Deși toată lumea spunea că nu va exista interes pentru alegerile europarlamentare, în lupta pe viață și pe moarte dintre PNL, USR și PSD nu a fost lăsat deoparte nimic din arsenalul politic. Și arsenalul politic costă! Peste 20 de milioane de euro, adică aproape 100 de milioane de lei a costat campania electorală a competitorilor la alegerile europarlamentare din mai. Și aici ne referem doar la campania electorală și la cheltuielile la alb, cele care sunt transmise către Autoritatea Electorală Permanentă, instituție care a rolul nu doar de a verifica cheltuielile, ci și de a rambursa banii investiți în campanie competitorilor care întrunesc condițiile legii pentru a și-i recupera. 

O sumă uriașă a fost investită și în perioada de precampanie. Iar acei bani nu se mai regăsesc nicăieri raportați. Sute de mii de pliante și flyere, ziare de propagandă, cheltuieli pe internet, emisiuni tv, bannerele pe care le-ați văzut peste tot prin țară, mesh-urile gigantice, corturi, oameni pe stradă la împărțit articole promoționale (care și acelea se adaugă la costuri) toate au săltat prețul campaniei cel puțin încă pe atâta, dacă nu și mai mult. 

Cel mai mult au cheltuit cei de la PSD, urmați de PNL și, Pro România, surprinzător având în vedere că până de curând nu aveau grup parlamentar, a fost înființat de numai un an, și spre deosebire de PSD, PNL, USR sau ALDE nu au beneficiat de subvenție de la stat. Oamenii lui Ponta au băgat în campanie din banii lor sau sponsorizări 17 milioane de lei! Spre comparație, ALDE, deși are și subvenție de la stat, a pompat doar 9 milioane de lei. Scaunele lui Băsescu și ale lui Tomac în Parlamentul European au costat 4 milioane de lei. USR a investit 6,6 milioane de lei, din care 5 milioane au fost numai din subvenția de la stat.

De departe, cei mai eficienți au fost cei de la UDMR. Cu o jumătate de milion de lei, au obținut voturi în Argeș mai multe decât partide cu aleși locali și oameni în conduceri de instituții. 

Au fost și partide care nu au investit niciun bănuț. Cinci, un număr destul de mare. Dintre independenți, cel mai mult a investit Costea Peter, 133.000 de lei.



Autoritatea Electorală Permanentă informează competitorii electorali participanți la alegerea membrilor din România în Parlamentul European, că în data de 26 iunie 2019, este ultima zi de depunere a documentelor privind cheltuielile electorale efectuate din contribuțiile electorale depuse în conturile bancare de campanie, pentru participarea la scrutinul electoral din data de 26.05.2019 și declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, astfel:Conform AEP, competitorii electorali au obligația legală de a depune cererea de rambursare care va fi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 zile de la data desfășurării alegerilor, până cel mai târziu la data de 26 iunie 2019, ora 17°°.
Astfel, Cererea de Rambursare va fi însoțită de adresa de înaintare și de OPIS-ul documentelor depuse, în următoarele condiții:
- Cererea de rambursare (în original) este semnată de președintele formațiunii politice sau președinții formațiunilor politice membre ale unei alianțe sau împuterniciții desemnați ai acestora /candidatul independent și de mandatarul financiar coordonator completată cu toate datele obligatorii (să conțină contul bancar destinat finanțării private a campaniei electorale precum și contul bancar destinat finanțării publice (subvenții);
- Lista candidaţilor către care urmează să se facă restituirea contribuţiilor încasate pentru campania electorală (în original), vizată de conducerea partidului politic la nivel central;
- Toate documentele justificative prevăzute de art. 59 alin. (2-12) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin H.G nr. 10/2016, se depun în ORIGINAL și în COPIE, pe baza unui centralizator.

 

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a trimis, în cursul acestei zile, tuturor liderilor de partide care candidează pentru Parlamentul European în vederea negocierii unei agende comune la Bruxelles.

TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII:
„ROMÂNIA PUTERNICĂ ÎN EUROPA UNITĂ – AGENDĂ COMUNĂ PENTRU TOȚI ALEȘII ROMÂNI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

22 mai 2019

Ne aflăm la finalul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor noștri în Parlamentul European. După momentul final al votului, aş vrea să vorbim mai puţin despre rezultate şi procente şi mai mult despre ce vom face după. Cred că avem şansa unui nou proiect naţional: o Românie puternică într-o Europă unită.

În România postdecembristă am avut prea puţine proiecte naţionale. În fapt, doar două: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în Uniunea Europeană în 2007. Două proiecte esenţiale pentru români, două proiecte pe care avem datoria să le ducem până la capăt, lăsând rațiunea să triumfe în fața divergențelor de orice fel şi peste oricare interese în afara celui național.

Dragi colegi, vă invit, după alegerile pentru Parlamentul European, să ne așezăm la masă pentru a stabili un mod de cooperare în comisiile şi plenul Parlamentului European.

Vă invit să învățăm din greșelile trecutului și să încetăm să ne mai exportăm neînțelegerile și conflictele la Bruxelles sau la Strasbourg. Să încetăm să ne mai ponegrim țara în numele unor interese partizane mărunte ori doar pentru a da satisfacție grupurilor politice din care vom face parte. Istoria ne-a învățat că mult prea adesea neprietenii țării și-au atins scopurile atunci când au reuşit să stârnească între noi conflicte. A venit vremea să nu ne mai lăsăm dezbinați și să învățăm să luptăm împreună pentru poporul care ne alege pentru că, urmând povaţa marelui Ion I. C. Brătianu de acum un veac, „fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

Vă lansez, aşadar, chemarea să stabilim împreună care vor fi prioritățile României în cei cinci ani de mandat al noului Parlament European și să ne conjugăm eforturile pentru îndeplinirea acelor obiective despre care vom cădea de acord că sunt nu numai prioritare, dar şi comune.

ALDE vă propune următoarele teme cu vocaţie consensuală, dar lista rămâne deschisă pentru propunerile tuturor partidelor gata să se angajeze în acest proiect comun pe care îndrăznesc să-l consider de anvergură naţională:

– admiterea României în spațiul Schengen;

– ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare;

– creșterea fondurilor de coeziune care să ne permită recuperarea decalajelor față de țările dezvoltate;

– refuzul condiţionării alocării fondurilor structurale în următorul exerciţiu bugetar de criterii ce pot fi interpretate subiectiv şi interesat, condiţionare ce nu corespunde literei şi spiritului tratatelor;

– obținerea pentru fermierii români de subvenții egale cu cei din țările vestice;

– blocarea tuturor iniţiativelor de tip protecţionist (cum este astăzi Pachetul pe Mobilitate 1) menite să îngrădească accesul întreprinzătorilor şi lucrătorilor români la piaţa unică europeană.

Vă propun, de asemenea, şi un mod de lucru inspirat din cel deja practicat de alte delegaţii naţionale. Toţi deputaţii europeni aleşi în România, indiferent de familia lor politică, se vor reuni periodic pentru a identifica acele teme de maximă relevanţă pentru economia şi societatea românească în vederea adoptării unei poziţii comune la votul în comisii sau în plen.

Stimați colegi, putem să dăm acestui acord numele „România Puternică” sau orice altă denumire pe care o vom stabili împreună și care să semnifice hotărârea noastră de a vorbi pe o singură voce atunci când interesele tuturor cetăţenilor români sunt în joc. