În ciuda promisiunilor şi a multor vorbe goale, adevărul a ieşit la iveală şi este plin de gropi. În timp ce unii îşi tot fac campanie cu modernizarea DN 73, şoferii se întrebau cum se face că pe porţiunea de la Piteşti la podul spre Colibaşi - cea din beton - nimeni nu se preocupă de craterele care se adâncesc şi se înmulţesc, şi cum se face că nu există niciun semn că şi aici ar începe ceva lucrări.

Răspunsul a venit de la subprefectul Gheorghe Marin, care a precizat că porţiunea de 7 km nu a fost prinsă în licitaţia pe care Straco a câştigat-o. De ce? "Ştiţi şi dumneavoastră răspunsul, doar au tot acuzat unii că argeşul este un judeţ de nu ştiu ce culoare. Nu a existat voinţă politică. Nu putem înţelege raţionamentul pentru care se modernizează acest tronson, dar cei 7 km de beton pe care se ajunge până la el, nu. Oamenii ăia au licitat drumul pe bucăţi, unele tronsoane pur şi simplu nu au fost dorite. Aşa cum a promis şi premierul Victor Ponta când a venit la Mioveni, acea porţiune reprezintă o prioritate, pentru că nu doar cetăţenii, dar şi investitorii de la Dacia au cerut să fie modernizată. Să vedem când încep lucrările şi spre Câmpulung. În privinţa acestui drum al ruşinii pentru noi, au existat mereu discuţii. În 2004 a fost începută o acţiune de asfaltare, de la Câmpulung spre Piteşti. Când s-a schimbat guvernarea, lucrările au fost oprite la Schitu Goleşti. E mai avantajos să pui plombe decât să asfaltezi, pentru că plombe pui mereu", a menţionat subprefectul Gheorghe Marin.
Deocamdată, ieri, CNADR a început lucrări de plombare a DN 73, la cererea conducerii Prefecturii.

