Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Pe măsură ce ies la iveală tot mai multe informații despre modul în care guvernul condus de Viorica Dăncilă a reușit să gestioneze finanțele țării, apar și surprize care mai de care mai neplăcute. Așa se face că preşedintele Federaţiei Române de Polo pe apă (FRP), Călin Găvruş, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că asociaţia pe care o conduce nu a avut bani să înscrie echipa naţională masculină în Liga Mondială, precizând că prin reducerea finanţării Ministerul Tineretului şi Sportului a condamnat această ramură sportivă la o situaţie fără ieşire.

Acesta a subliniat că lipsa fondurilor afectează în mod direct echipele naţionale de polo ale României, pentru că federaţia nu are bani să susţină cantonamentele şi participările la turneele de pregătire. Un exemplu este situaţia din luna iunie a acestui an, când jucătorii echipei naţionale masculine au fost trimişi concediu pentru că nu mai existau fonduri pentru a-şi continua antrenamentele. Chestorul Camerei Deputaților Andrei Gerea a reacționat după această informație: Cum situația economică, înțeleg de la dna Dăncilă că este de excepție, cum se explică, atunci, acest lucru?, a sunat întrebarea mai mult retorică a deputatului ALDE de Argeș, fost sportiv de performanță.

 

Au fost finalizate lucrările de montare a noului sens giratoriu din Colibași, aflat în intersecția dintre Bulevardul Dacia ( DN 73D Ciumesti – Mioveni – Suslănești) și strada Colibași (DJ741 Pitești - Mioveni). Proiectul, susține primarul Ion Georgescu, va fi gata luni, când se vor monta ultimele elemente de averizare și presemnalizare.
Noul sens giratoriu a fost proiectat cu scopul de a reduce blocajele prin fluidizarea și eficientizarea traficului, un alt efect pozitiv fiind reducerea vitezei înainte de intrarea în intersecție unde vizibilitatea era redusă și prevenirea numărul mare de accidente din zonă.

Deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici a marcat evenimentul din acest weekend în care Regina Mamă Elena a fost reînhumată la Catedrala Curtea de Argeș, chiar alături de fiul ei iubit, Regele Mihai. "Cu trăire și cu emoție, românii au condus-o pe ultimul său drum pe regina-mamă Elena, care s-a întors, după un lung exil, acasă. Prin lucrarea și viziunea extraordinară a IPS Calinic, care a realizat necropola regală de la Curtea de Argeș, aici se odihnesc acum împreună regii și reginele noastre. Pentru totdeauna, acesta va fi locul ce reașează la loc de cinste istoria României, care păstrează vie amintirea bunătății, a generozității și a dragostei acestor mari oameni de stat pentru poporul român. Dumnezeu să-i odihnească!", a menționat Mircea Drăghici.

În septembrie 2014, în perioada în care Mircea Drăghici era consilier onorific al premierului, Guvernul a alocat suma de 2 milioane lei pentru construirea Catedralei "Sf. Filoteia" din Curtea de Argeș, prin suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispozitia Executivului.

 

 

Președintele ASPEN, Mircea Geoană, fost ministru de externe, este, începând de la sfârșitul acestei săptămâni, al doilea om în NATO. El a devenit ofocial Secretar General Adjunct al NATO pentru Europea Centrală și de Est. Mircea Geoană a fost președinte al Senatului, Ministru de Externe, Ambasador al României în SUA și, după o despărțire cu scântei de PSD, președinte al Institutului ASPEN din România.
Deputatul PSD de Argeș Simona Bucura Oprescu a postat un mesaj dedicat lui Geoană în ziua în care acesta a devenit al doilea om în structura Nord-Atlantică."Îi doresc domnului Mircea Geoană un mandat împlinit! Un mandat cu provocări transformate în reușite, cu creșterea încrederii în NATO și a beneficiilor de securitate pentru România și aliații noștri!", a scris Simona Bucura Oprescu pe contul său de Facebook.

