.

Este o speță foarte complicată, care va avea influențe asupra felului în care funcționează statul român și cum înțelegem arhitectura statului în continuare. Nu avem nevoie de o construcție a statului care e o formă fără fond. Trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări.

Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicații, ne ridică câteva probleme. Nu putem face următorul pas până când nu vedem ce ni se transmite prin această motivare.

Întrebat despre declarațiile unor membri ai coaliției privind posibilitatea suspendării președintelui:

Cred că se grabesc PSD-iștii, nici n-am afirmat în vreun fel ce voi face în perioada următoare, decât să citesc decizia și motivarea și să formulez întrebări pertinente. Nu va exista nicio suspendare pentru că nu există niciun temei pentru suspendare, iar dacă unii PSD-iști se trezesc vorbind pentru că le place să se audă la TV, este problema lor.

Întrebat când va anunța ceea ce are de gând să facă:

Este nevoie să acționez într-un timp rezonabil, nu putem aștepta până în decembrie, dar nu cred că se așteaptă cineva de la mine să aplic mecanic o decizie într-o zi sau două. Dacă aceste teme acum au apărut, să avem o dezbatere o discuție, să ne lămurim.

Întrebat dacă a vorbit cu șefa DNA despre o posibilă demisie a acesteia:

Nu am discutat această chestiune și nu depinde de mine.

Nu ar face dezbaterea publică mai ușoară. Lucrurile au fost scrise într-o motivare a CCR și acum nu putem să nu ne întrebăm ce e cu lupta anticorupțuie, cu procurorii, nu putem avea un superministru care îi spune președintelui ce să facă. Eu nu încalc Constituția, eu o apăr.

Întrebat despre acțiunea unor asociații ale magistraților, care au cerut CSM să apere independența justiției, în urma declarațiilor unor politicieni:

Pe bună dreptate s-au revoltat magistrații, văzând cum se trezește un politician care mai e și infractor, care camenință procurorii după ce a convocat un miting mediocru antijustiție.

Nu putem intra în derivă și să ne trezim că renunțăm la valori democratice.

Întrebat dacă a discutat cu reprezentanții Comisiei de la Veneția despre sesizarea făcută de CCR, care reclama „atacuri virulente”:

Nu am discutat, să o lămurească cei ce au făcut-o.

Întrebat dacă a cerut demisia Laurei Codruța Kovesi:

Eu acum sunt în faza în care mă lămuresc ce e cu decizia CCR și motivarea.

Actuala chestiune pe care s-a cerut referendum este tărăgănată tocmai de PSD și de Parlament, aveau toată legislația la îndemână.

Întrebat dacă acuză CCR de implicare în politică:

Nu acuz CCR, constat o coincidență care ridică foarte multe întrebări.

Eu cred că aceste chestiuni trebuie lămurite în primul rând de politicieni, demersul de amputare a puterilor președiontelui e al PSD. Văzând că nu reușește să dea președintele, s-a gândit că e o soluție să taie din puterile președintelui.

Dacă vrem să ajungem la concluzii solide și sănătoase pentru România, toată lumea trebuie să intre în consultări. Sunt dipus să pornesc această dezbatere.

Klaus Iohannis a fost întrebat de jurnaliști și ce crede despre declarația făcută de Liviu Dragnea, zilele trecute, când a susținut că NATO și UE au finanțat așa-zisul „stat paralel”.

O declarație foarte proastă și contraproductivă. În România nu există niciun stat paralel, este o invenție a pesediștilor prin care vor să-și motiveze demersurile anti-justiție și anti-servicii. Atât de simplu este. În România există un singur stat și pe acel stat îl reprezint eu! Povestea cu statul paralel este o invenție, nu știu dacă a pesediștilor, sau a consultanților lor, dar pot să-i asigur pe români că în România nu există niciun stat paralel și tot restul sunt povești prin care PSD încearcă să-și valideze anumite demersuri destul de discutabile, notează CCR.

Cu doar câteva ore înainte ca CCR să publice pe site-ul instituției motivarea în decizia privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA, vicepreședintele ALDE Andrei Gerea i-a primit pe jurnaliștii din Argeș într-o întâlnire informală la cabinetul său de chestor al Camerei Deputaților. Întrebat de jurnaliști cum vede finalizarea acestui scandal, Andrei Gerea a afirmat că președintele Klaus Iohannis o va demite pe șefa DNA, respectând decizia CCR.

Conform motivării Curții Constituționale, „1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia Curţii Constituţionale care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost citită joi în plenul CCR și apoi a mers la publicare în Monitorul Oficial.
Motivarea are 133 de pagini și arată, printre altele:

94. Curtea subliniază că textele Constituţiei nu elimină autoritatea ministrului justiţiei, ci permit supunerea exercitării acesteia unor condiţii
legale. Aşadar, autoritatea ministrului justiţiei poate fi supusă, sub aspectul revocării procurorilor din funcţii de conducere, unor condiţii legale, pentru ca
ea în sine să nu se manifeste în mod nemărginit, arbitrar, exclusiv la libera sa apreciere.

106. Toate aceste aspecte, de ordin legal, nu pot denatura autoritatea constituţională a ministrului justiţiei...

.... competenţa decizională a Preşedintelui României se limitează la condiţiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate.

„109. ...Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive
de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate”.

„110. Raportat la cauza de faţă, Curtea observă că, în răspunsul său, Preşedintele a considerat că argumentele ministrului justiţiei „nu sunt de natură
să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse”, ceea ce înseamnă că acesta a realizat o analiză a argumentelor ministrului justiţiei şi, printr-un act decizional propriu, a determinat soluţia pe care a considerat-o mai adecvată. Or, o competenţă de verificare a legalităţii propunerii de revocare nu echivalează cu şi nu are drept scop analizarea evaluării realizate de ministrul 64 justiţiei în considerarea art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, astfel cum a procedat Preşedintele României”.