Abia ce au reuşit să mai facă faţă argeşenii de prea marea grijă ce le-o poartă candidaţii. Şi nu a trecut decât o săptămână în care au primit ochelari, medicamente, bănuţi- se aude-, promisiuni, pupături, ba, chiar şi urări de la mulţi ani de Sf. Constantin şi Elena. Dar, parcă mai abitir decât orice, au fost sufocaţi de bannere şi afişe. Cel puţin în Piteşti, aproape că nu poţi parcurge mai mult de 20 de metri fără să nu îţi zâmbească, mai mult sau mai puţin atrăgător, vreun candidat, în bătaia vântului, agăţat pe un banner. Dacă nu este pe banner, te priveşte de sus, de pe o clădire. Sau îţi intră în ochi de pe vreun ecran gigant.
Ce este portocalie, puţină şi ieftină?
Primii care s-au mişcat au fost cei de la AAM, adică PDL, cu cei 3 ţărănişti cu tot. Cu un buget acumulat în anii de guvernare, în care au avut de la guvern la parlament şi la şefii de deconcentrate, portocalii transformaţi în verzi peste noapte au aruncat cu euroii la firmele de publicitate. Un mesh pe câte un bloc la vedere pe străzile din cartier, un altul pe magazin, şi tot aşa, doar- doar s-or vedea mai bine.
În unele locuri, alăturarea senatorului de Dâmboviţa care candidează la preşedinţia CJ Argeş este extrem de proastă, alături fie de mari sportivi, celebri, fie de top-modele. Şi, trebuie să fim oneşti, Andrei nu este nici cunoscut precum Ronaldo de la Real, nici nu are cum să arate la fel de bine precum Gina Pistol. Altfel, interesant este că modelul pe care îl putem zări când ieşim de la Mall, lângă senator, poartă o vestimentaţie sumară, de vară, la mega ofertă. Singura legătură cu senatorul- culoarea hainelor, portocalie şi preţul mic. La ea la haine, la el pe proiectele pentru judeţ.  
Unu după altul, ca să fie!
Pe arterele principale de tranzit, sunt agăţate câte trei- patru consecutiv. Asta pentru că nici pentru Mircea Andrei, nici pentru Daniel Dragomir, cei care se ocupă de campanie nu au găsit un mesaj îndeajuns de puternic. Aşa că au lansat mai multe. Aşa se face că oamenii sunt chemaţi să vină la vot ca să schimbe cei 20 de ani de roşu în judeţ pe un banner- manipulând electoratul. De fapt, judeţul a fost roşu doar în privinţa celor votaţi de oameni. Altfel, conducerea propriu- zisă a fost combinată între CJ Argeş şi localităţi şi şefii de instituţii- numiţi exclusiv pe culoare politică, în funcţie de partidul aflat la putere. Celălalt mesaj este "Alianţa este forţa". Noi credeam că forţa stă în PDL, dar din câte se pare, PDL nu mai înseamnă nimic, motiv pentru care a trebuit să se unească cu cei 10 ţărănişti din Argeş ca să devină puternici.
Apoi, un al treilea mesaj este acela că "Împreună construim viitorul". Viitorul cui, şi mai ales, când să îl mai construim. Nu de alta, dar dacă patru ani nu au făcut decât să dărâme şi să taie, cine mai crede că oamenii ăştia care s-au ascund de propriul nume şi culoare, au puterea să şi construiască?
Altfel, utilizarea întregului nume a senatorului de Dâmboviţa este la fel de neinspirată, pentru că toată lumea are senzaţia că respectivul candidat are de fapt trei prenume banale. În fine aflăm că Daniel Dragomir este primar la Piteşti. Adică, în vizită la Piteşti? O expresie cam nefericită a celor care se ocupă de campania de imagine. Apropo, pentru useliştii curioşi, doamna Anca Barbu poate dezvălui numele "creierului" pentru campania echipei Andrei- Dragomir. Cine-şi aduce aminte de campania doamnei cu măciuca, ştie!
Sanda Fulga, candidatul la primăria Piteşti, arată destul de bine. Doamna Fulga dă senzaţia unei femei dârze, dar fără prea multă senzualitate. Prea multe flăcări violet însă pentru ochiul oricui, indiferent că este situată alături de soţ sau de preşedintele României OTV Dan Diaconescu. 
Împreună suntem mai puternici
Mesajele USL sunt simple. Pentru preşedinţia CJ Argeş se merge pe sloganul "Împreună suntem mai puternici" şi alăturarea echipei Nicolescu- Pendiuc, deasupra siglei USL. De altfel, spre deosebire de PDL sau AAM, strategia USL este bazată mai ales pe echipa- primărie- judeţ- parlament- guvern- preşedinte, echipă care va fi formată etapizat.
Bătălia pentru vizibilitate
Tudor Pendiuc este "Primarul piteştenilor" şi "Omul care sfinţeşte locul". Nimic nou faţă de mesajele din ultimele campanii, doar imaginea pe care o are primarul, mult mai atractivă şi mai călduroasă decât a lui Dragomir. Altfel, se poate observa o bătălie acerbă a lui Pendiuc cu Andrei şi Dragomir în privinţa dominării zonelor de vizibilitate şi în bannere. Constantin Nicolescu se vede parcă ceva mai rar prin Piteşti, dar este alături de Pendiuc, ceea ce reprezintă un avantaj pentru ambii lideri ai USL. Am zice că Tudor Pendiuc s-a implicat mai mult şi financiar decât pe vremea când PDL erea condus de Boureanu. Ce e drept, Boureanu şi ai lui nu aveau banii lui Andrei. Ce este şi mai drept, că şi ginerele viceprimarului Cornel Ionică îşi scoate mult mai mulţi bani acum, de la PDL, decât pe vremea lui Boureanu, pentru panourile out-door. Vom reveni.

Anul acesta familia Dacia se va lărgi, urmând să fie lansate două noi modele: Dacia Dokker şi Dacia Dokker Van.
Modelul Dacia Dokker este un vehicul de persoane, iar Dokker Van, o furgonetă funcţională.

“Dokker este un vehicul cu cinci locuri, practic şi polivalent, disponibil cu una sau două uşi laterale culisante. Dispunând de un portbagaj generos şi oferind o modularitate intuitivă, Dacia Dokker este perfect adaptată clienţilor care îşi doresc un vehicul cu posibilităţi multiple de utilizare, care să asigure atât o călătorie în condiţii de confort pentru 5 adulţi, cât şi transportul, la nevoie, a unor obiecte voluminoase.
Versiunea utilitară, Dokker VAN, răspunde aşteptărilor unei clientele alcătuite cu precădere din întreprinzători şi societăţi comerciale. Fiabil şi robust, Dokker VAN asigură un volum de încărcare la cel mai bun nivel din segment, în condiţiile unui consum scăzut.
Numele Dokker este derivat din cuvântul “ dockworker”  din limba engleză, cu referire la muncitorii care asigură încărcarea şi descărcarea navelor într-un port. Termenul subliniază astfel capacitatea mare de încărcare a celor două vehicule, adaptabilitatea şi robusteţea lor.
Lansarea celor două noi modele în România este prevăzută în semestrul al doilea al acestui an. Detalii suplimentare cu privire la Dokker şi Dokker VAN vor fi comunicate la momentul respectiv”, informează comunicatul de presă trimis de Dacia.

