După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Ioan este ultimul proroc al Vechiului Testament şi este menţionat în cărţile sfinte ca fiind cel care a avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. Aproximativ 2 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica.
În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradițiile și obiceiurile populare, Iordanitul femeilor sau obiceiul Vergelului fiind doar două dintre ele.

În mai multe zone din ţară, tinerele neveste se vor întâlni cu cele care sunt căsătorite de mai mult timp şi astfel vor împărtăşi experienţele lor. La finalul discuţiilor se va încinge o petrecere, unde nu este bine deloc dacă se consumă alcool.

În Bucovina şi în Transilania, femeile trebuie să pună la poarta casei lor, un brad frumos împodobit care va porni petrecerea în cinstea celor care poartă numele Sfântului. După aceasta, se vor pregăti colaci care trebuie să fie împărţiţi nepoatelor sau fetelor tinere. În funcţie de formă şi de mărime, acestea îşi vor putea da seama ce copil vor avea.


Tradiția din strămoși spune că, în dimineață Sfântului Ion, este bine să te stropești cu agheasmă pentru a fi ferit de boli tot anul.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor.

Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru că Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Torontoiul sau Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.

Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rău să le stropească și apoi făceau o masă comună.

În multe sate din Maramureș se mai ține obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare. Feciorii merg și iau fetele de acasă și le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt și cei ce plătesc muzicanții. În hora intră fetele ce se vor mărită în acest an și formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineață zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordaniti” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani.

Pe 1 ianuarie, în bisericile din întreaga ţară au loc slujbe speciale de pomenire a Sfântului Vasile cel Mare.

 Sfântul Vasile este un mare apărător al adevărului, al dreptei credinţe în Dumnezeu. El a scris tratatul de­spre Duhul Sfânt în care arată dumnezeirea şi cinstirea Duhului cu Fiul şi Tatăl ceresc. Acesta a fost unul dintre susţinătorii egalităţii celor trei Persoane ale Sfintei Treimi. De la el Biserica a moştenit un adevărat tezaur.
Să nu uităm Liturghia ce-i poartă numele, reguli monahale mici şi mari, opere dogmatice, cuvântări etc. Sfântul Vasile s-a născut în 329-330 în Cezareea Capadociei, un oraş din Antichitate situat astăzi în Turcia.

Printre aleșii argeșeni  care poartă acest sfânt nume îi amintim îi regăsim pe Vasile Negoescu, consilier judeţean, Vasile Leau, primarul comunei Boteni,  Vasile Ivan, primarul comunei Băbana; Vasile Cornel Petrică, primarul comunei Răteşti, Vasile Tudorel Miriţă, primarul comunei Schitu Goleşti sau Vasile Preda, primarul comunei Valea Danului.

 Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.

Scrierile sale au pus bazele vieţii monahale sistematice, Sfântul Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este "Liturghia Sfântului Vasile cel Mare".

Sfântul Vasile este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele Vasile. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.

În tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

De asemenea, în prima zi a noului an, se păstrează în unele zone obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită "Colindul cu Vasilica" (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: "Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori".

 

Meteo

Clear

12°C

Pitesti

Clear
Humidity: 61%
Wind: WNW at 11.27 km/h
Monday
Mostly sunny
11°C / 23°C
Tuesday
Scattered thunderstorms
11°C / 26°C
Wednesday
Partly cloudy
12°C / 24°C
Thursday
Mostly sunny
12°C / 27°C

Latest Tweets

Video! Ambasadorul Marii Britanii în Argeș: Ce s-a întâmplat la Închisoarea Pitești nu trebuie să fie uitat! https://t.co/3JFklKpPy9
Apartamente, sute de bunuri imobile și autoturisme ale omului mafiei italiene din Pitești, puse sub sechestru https://t.co/vJaVwQLtrw
Uniunea Arhitecților din România, vizită de documentare la Cula Racovița din Mioveni https://t.co/bjYjnFiOfV
Un primar și-a sărbătorit ziua la...muncă! https://t.co/caY6uwBRFy
Aproape 400 de argeșeni și-au găsit loc de muncă. 1620 de locuri de muncă la Bursa locurilor de muncă din Argeș https://t.co/Th8m7wNCDu
Follow ProARGES on Twitter