Pentru prima dată în istoria ţării, toţi regii şi toate reginele României, sunt împreună, la Curtea de Argeş, după ce trupul Reginei Elena, mama regelui Mihai, a fost adus din Elveţia. Peste 1.000 de oameni s-au strâns, sâmbătă, în curtea mănăstirii Curtea de Argeş, pentru a asista la ceremoniile dedicate reînhumării Reginei-Mamă Elena. Slujba de înmormântare a fost oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab, iar Regina a fost reînhumată în noua Catedrală. Regina Elena este singura regină din Europa care a primit titlul "Drept între popoare".

Regina-mamă Elena a României s-a născut Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, la 3 mai 1896. Era fiica Regelui Constantin I al elenilor şi Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata Ţarului Nicolae I al Rusiei.

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care avea să divorţeze la 21 iunie 1928. În anul 1921 au avut loc mai multe evenimente în familia regală, se aminteşte în volumul ''Crăciunul regal'', scris de Principesa Margareta a României şi de Principele Radu al României. Astfel, la Bucureşti, principesa Elisabeta, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria, s-a căsătorit în februarie cu principele moştenitor George al Greciei. La Atena, principele moştenitor Carol, primul copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria, s-a căsătorit în martie cu principesa Elena a Greciei.
''Toţi cei patru miri erau ortodocşi, toţi patru născuţi pe pământul ţării lor, iar cele două căsătorii regale au fost oficiate, la Bucureşti şi Atena, în rit ortodox'', se menţionează în volumul amintit.
La 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor din Sinaia, principesa moştenitoare Elena a dat naştere unui fiu, viitorul rege Mihai I (1927-1930, sub Regenţă, fiind minor; 1940-1947).

Regina Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soţie a regelui Carol al II-lea şi, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul ''Crăciunul regal''.
În noaptea de 20 iulie 1927, regele Ferdinand a murit la Castelul Pelişor, şi, ca urmare a faptului ca principele Carol renunţase la statutul de principe moştenitor, a doua zi, principele Mihai, în vârstă de cinci ani, a fost proclamat rege. Regina Maria a lipsit de la ceremonia de la Parlament, din Dealul Mitropoliei, unde regele Mihai a fost însoţit de principesa Elena.Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi.

În anul 1932 a plecat în exil la Florenţa, unde cumpărase o casă pe care a numit-o ''Vila Sparta'' şi a decorat-o cu un gust desăvârşit, se arată pe site-ul familiaregala.ro.

După preluarea tronului la 8 iunie 1930 de către principele Carol, Mihai I a primit titlul de "Mare Voievod de Alba Iulia". Putea să-şi vadă mama de două ori pe an, câte trei săptămâni, o dată vara, altă dată de sărbătorile Crăciunului.

''La Florenţa, cu mama, se isprăvea singurătatea. Întoarcerea la Florenţa însemna o relaxare. Până atunci parcă mi se întrerupeau legăturile cu realitatea, cu viaţa (...) Mama mă asculta. Ea a fost o confidentă extraordinară. Ştia să asculte, o clipă nu-i zbura gândul în altă parte (...)'', descria regele Mihai acele momente, potrivit volumului ''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea. ''În anii când a lipsit din ţară n-am stat mult timp cu ea. (...) Şi totuşi, aceste săptămâni de şedere împreună cu mama au contat mai mult decât orice altă formă de educaţie morală. N-a vorbit pe nimeni de rău niciodată. Găsea despre fiecare câte ceva bun de spus. De la ea am primit învăţătura că fiinţa fiecărui om se întemeiază pe bine - mult, puţin, doar acest bine îl ţine în viaţă. Citea mult. La Florenţa erau o mulţime de cărţi, mai ales româneşti şi englezeşti'' (''Convorbiri cu Mihai I al României'').