Fiul magnatului de la Conarg, Valentin Vişoiu, a reuşit cea mai bună performanţă românească în GP 3, competiţie din care se accede în Formula 1.
După o prima cursă foarte bună, în care Robert Vişoi a reuşit o clasare pe locul 8, duminica trecută, pilotul piteştean a luat startul din pole position în cursa a două a week-end-ului GP3 de la Barcelona. Deşi a avut un start dificil, în care a retrogradat până în poziţia a treia, Robert a reuşit să termine cursa pe locul 2, gestionând foarte bine distanţa faţă de piloţii din spatele său. Pilotul piteştean născut în 1996 a reuşit astfel cea mai bună clasare a unui pilot român în competiţia GP3, după ce în prima cursă Robert a reuşit primele puncte pentru România în antecamera Formulei 1. următoarea cursă se va desfăşura pe circuitul de la Monaco, în perioada 24-26 mai. La general, Robert Vişoiu, care concurează pe un monopost în echipa Team Ghinzani Arco Motorsport ocupă locul 7, cu 16 puncte acumulate, la doar şapte puncte de locul doi şi 9 de primul loc.

După dezastrul de la Fukushima, doar unul din cele 5 de reactoare nucleare ale Japoniei a mai rămas în funcţiune, însă sâmbătă şi acesta a fost scos din uz pentru cel puţin 70 de zile. Este pentru prima oară în ultimii 42 de ani când Japonia rămâne fără energie nucleară.

Ultima centrală rămasă în funcţiune, centrala de la Tomari din Hokkaido, în nordul extrem al Japoniei, a fost oprită pentru lucrări de întreţinere de rutină care vor dura cel puţin 70 de zile.
După terminarea lucrărilor,  operatorul Hokkaido Electric Power Co. speră ca reactorul să refie pus în funcţiune, dar această soluţie este doar una proabilă, având în vedere că niciunul din cele 49 de reactoare oprite pentru control după dezastrul de la centrala Fukushima, din 11 martie 2011, nu a fost repus în funcţiune.
Total lipsită de energie nucleară, Japonia, cea de-a treia putere economică a lumii ca mărime, riscă să rămână fără energia electrică necesară pentru consumul casnic şi industrial, ceea ce ar putea încetini revenirea economică. În vară, dacă parlamentarii nu reuşesc să convingă populaţia şi să repornească reactoarele, Japonia va trebui să implementeze un plan de control strict al consumului de electricitate.
Conform afirmaţiilor Guvernului nipon, două reactoare de la centrala Oi, din vest, răspund cerinţelor de securitate şi ar putea fi repuse în funcţiune, dar opoziţia publică faţă de energia nucleară s-a intensificat, iar autorităţile regionale au devenit reticente.
Sâmbătă sunt programate în Japonia manifestaţii anti-nucleare, cu ocazia Zilei Copiilor, având ca slogan “Un viitor mai sigur pentru generaţiile viitoare”.

Irina Loghin, interpreta de muzică populară, în vărstă de 73 de ani, se află internată la Spitalul Militar din Bucureşti, în stare gravă, după ce a făcut comoţie cerebrală.
După ce în cursul zilei de joi artista s-a simţit foarte rău, apropiaţii au fost nevoiţi să o interneze de urgenţă.
Conform spuselor medicilor de la Spitalul Militar, interpreta este conştientă, iar  starea ei este stabilă. Medicii o ţin sub observaţie şi îi fac investigaţii medicale de tip neurologic. Dacă starea ei va fi favorabilă, va fi externată în cel puţin două-trei săptămâni, dar va trebui să urmeze un tratament medical, informează Can Can.

Irina Loghin s-a născut pe 19 februarie 1939, în comuna Gura Vitioarei, lângă Vălenii de Munte, este căsătorită şi are doi copii.. Tatăl său era basarabean, iar mama prahoveancă. A urmat Liceul de Artă la București și școala populară de artă la Ploiești. A fost pe rând solistă a ansamblului Ciocârlia, Barbu Lăutaru și Ciprian Porumbescu. A debutat în 1963. Artista e o renumită interpretă de folclor românesc. Cu o bogată activitate concertistică şi cu un număr considerabil de evidenţieri discografice, Irina Loghin a cântat o lungă perioadă de timp în ţară şi în străinătate.

