Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Primarul Ion Georgescu a menționat că spera ca în luna septembrie noul spital din Mioveni să fie deschis. Primarul din Mioveni a vorbit și despre angajările de la noul spital, unde vor fi 250 de posturi. El a sublinat că primul criteriu de selecție va fi dat de vechimea de minim un an în sistem a celor care vor participa la concurs. În luna iulie august vrem ca noul spital să intre în probe, să funcționeze din septembrie. Sunt 250 de posturi acolo. Și nu poți face lucrurile acolo într-o săptămâna.

Pentru că apar tot felul de zvonuri, vreau să fac o serie de clarificări: Nu face primăria orașului Mioveni angajările la spital. O va face Consiliul de Administrație. Noul spital ca unitate spitalicească, nu este înființată. Suntem în proceduri de înființare a entității din punct de vedere juridic. Nu poți face angajări unde nu există entitate juridică. Orașul Mioveni nu a mai avut maternitate din 2008. Nu am avut RMN și alte aparaturi de specialitate.

În Revista Sănătatea a ministerului Sănătății apar obligatoriu  toate posturile și calendarul de concurs. Nu înseamnă că dacă cineva trimite CV la primărie sau la spital este angajat. Este concurs. Și cel mai important, cine nu are minim un an de zile pe carea de muncă în specialitate nu poate lucra pentru că nu poți face cu debutanți performanță. În prima etapă, secțiile vechi se vor muta în noul spital, apoi pe fiecare lună se va deschide câte o secție, a subliniat Ion Georgescu.

 

 

Primarul Ion Georgescu a anunțat că își dorește ca peste 18 luni locuitorii și firmele din Clucereasa să beneficieze, după mai bine de 15 ani de eforturi, de rețeaua de gaze. Pe 28 decembrie, ministerul energiei a semnat licența pentru Distrigaz ca și operator în CLucereasa. Probabil în februarie vor începe demersurile și în 18 luni maxim gospodăriile și parcul industrial să aibă o altă dezvoltare prin introducerea gazelor naturale. avem 6 miliarde într-un cont ca fond de garanție și posibilitatea de a achita partea noastră de investiție, care este peste 95%, a precizat Ion Georgescu.

 

Curtea de Conturi va începe o verificare la Direcția Națională Anticorupție și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru a vedea dacă se justifică sumele uriașe cheltuite de cele două instituții. În anul 2009, DNA a avut la dispoziție un buget total de 61.690.000 de lei. Pe parcursul anilor acesta a crescut mereu, ajungând în 2013 la 86.603.000 de lei, iar în anul 2018 la 176.085.000 de lei.
Conform Antena 3, filajele țintelor lui Kovesi au costat sume importante. Spre exemplu, fostul judecător CCR Toni Greblă a fost urmărit peste tot timp de patru luni de zile pentru a-i descoperi un punct slab. Costul total al acțiunii de urmărire audio-video a judecătorului CCR Toni Greblă a fost de 3.000.000 de euro. Greblă a fost achitat în respectivul dosar!
Și tot 3.000.000 de euro a cheltuit DNA și pentru filajul fostului ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu, într-un dosar care are slabe șanse să ajungă în instanță. Până acum, recordul ar putea fi stabilit în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu: 7 milioane de euro a costat filajul în cazul președintelui Senatului și al ALDE, fără ca măcar să se fi întocmit un dosar penal!
În 2018 bugetul Ministerul Public a fost de 1,3 miliarde lei .
 

Vicepreședintele PSD Lia Olguța Vasilescu, propusă de Guvern pentru funcția de ministru al Dezvoltării, și secretarul Camerei Deputaților, parlamentarul de Argeș Mircea Drăghici, propus ca ministru al Transporturilor, nu sunt înscriși în cazierul judiciar, potrivit certificatelor publicate, joi seară, de Antena 3.

Certificatul de cazier judiciar al Liei Olguța Vasilescu a fost emis pe 10 ianuarie 2019 de Inspectoratul de Politie al judetului Dolj, iar certificatul de cazier judiciar al lui Mircea Drăghici a fost emis tot pe 10 ianuarie 2019 de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Solicitantul nu este înscris în cazierul judiciar”, scrie în certificate.

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a spus joi că „probabil” Executivul va trimite cazierele la Palatul Cotroceni.