'Când, la iniţiativa şi decizia generalului Antonescu, Regina-mama revine în România, în 1940, ţara şi fiul său aveau nevoie de ea mai mult ca niciodată. A stat în România, alături de regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948.

Singura regină din Europa care a primit titlul "Drept între popoare"
În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în intervalul ianuarie 1941- august 1944 evreii din România au fost supuşi unor repetate discriminări, confiscări, prestaţii - toate legiferate (...), se arată în volumul ''Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I'' , autor Ioan Scurtu.

''La salvarea multor evrei au contribuit oameni simpli, intelectuali, precum şi personalităţi politice. Un rol important în această acţiune a revenit Reginei-mamă Elena'', se subliniază în lucrarea amintită. Covârşitoarea majoritate a evreilor - mai ales din Basarabia - au fost supuşi unui regim extrem de dur.

''Cei deportaţi în Transnistria se aflau într-o situaţie disperată, fapt ce a determinat repetate intervenţii ale liderilor religioşi şi politici ai evreilor pe lângă rege şi Regina-mamă. Alexandru Şafran - şeful rabin din acea vreme - consemnează în memoriile sale: 'Am informat-o permanent (pe Regina-mamă, n.a.) asupra condiţiilor de viaţă înspăimântătoare în care erau menţinuţi acolo (în Transnistria, n.a.) evreii şi am făcut acelaşi lucru cu nunţiul apostolic. Amândoi s-au înţeles să intervină pe lângă Mihai Antonescu, iar regina Elena a obţinut, în sfârşit, de la acesta autorizaţia de a trimite ajutoare compatrioţilor noştri nenorociţi'' (''Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I'', autor Ioan Scurtu).

''Chiar în timpul războiului, când s-a confruntat cu nazismul, în încercarea de a-i ajuta pe evrei, a arătat o excepţională tărie de caracter, urmărind ceea ce ştia că este drept şi bun, reuşind să aibă mereu o prezenţă demnă. Implicarea sa în salvarea atâtor vieţi ale unor oameni de credinţă iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de 'Drept între popoare' ''.

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh.

Abdicarea Regelui Mihai. Ultimul exil al Reginei-Mame
Regina Mamă Elena a plecat din România în 3 ianuarie 1948 , cu Regele Mihai. Comuniștii primeseseră ordin de la Stalin să scape de Familia Regală.

Regina Mamă Elena i-a fost alături Regelui Mihai şi în exil, la Londra, unde a putut spune lumii întregi că abdicarea sa a fost smulsă prin şantaj, sau în turneul din Statele Unite, unde s-au întâlnit cu preşedintele Harry Truman.

Apoi la Vatican, unde a mers ca să-i ceară Papei să accepte căsătoria fiului ei ortodox cu prinţesa catolică Ana de Boubon-Parma. S-a retras apoi la Florenţa, unde avea Villa Sparta.

Principesa Elena, nepoata care-i poartă numele, îşi aminteşte cum a vizitat cu bunica ei muzeele din Florenţa sau grădinile Biboli: "Ţin minte că ne vorbea despre frumuseţile Florenţei, despre cum a ajuns acolo, despre ce s-a întâmplat la război sau chiar înainte de acesta, când a fost forţată să părăsească România. Ne spunea cât de greu a fost acel moment în care a trebuit să-l lase acolo pe tatăl meu. Înţelegeţi cât de trumatizant acel lucru pentru ea."

Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o ''problemă de familie'' (volumul ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă'' - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces). Întâlnirea urma să aibă loc în palatul de pe Şoseaua Kiseleff (actualul Palat Elisabeta).