Autorităţile judeţene sunt în căutare de soluţii pentru rezolvarea alunecării de teren de pe drumul naţional 7 C, Transfãgãrãşan, în zona Barajului Vidraru. Subprefectul Gheorghe Marin şi prefectul Cristian Soare au efectuat ieri o deplasare la faţa locului, pentru a vede dimensiunea porţiunii de drum de pe malul stâng al lacului de
acumulare Vidraru, unde există pericolul prăbuşiirii unei porţiuni din drumul asfaltat din cauza ploilor abundente din ultimele zile.
Prefectura Argeş a cerut din partea secţiei judeţene a Drumurilor Naţionale o estimare a investiţiei necesare, precum şi câteva variante de soluţii tehnice pentru a rezolva situaţia. Subprefectul Gheorghe Marin a menţionat că este posibil, în funcţie de propunerile venite, ca Prefectura să solicite alocare de fonduri printr-o Hotărâre de Guvern pentru a se interveni, mai ales că Transfăgărăşanul este intens circulat în perioada de vară de către turişti, făcând legătura între Muntenia şi Ardeal, adică cu Sibiul. Dacă există condiţii de siguranţă, se ia în calcul inclusiv deschiderea circulaţiei pe un singur sens de mers. Deocamdată, circulaţia rutieră a fost deviată pe un drum judeţean DJ 704, un drum neasfaltat de pe partea dreaptă a lacului Vidraru.

După mai multe săptămâni pierdute la ANRMAP şi apoi la licitaţie, vineri au fost deschise ofertele la cea mai importantă licitaţie din istoria postdecembristă a municipiului Câmpulung: Proiectul Kretzulescu. Mai exact, este vorba despre 41.305.872,18 lei, fără TVA, fonduri europene, prin care va fi modernizată şi reabilitată întreaga infrastructură din centrul istoric al fostei Capitale a Ţării Româneşti: Grădina Publică “Merci”, Bulevardul “Pardon”, Strada Negru Vodă şi Strada Nae Leonard, Parcul Băilor Kretzulescu şi Băile Kretzulescu, Corp A.
Doar 6 ofertanţi au avut nu numai curajul, ci şi capacitatea de a se înscrie în cursă. Numai garanţia de participare s-a ridicat la 8 miliarde lei vechi. În plus, condiţiile au fost riguroase, inclusiv ca cifra de afaceri pe ultimii ani trebuie să fie de minimum 800 miliarde de lei. 
Zeci de kilograme de documente
Primarul Călin Andrei se plângea că a trimis la Bucureşti metri cubi de documente, pentru acest proiect. Ei bine, şi ofertanţii au fost nevoiţi să vină cu documentaţii în cantităţi uriaşe. Câteva zeci de kilograme, aduse în cutii, care reprezentau oferte tehnice şi financiare.
Membrii comisiei vor munci cel puţin două luni pentru a studia toată documentaţia astfel încât să anunţe un câştigător. În cadrul aceluiaşi proiect municipalitatea scoate la licitaţie şi serviciile de dirigenţie de şantier, pentru urmărirea şi verificarea execuţiei lucrărilor aferente, a căror valoare se ridică la aproximativ 700.000 lei.
Numele unora dintre ofertanţi nu este la fel de cunoscut precum al regilor asfaltului, dar o parte dintre ei sunt adevăraţi campioni ai afacerilor cu statul, indiferent de guvernare. Semn că sunt extrem de puternici. Iată care au fost firmele care au depus ofertele pentru execuţii în cadrul proiectului Kretzulescu: Asocierea dintre SC Genedo SRL şi SC Romconstruct Group SRL, SC Aedificia Carpaţi SA, SC Grup Corint SA, Asocierea dintre SC Ramb Sistem şi SC Rico SA, SC Romconstruct Holding Grup SA cu SC UTI Construction & Facility Management SA şi SC Bautech General Construct SA.
Omul care se are bine cu toată lumea
SC Bautech General Construct SA are la activ printre altele şi  renovarea şi reabilitarea spitalului Clinic Coltea, care este şi monument istoric.
Patronul SC Aedificia Carpaţi SA, Petre Badea, este unul care a trăit bine cu toţi, indiferent de guvernare. A construit, pe vremea lui Ion Iliescu, Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni. A efectuat lucrări de zeci de milioane de euro fiecare la Biblioteca Universitară, Sala Palatului, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie, Ateneul Român, cupola fostului Parlament din Dealul Mitropoliei, faţada Universităţii Bucureşti, sediul SIE şi, foarte important, la Palatul Victoria - sediul - şi Parlamentul României.  
După ce a lăsat baltă Casa de Cultură, Vasile Turcu vrea centrul
SC Romconstruct Holding Grup SA este patronată de Vasile Turcu. Compania nu este o necunoscută pe piaţa musceleană. Din păcate, are un renume prost. Societatea a fost implicată în proiectul eşuat de reabilitare a Casei de Cultură "Tudor Muşatescu", lucări care nu au fost finalizate nici după un deceniu şi în urma cărora imobilul monument- istoric riscă să dispară, în ciuda faptului că faţada arată foarte bine, fiind singura renovată.
Grup Corint SA, antreprenorul general al lucrărilor de restaurare a Cetăţii Alba Iulia, a fost acuzat că a reabilitat poarta Castrului Roman din Alba Iulia cu polistiren şi cărămidă celulară. Este considerată apropiată Elenei Udrea.
Campionul contractelor cu statul în 2012
SC UTI Construction este parte a grupului de firme UTI, deţinut de Tiberiu Urdăreanu. Milionarul a reuşit să pună mâna, numai anul acesta, pe contracte în valoare de 30 milioane euro din bani publici.
A realizat majoritatea lucrărilor la Aeroportul Internaţional Cluj- Napoca. Urdăreanu a fost unul dintre “pionierii” afacerilor cu statul. Prin intermediul UTI, în 1993, firmele omului de afaceri au securizat reţelele Bancorex şi Eximbank, Centrala Nucleară de la Cernavodă. UTI a primit 60 de milioane de euro pentru securizarea Portului Constanţa şi 30 de milioane de euro pentru securizarea Aeroportului “Henri Coandă” Otopeni. 1,4 milioane de euro şi 239,7 miliarde de lei vechi au fost sumele plătite de stat către firmele lui Urdăreanu pentru securizarea staţiilor de metrou din Bucureşti. UTI a facut afaceri şi cu MAI, Direcţia Generală a Vămilor, Parlamentul României, Romtehnica, Ministerul Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Informaţiilor, CONEL.