Președintele Klaus Iohannis i-a trimis, joi, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care motivează refuzul de numire în funcțiile de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a doamnei Lia-Olguța Vasilescu, respectiv de numire în funcția de ministru al transporturilor a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici.

Proiectul Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept a fost adoptat joi în Parlamentul de la Strasbourg.

Din 624 de voturi exprimate, 397 au fost în favoarea proiectului, iar 158 împotrivă.

Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept în ţările membre a fost propus de Eider Gardiazabal Rubial (social-democraţi) şi Petri Sarvamaa (creştin-democraţi).

„Unul dintre cele mai importante lucruri care menţin democraţia este statul de drept. De aceea votăm acest raport. Este vorba despre protecţia bugetului Uniunii Europene. Aceată reglementare are bază legală. Trebuie să fie şi vor fi aceleaşi consecinţe pentru toate statele membre UE”, a spus Petri Sarvamaa înaintea votului.

Raportul prevede că, în cazul în care Comisia Europeana stabileşte că „deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept” într-o ţară a UE ameninţă gestionarea fondurilor UE, aceasta ar putea sugera măsuri de la reducerea pre-finanţării până la suspendarea plăţilor UE. Orice decizie va trebui să fie adoptată şi de Parlament şi miniştrii UE.

Potrivit unui amendament propus de Parlament la regulamentul iniţiat de Comisie, evaluarea executivului comunitar trebuie să fie „obiectivă, imparţială şi transparentă şi bazată pe informaţii din toate sursele relevante” şi să ţină cont de criterii precum „cele utilizate în contextul negocierilor pentru aderarea la UE, în special capitolele referitoare la acquis-ul privind sistemul judiciar şi drepturi fundamentale, justiţie, libertate şi securitate, control financiar şi taxare, precum şi de liniile directoare utilizate în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru a monitoriza progresul unui stat membru”.


Printre sursele relevante sunt amintite şi verdictele unor „instituţii recunoscute” precum Curtea de Justiţie a UE, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), rezoluţiile Parlamentului European şi rapoartele Curţii Europene de Conturi, concluziile şi recomandările unor organizaţii relevante internaţionale, precum organismele Consiliului Europei, în special Comisia de la Veneţia, precum şi ale unor reţele internaţionale, precum reţeaua europeană a curţilor supreme şi consiliile magistraţilor.

„Măsurile care vor fi adoptate în eventualitatea unor deficienţe generalizate şi procedura care va fi urmată trebuie să fie stabilită. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăţilor şi a angajamentelor, o reducere a finanţării în baza angajamentelor existente şi interdicţia de a încheia noi angajamente cu beneficiary”, se menţionează într-un alt paragraf al noului regulament.

Parlamentul se preocupă şi de „interesele legitime ale beneficiarilor finali”, stipulând într-un alt amendament că acestea trebuie protejate în eventualitatea unor deficienţe generalizate, respectiv că CE ar trebui să ţină cont de impactul potenţial al adoptării unor măsuri asupra lor.

„Pentru a întări protecţia asupra beneficiarilor finali, Comisia ar trebui să asigure informaţii şi consiliere prin intermediul unui site sau al unui portal, precum şi instrumente adecvate pentru a informa Comisia despre orice încălcare a obligaţiei legale a entităţilor guvernamentale şi statelor membre de a continua să facă plăţi după ce măsuri în baza acestui regulament sunt adoptate. Când este necesar, pentru a se asigura că orice sumă datorată de entităţile guvernamentale este plătită beneficiarilor, Comisia ar trebui să fie capabilă să recupereze plăţile făcute acestor entităţi, sau, dacă este indicat, să efectueze corecţii financiare reducând sprijinul pentru un program şi să transfere o sumă echivalentă la rezerva UE pentru a fi folosită spre beneficiul destinatarilor finali”, se precizează în amendamentul citat.

De asemenea, deputaţii europeni au votat pentru creşterea finanţării pentru Programul drepturilor şi valorilor în perioada 2021-2027, până la 1,834 miliarde de euro, aproape triplu faţă de suma propusa de Comisia Europeană, 642 milioane de euro. Această finanţare va merge spre promovarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în întreaga Uniune Europeană, inclusiv prin acordarea unui sprijin financiar organizaţiilor societăţii civile care lucrează în aceste domenii.