A doua zi, la 30 decembrie 1947, Petru Groza a venit la palat, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai I a fost obligari, prin şantaj şi ameninţare (uciderea a cca. 1.000 de tineri, mulţi dintre ei studenţi arestaţi în cursul manifestărilor promonarhiste), de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, să abdice, se arată în volumul ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, regele Mihai I a descris astfel acele momente: ''După ce au ieşit din odaie (Groza şi Gheorghiu-Dej, n.n.) mama s-a uitat la mine şi am văzut că-i dau lacrimile. În faţa străinilor ştia atât de bine să-şi ascundă sentimentele. Atunci când am văzut-o cu lacrimi pe obraz eu însumi am fost surprins. Era pentru a cincea oară când trebuia să ia drumul pribegiei. Din ţara unde se născuse, Grecia, fusese de câteva ori nevoită să plece în exil împreună cu tatăl ei, regele Constantin. Plecase din România o dată, în urma conflictului cu tatăl meu. Acum trebuia să mă urmeze pe mine '' (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu).

''La 4 ianuarie 1948, dimineaţa în zori, regele şi mama sa traversau în goana trenului regal ultima palmă de pământ românesc, goniţi de regimul comunist. Despre această plecare, regele spune că a făcut-o cu moartea în suflet'' (volumul ''Crăciunul regal'').

Jurnalul reginei Elena continuă să exprime îngrijorare şi tristeţe, mai ales în anii imediat următori ultimei sale plecări din România, în 1948.

Cu ocazia Crăciunului din 1949 regina Elena i-a invitat pe regele Mihai şi regina Ana la Florenţa. ''Ultimele cuvinte ale reginei Elena scrise în jurnal sâmbătă 31 decembrie 1949 sunt: 'Ce an disperant! Să ne ajute şi să ne binecuvânteze Domnul în cel viitor! '', se arată în volumul ''Crăciunul regal''.

"În perioada exilului, pentru regele Mihai şi regina Ana acasă redevenea, din când în când, Vila Sparta din Florenţa, casa reginei Elena'', menţionează aceeaşi carte.

Regina-Mamă Elena a locuit în casa din Florenţa până în 1980, apoi s-a mutat la Lausanne.

''Ea a avut întotdeauna demnitatea să nu se plângă. Cred că nu se plângea de nimic pentru că izbutea de fiecare dată să-şi înţeleagă condiţia'', spunea regele Mihai (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu).

Regina-mamă Elena a murit la Lausanne, la 28 noiembrie 1982, şi a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

SURSA: TVR

Regina Mamă Elena a fost reînhumată sâmbătă în Noua Catedrală Arhiepiscopală de la Curtea de Argeş, la 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la decesul ei.

Sâmbătă, în jurul prânzului, a fost oficiată slujba înmormântării în ctitoria Sfântului Neagoe Basarab, de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale, Arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului şi Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

La slujbă au asistat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, Principele Radu, Principesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo de Aosta, Principesa Mafalda, fiica Ducelui De Aosta, şi Lord Peter Rosslyn, şeful Casei Principelui de Wales şi Ducesei de Cornwall. Au fost prezente și alte oficialități, precum fostul președinte Emil Constantinescu, oameni din administrația județeană și locală, primarul Constantin Panțurescu de la Curtea de Argeș, șeful Jandarmeriei Argeș, Gheorghe Lupescu. De altfel, Jandarmeria Argeș s-a comportat ireproșabil. Cei peste 1000 de oameni care au asistat la ceremonia reînhumării nu au trecut prin niciun incident. Totul a fost cu adevărat demn de un eveniment oficial sobru. 

În încheierea ceremonialului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel intitulat: „Regina-Mamă Elena a României. O lumină a credinţei întărită prin suferinţă”.

Sicriul a fost purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul până la Noua Catedrală Arhiepiscopală unde a avut loc ceremonia de reînhumare.

Ceremonia îngropării a avut loc în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală. La momentul intrării sicriului în criptă au fost trase 21 de focuri de armă, iar Muzica Militară a intonat Imnul Naţional şi Imnul Regal.

După încheierea ceremoniei funerare Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, a ieşit din catedrală cu stindardul Reginei-Mamă şi l-a oferit Aghiotantului Regal, pentru a fi expus ulterior în muzeul de la Săvârşin.