Consiliul Local Mioveni, Primăria şi Centrul Cultural, în parteneriat cu Casa de Cultură a Sindicatelor Dacia, invită prichindeii la teatru.  Spectacolul CLOVNII VESELI în regia Iuliei Tănase, va fi jucat la Mioveni în data de 31 MAI, ora 09.30 în sala mare a Casei de Cultura a Sindicatelor.
Scenariul are la baza competitia dintre doua personaje “STIE TOT” si “PIȘCOT”, doi clovni veseli si zglobii. Fiecare din ei se considera  mai invatat, mai talentat, mai haios, intr-un cuvant: SPECIAL, fapt care ii face sa se certe mereu, sa-si dispute vesnic primul loc.
Personajele sfarsesc prin a se impaca de dragul copiilor, dar nu inainte de a face o multime de boroboate haioase ce starnesc rasul acestora.  Spectacolul este interactiv, atractiv si cu mare priza la micii spectatori. Intrarea este gratuită .

Donna Summer, cântăreaţa americană de muzică disco, supranumită “regina muzicii disco”, a decedat la vârsta de 63 de ani răpusă cancer, boala cu care se lupta de mai mult timp.

Născută la 31 decembrie 1948, LaDonna Adrian Gaines - numele său real - a fost o cântăreaţă şi compozitoare americană, care şi-a început cariera muzicală în anii 70.
Donna Summer, a fost de cinci ori laureată a Premiilor Grammy, a dominat topurile muzicale americane în anii 1970, cu hituri precum "Last Dance", "Bad Girls" sau "Hot Stuff".
În anii 1980, s-a remarcat cu melodii cu tente feministe precum "She Works Hard for the Money" sau cântece de dragoste precum "This Time I Know It’s for Real".

Donna Summer  suferea de cancer, boală pe care a încercat să o menţină sub control. Cu toate că era diagnosticată cu cancer, artista lucra la un nou album pe care, din păcate, nu a reuşit să-l termine.

În contextul Zilei Internaţionale a Bibliotecarului, colectivul Bibliotecii Judeţene Argeş Dinicu Golescu este invitat să participe, în ziua de 24 aprilie 2012, la inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României. Cu acest prilej, directorul instituţiei noastre, dr. Octavian Mihail Sachelarie, va susţine o alocuţiune.