Eurodeputaţii au votat şi prevederi potrivit cărora ţările UE implicate în proceduri referitoare la ameninţarea statului de drept să îşi piardă dreptul de a gestiona ele însele fondurile alocate în acest scop. În plus, PE cere o procedură rapidă pentru plata fondurilor care să sprijine dialogul democratic în statele membre unde valorile fondatoare ale UE sunt expuse riscului, notează Agerpres.

 

Grav accident rutier în oraşul Mioveni, din Argeş. O femeie, sora ei şi fiica uneia dintre ele au fost izbite în plin pe trecerea de pietoni de un şofer neatent.

Toate au ajuns la spital, două dintre ele în stare gravă. Şoferul, un tânăr de 26 de ani, le-a dat poliţiştilor o explicaţie ciudată: ar fi fost orbit de soarele care asfinţea. Victimele spun însă altceva.

Tânăra de 25 de ani, împreună cu mama ei de 48 de ani şi cu sora acesteia, de 49 de ani, fuseseră la cumpărături şi traversau strada pe marcajul pietonal. Când mai aveau doi paşi până la trotuar, au fost pur şi simplu spulberate de o maşină condusă de un tânăr de 26 de ani.

Tânără a fost rănită mai uşor, la o mână, dar mama şi mătuşa ei au suferit numeroase traumatisme.

 

Şoferul le-a spus poliţiştilor că ar fi fost orbit de soarele care asfinţea. Femeile susţin însă altceva. Tânărul s-a ales cu dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

CCR a dat verdictul pe tema protocoalelor secrete încheiate între SRI și Parchetul General. Magistrații Curții Constituționale au decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
Astfel se dovedește încă o dată că demersul pe care deputatul de Argeș Mircea Drăghici l-a făcut prin proiectul de lege, inițiat alături de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost unul corect. Inițiativa celor trei, care vizează desecretizarea tuturor protocoalelor secrete a fost adoptată de Parlament, însă a fost atacată de Klaus Iohannis, care a respins-o. Astăzi, Curtea Constituțională a clarificat încă o dată faptul că acest protocoale, semnate în baza deciziei secrete a CSAT privind siguranța național (în fapt cele mai multe mandate neavând legătură cu siguranța națională), sunt ilegale. Și, în realitate, acesta este și motivul ascuns pentru care Klaus Iohannis a refuzat propunerea PSD pentru ca Mircea Drăghici să fie numit ministru al Transporturilor. Toate protocoalele vor deveni publice și nule, iar de aici vor decurge efectele legale. Iar Iohannis va rămâne partenerii din servicii slăbiți.

 

Protocoalele secrete încheiate între procurori și serviciile de informații sunt neconstituționale! Aceasta este decizia de astăzi a CCR, garant al supremației Constituției din România. Se încheie astfel ani grei de luptă cu un sistem abuziv și nedrept, odată cu această hotărâre istorică a Curții Constituționale, ce redă românilor șansa la o Justiție corectă, independentă și dreaptă, a reacționat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook deputatul de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților.

 

Concret, CCR a constatat că SRI a intervenit ilegal în dosarele instrumentate de Parchetul General și DNA, iar toate dosarele care se află pe rolul instanțelor sau care se află în cercetare pe baza protocoalelor devin nule. Rămâne acum de văzut ce se întâmplă cu dosarele deja finalizate, în care au fost date condamnări pe baza acestor protocoale care au permis SRI să dicteze, de-a dreptul, cursul unui dosar în instanță.

Cel mai probabil, toți cei condamnați ilegal în aceste dosare vor avea dreptul să înainteze contestații în anulare în privința condamnărilor și, de asemenea, în virtutea verdictului de azi dat de CCR, se impune modificarea Codurilor Penale.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut pe 28 noiembrie, la dezbaterea de la CCR, că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

“Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor.”, declara Florin Iordache.
Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

“Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării.“, declara Florin Iordache.

Ministerul Sănătăţii a lansat, astăzi, campania de vaccinare „Copilăria, cel mai frumos cadou”. Proiectul este o continuare a campaniei demarată anul trecut, în colaborare cu UNICEF România, și vizează, în special, comunităţile vulnerabile din România.