 

Regina-Mamă Elena va fi reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, potrivit informațiilor date de Familia Regală, care anunţă doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Astfel că, vineri, 18 octombrie, ora 12,00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi Custodele Coroanei Române, Margareta, membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai Corpului Diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie. În intervalul orar 12,45 – 16,00, cortegiul funerar se va deplasa de la aeroport la Curtea de Argeş, pe ruta Chitila (ora 13,00), Titu (ora 13,45), Găeşti (ora 14,10), Topoloveni (ora 14,40), prin centrul municipiului Piteşti (intrare în oraş la ora 15,05) şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş (intrare în oraş la ora 16,00), precizează sursa citată.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală şi Regală vineri, 18 octombrie, la ora 16,45; începând cu ora 17,15, publicul se va putea închina şi reculege la catafalc. Şi sâmbătă, 19 octombrie, de la ora 8,00 la ora 10,00, va continua pelerinajul la catafalcul Reginei Elena. În aceeaşi zi, la ora 12,00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei. La ora 12,40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală unde, la ora 13,00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din faţa Noii Catedrale(…), potrivit sursei citate.


Efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Argeş vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică în zilele de 17 și 18 octombrie a.c., cu ocazia ceremoniei funerare – reînhumare rămăşiţe pământeşti Regina mamă Elena, organizată de Casa Regală a României – Majestatea Margareta, Custodele Coroanei şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului la Noua Catedrală Arhiepiscopală Regală din municipiul Curtea de Argeş.

În vederea desfășurării activităților în condiții normale, Jandarmeria Argeş face următoarele recomandări:

- participanţii să respecte măsurile stabilite de organizatori precum şi indicaţiile şi îndrumările jandarmilor;

- să manifeste răbdare astfel încât să nu se ajungă la crearea de situaţii care să genereze busculade sau aglomerări nejustificate; 

- să evite implicarea în conflicte de orice natură; 

- să acorde o atenţie deosebită bunurilor şi obiectelor personale (genţi, poşete, bagaje etc.), evitând pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia persoanelor cu intenţii rele;

- să supravegheze cu atenție copiii pentru a nu se pierde în mulțime;

- să nu abandoneze colete, rucsacuri ori alte bagaje voluminoase în locurile publice; 

- să solicite de fiecare dată, când se consideră necesar, ajutorul şi sprijinul jandarmilor aflaţi în dispozitivele de ordine publică sau să apeleze numărul unic de urgență 112. Compartimentul informare, relaţii publice şi cu publicul

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea, fost sportiv de performanță, și-a manifestat indignarea după ce selecţionerului norvegian Lars Lagerbac i-a comparat pe copiii de pe Arena Națională de la meciul România-Norvegia cu niște huligani. "M-au enervat la culme declarațiile halucinante și arogante ale antrenorului și secundului Norvegiei!
Ce atitudine murdară din partea unor indivizi care vin tocmai din țara Barnevernet-ului!
Cum își pot permite unii să vină în țara noastră și să ne jignească copiii în asemenea mod? Vine un prost (îmi cer scuze pentru termenul folosit, dar este cel mai edificator) și spune despre niște copii că sunt huligani.
Chiar așa de limitat să fii încât să nu poți face diferența între niște copii și niște huligani? Sau este și vina noastră că prea ne-am obișnuit să înghițim orice.
Mă bucur că președintele FRF, Răzvan Burleanu, a anunțat că îl va informa pe delegatul UEFA despre afirmațiile selecţionerului norvegian Lars Lagerback, conform cărora el speră să nu audă scandări rasiste din partea copiiilor prezenţi pe Arena Naţională.
Este cazul ca și ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței) să fie sesizată pentru aceste declarații defăimătoare. Măcar acest individ să fie pus să-și ceară scuze public și să avem și noi atitudine ca să primim respect", a fost reacția deputatului ALDE de Argeș.

În perioada 23 – 27 octombrie 2019, la Universitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești, va avea loc Conferința Națională cu participare internațională “Colaborarea Interdisciplinară pentru Viitorul Sănătos al Populației” - 20 de ani de reformă sanitară. Evenimentul este organizat de Societatea Națională de Medicina Familiei și Asociația Medicilor de Familie Argeș.

La deschiderea oficială, care va avea loc joi, 24 octombrie 2019, ora 11.00, la Universitatea Constantin Brâncoveanu, au confirmat prezența mai multe personalități din lumea medicală. Conferința va reuni la Pitești peste 1.000 de participanți.

Prin organizarea acestei conferințe naționale, se dorește ca medicii de familie, care sunt interfața sistemului medical cu pacientul, să fie permanent ancorați la ultimele noutăți și să aibă la îndemână instrumente de informare și formare profesionale de cea mai înaltă calitate.

 Consiliul Județean Argeș prin Școala Populară de Arte și Meserii Pitești organizează, în perioada 17 - 18 octombrie 2019, cea de a X-a ediție a Festivalului-Concurs Internațional de Muzică Tradițională Veche ”Sus pe Argeș la Izvoare”.
Concursul se adresează tinerilor cu vârste între 16 și 35 de ani din Școlile Populare de Arte şi Meserii din România, precum și din instituțiile similare din Republica Moldova, evenimentul având ca scop descoperirea și încurajarea talentelor muzicale.
Prima seară a Festivalului este rezervată concursului, care începe la ora 18.00, se desfășoară pe două secțiuni: Interpretare vocală și Interpretare instrumentală și are următoarele premii: Trofeul ”Sus pe Argeș la izvoare”, câte un Premiu I, II, III și câte o mențiune pentru fiecare secțiune.
Juriul își rezervă dreptul de a acorda sau redistribui premiile în funcție de calitățile artistice ale concurenților.
Fiecare concurent la secțiunea Interpretare vocală va interpreta o doină sau o baladă și o piesă ritmată cu acompaniament. Instrumentiștii vor interpreta doar piesa ritmată cu acompaniament.
Spectacolul va fi prezentat de actrița Luiza Stoica, din corpul de experți al Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești, împreună cu interpretul de muzică populară George Mărgineanu, el însuși absolvent al Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești și câștigător al Trofeului Festivalului Sus pe Argeș la izvoare în 2015.
Acompaniamentul va fi realizat de către Orchestra Școlii Populare de Arte și Meserii din Pitești, dirijor violonistul Cătălin Iancu, doctor în muzică. La țambal, Cătălin Iancu Jr.. La vioară, Nicolae Oprea, Victor Buștean, Cornel Țițirigă și Onel Sergiu. La contrabas Ionel Feraru, la acordeon – Petrișor Mihalcea, Ionel Pascu, la clarinet Viorel Predoiu, iar la nai, maestrul Vasile Răducu. De asemenea, vor face parte din orchestră și colegi invitați de la Școlile Populară de Arte din Focșani și Cluj și de la Liceul de Muzică George Enescu din București.
Juriul este format din personalități de renume ale muzicii și folclorului românesc.
Președintele juriului: Conferențiar Universitar Doctor Abilitat, Gabriela Rusu-Păsărin - realizator la Societatea Română de Radiodifuziune; Elena Sima - interpret de muzică populară, profesor și expert în cadrul Școlii Populare de Arte Pitești; Felix Goldbach, Lector Universitar Doctor la Universitatea Valahia din Târgoviște, Prof. Dr. Camelia Vodă, de la Colegiul Național de Muzică George Enescu din București, prof. Marius Moldovan, Școala Populară de Arte Tudor Jarda din Cluj-Napoca.

JOI, 17 OCTOMBRIE, ORA 18.00:
Seara de joi va fi completată de un recital susținut de Ansamblul Vatră de Dor al Școlii Populare de Arte ”Tudor Jarda” Cluj-Napoca.