„113. Nu este nici rolul Preşedintelui României şi nici cel al Curţii Constituţionale de a efectua un control al acestei evaluări pentru că, într-un atare caz, ar denatura rolul ministrului justiţiei şi s-ar transforma în autorităţi de control al modului în care ministrul justiţiei înţelege să îşi exercite competenţa constituţională discreţionară minimală ce se reflectă în evaluarea realizată. Or, Curtea constată că Preşedintele României a realizat în cazul dat o „evaluare a evaluării” ministrului justiţiei, cu alte cuvinte a temeiniciei
motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului justiţiei, ceea ce încalcă art.132 alin.(2) din Constituţie” - se arată în motivare.

Alte precizări în motivarea Curții:

88. Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.

89. ... procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor, cu privire la care art.124 alin.(3) prevede expres că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei.

92. ...activitatea judiciară pe care un procuror o desfăşoară în concret, într-o anumită cauză penală nu are legătură cu autoritatea ministrului justiţiei, acestea fiind două probleme distincte. De aceea, în activitatea judiciară, „în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege” [art.64 alin.(2) teza întâi din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 2 septembrie 2005].

La final, Curtea decide:

„1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Preşedintelui României, prim-ministrului şi ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Motivarea Curţii Constituţionale poate fi consultată integral aici.

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea formulată de Guvern şi susţinută în faţa judecătorilor CCR de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Guvernului privind decizia de nerevocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de către președintele Klaus Iohannis.  Sesizarea a fost susținută în fața judecătorilor CCR chiar de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, cel care a și început procedurile și a trimis către președinte solicitarea de revocare.

Vicepreședintele ADLE Andrei Gerea susține că declarația președintelui CCR Valer Dorneanu, conform căruia „Laura Codruța Kovesi ar fi trebuit revocată de președinte” arată cât se poate de clar că președintele și-a depășit atribuțiunile constituționale, el neavând nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional, așa cum a arătat și ministrul Tudorel Toader. Acum, rămâne ca ministrul să stabilească care sunt procedurile pentru ca solicitarea de revocare a șefei DNA să se concretizeze.

"Decizia de astăzi a Curții Constituționale este evidentă: Klaus Iohannis trebuia să o revoce pe Laura Codruța Kovesi în conformitate cu solicitarea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Încă o dată, și acum avem o dovadă scrisă, constatăm că președintele și-a încălcat atribuțiile constituționale. De data aceasta, pentru că este o speță specială, sunt doar două variante: Klaus Iohannis a încercat să se erijeze în jupân, așa cum o făcea înainte Traian Băsescu, dar fără să înțeleagă prea bine Constituția României al cărui garant ar trebui să fie. Sau, a doua variantă, Klaus Iohannis chiar este un protector al celor care reprezintă acest sistem plastic denumit statul paralel, pentru că îi asigură lui liniștea, chiar dacă asta presupune acoperirea și perpetuarea unor grave deficiențe în stadiul de cercetare al actului juridic și încălcări ale Constituției și ale drepturilor și libertăților cetățenilor", a precizat chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea.

Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Guvernului privind decizia de nerevocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de către președintele Klaus Iohannis. „Laura Codruța Kovesi ar fi trebuit revocată de președinte”, a spus Valer Dorneanu.
Astfel, judecătorii CCR au stabilit, în dispozitivul deciziei prin care au constatat conflict între puteri, că preşedintele urmează să emită decretul de revocare a şefei DNA. Potrivit acestora, calea de urmat pentru ieşirea din conflict este emiterea decretului de către şeful statului.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader a reacționat rapid pe pagina sa de Facebook: Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.
Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional.

Mai devreme, șeful statului a declarat că „indiferent ce va decide Curtea, voi aștepta motivarea, voi citi și voi acționa în consecință”. În şedinţa de atunci, părţile şi-au susţinut punctul de vedere în legătură cu cererea premierului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi.

Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timp ce Preşedinţia a fost reprezentată de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă.
 În pledoaria sa, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional.

El a susţinut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică şi managerială în favoarea revocării, în timp ce şeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.

„Ministrul Justiţiei are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, ministrul Justiţiei are instrumentele (...), are criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumentele de evaluare a activităţii profesionale, manageriale. (...) Considerăm noi că lipsa unei intervenţii la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze şi să susţină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreţionare, preşedintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursului”, a mai spus ministrul Justiţiei.


 

Este la latitudinea dvs să credeți ce doriți.

Meteo

Cloudy

15°C

Pitesti

Cloudy
Humidity: 69%
Wind: NNW at 22.53 km/h
Sunday
Partly cloudy
11°C / 20°C
Monday
Partly cloudy
11°C / 22°C
Tuesday
Mostly cloudy
13°C / 23°C
Wednesday
Scattered showers
14°C / 22°C

Latest Tweets

Cheile Dâmbovicioarei: Începe concursul de escalada Memorialul Bebe Nistorescu https://t.co/mqVPKc2cf0
Decizia CEx: Dragnea are susținere totală. Planul de război al PSD https://t.co/X5eMnYbmas
Tabere militare și scene din Primul Război Mondial, la Mioveni https://t.co/tpoBed4l8V
Ziua Dunării sărbătorită de Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea https://t.co/7lFaO7XSJK
Surpriză! Angajații Primăriei Mioveni, au venit îmbrăcați în Ie https://t.co/kBFFnwro4C
Follow ProARGES on Twitter