“Împreună cu UNICEF vom lansa o campanie de promovare a vaccinării la nivel naţional. Am pregătit un spot video care sperăm ca va rula cât mai des pe canalele media astfel încât mesajul să fie perceput de cât mai mulţi părinţi. Este o campanie integrată şi va avea şi o componentă outdoor.”, a spus ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, în cadrul conferinţei de lansare a campaniei.

De asemenea, Sorina Pintea spune că scopul acestei campanii este de a informa părinţii despre beneficiile vaccinării pentru a alege să îşi protejeze copiii.

“Fiecare copil este extraordinar de important. Sunt multe mămici care nu vor să îşi vaccineze copiii pentru că nu sunt informate.”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Campania va fi prezentă pe posturile de televiziune, în presa scrisă şi în online, cu o componentă outdoor.

“Părinţii şi tutorii trebuie să fie informaţi despre beneficiile vaccinurilor şi despre locurile unde îşi pot vaccina gratuit copiii, pentru a putea să le ofere acestora cel mai frumos cadou, copilăria. În România, campaniile naţionale de comunicare trebuie consolidate, iar rata de acoperire vaccinală trebuie îmbunătăţită. Absenţa vaccinării duce la reapariţia unor boli ce pot fi uşor prevenite prin această măsură.”, a spus reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult.
Proiectul este o continuare a campaniilor door-to-door de informare şi recuperare vaccinală realizate, în 2018, de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu OMS şi UNICEF în mai multe comunităţi vulnerabile din țară.

 

Deputatul de Argeș Mircea Drăghici, propunerea PSD pentru ministerul Transporturilor, le-a cerut celor care manipulează opinia publică dezinformând-o în privința cazului oribilei crime de la Mediaș să înceteze cu această manifestare prin care încearcă să lovească în partidul de guvernământ, folosindu-se de cadavre.  

Ipocrizia celor care susţin că Ministrul Justiției este responsabil de eliberarea condiţionată a unor infractori care recidivează este dictată de interese politice și afectează interesele naţionale. Tudorel Toader a semnalat doar pericolul sancţionării României de către CEDO și nu are nicio legătură cu această lege. Autorul oribilei crime de la Mediaș nu a fost eliberat condiționat din penitenciar în baza legii privind recursul compensatoriu!, a scris secretarul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici.

Un individ condamnat pentru omor a fost capturat de poliție după mai multe ore de căutări. Sâmbătă seară, într-un club din Mediaș, două grupuri de tineri au intrat în conflict. Au continuat disputa în stradă și, la un moment dat, victima s-a împiedicat şi a căzut, iar agresorul a înjunghiat-o în picior, în zona arterei femurale. Victima, un bărbat de 25 de ani din Ploieşti, a ajuns la Spitalul Municipal Mediaş, dar medicii nu au reușit să o salveze.

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea s-a declarat, marți, dezamăgit de avertismentele lui Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, privind o posibila separare daca partidul lui Calin Popescu Tariceanu accepta amnistia.

„Eu personal sunt dezamagit de prestatia dlui Guy Verhofstadt, care se pare ca a uitat destul de usor tradarile pe care le-a suferit aici in Romania, in numele statului de drept. In schimb, pot sa va spun parerea celor din ALDE european, pentru ca am participat la anumite discutii pe temele ridicate de dl Verhofstadt, si oamenii astia au inteles problemele justitiei din Romania, anume ca incepand cu mandatul lui Basescu a incetat sa fie obiectiva si s-a implicat alaturi de serviciile secrete in politica, prin netezirea caii unor politicieni, eliminarea altor politicieni. Sunt dezamagit de dl Verhofstadt pentru ca este a nu-stiu-cata oara cand se exprima pe acelasi subiect si nu catadicseste sa prezinte si dovezile care apar zi de zi legate de justitia din Romania, anume inregistrari, santaj, lucruri foarte rave de care domnia sa ca liberal ma asteptam sa vorbeasca”, a declarat vicepreședintele ALDE Andrei Gerea la Antena 3.

Întrebat ce se va întampla dacă ALDE va fi exclus din familia europeana din care face parte, Gerea a spus: „Ramane de vazut. Unul dintre liderii importanti ALDE ne-a spus ca ne-au batut la usa lideri USR dar nu ne place ca sunt duplicitari”.
 

Pagina 1 din 139

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.