VINERI, 18 OCTOMBRIE, ORA 18.00:
Festivalul – Concurs Internațional de Muzică Tradițională Veche ”Sus pe Argeș la izvoare” își desemnează câștigătorii în cadrul Galei laureaților de vineri seara, de la ora 18.00.
Spectacolul de gală va fi deschis de Ansamblul cameral de muzică tradițională veche ”Anton Pann”, primul și singurul ansamblu grup profesionist din România care și-a ales ca misiune să redescopere frumusețea muzicii vechi românești. De altfel este singura formație românească ce a înregistrat în premieră mondială toate compozițiile principelui Dimitrie Cantemir cu paternitate certă. Ansamblul Anton Pann a luat ființă în 2004 și a atras tineri muzicieni, absolvenți ai Universității Naționale de Muzică, uniți de pasiunea lor de a aduce la lumină valori culturale muzicale din secolele XIV și XIX.
Autenticitatea muzicii lor se bazează pe folosirea instrumentelor tradiționale, pentru un sound ce redă cât mai fidel emoția epocii, cât și pe o amplă cercetare în urma cărora au fost descoperite documente vechi și manuscrise, aflate în custodia unor biblioteci din țară sau în arhivele unor mănăstiri și biserici din România. Ansamblul Anton Pann aduce pe scenă muzica așa cum era cântată în urmă cu secole la curțile boierești și în conacele domnești, interpretând piese ale unor compozitori valoroși din vechime precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Gheorghe Ucenescu, Mitropolitul Veniamin, Costache, Ioan Căianu.

Componenţa grupului:
Constantin Răileanu – voce, percuţie, kanun, coordonator, compozitor
Sabin Penea – vioară
Alexandru Stoica – oud (lăută cu gât scurt)
Andrei Niţescu – violoncel
Ştefan Aurel Ştefan – voce, santoor, ţambal
Issam Garfi – flaut/bansouri/ney
Leonidas Palaskas – maestru de sunet.

Festivalul-Concurs Internațional de Interpretare Vocală și Instrumentală "Sus pe Argeș la Izvoare", aflat, iată, la a X-a ediție, s-a bucurat de-a lungul anilor de o largă participare a publicului argeșean, la ultimele două ediție fiind în sală 800 de spectatori în fiecare seară., dar şi de o largă participare din partea tinerilor artişti care s-au înscris la concurs. De aceea, în cadrul Galei, înainte de anunţarea laureaţilor din acest an, este invitat să susţină un scurt recital câştigătorul Trofeului Sus pe Argeş la izvoare, Florin Costan din judeţul Suceava. Şi pentru a-i încuraja şi pe cei mai tineri artiști din Argeș, îi avem invitați în spectacol și pe câștigătorii concursului ”Mugurii folclorului argeșean din acest an – Anastasia Gropan din Stoenesti și Marian Șchiopu din Poiana Lacului.
Sunt invitați pe scenă, de asemenea, Țiterașii de la Galeș, cursanți ai Secției externe de Țiteră a Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești, coordonată de meșterul popular Tică Vasile și Inimoșii dansatori ai Ansamblului Murgulețul de la Popești.
Spectacolul de Gală se încheie cu un dialog al instrumentelor, protagoniști fiind îndrăgitul interpret Gelu Voicu, acompaniat de Aurel Lăutarul, Cătălin Iancu Jr. la țambal, Nicolae Oprea, Victor Buștean, Cornel Țițirigă și Onel Sergiu la vioară, Ionel Feraru la contrabas, Petrișor Mihalcea și Ionel Pascu la acordeon, Viorel Predoiu la clarinet, iar la nai, maestrul Vasile Răducu.
Sperăm ca publicul să fie din nou alături de noi, mai ales că ediția din acest an, este una aniversară. Intrarea este gratuită, pe bază de invitație. Invitațiile pot fi ridicate doar de la sediul Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești.

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.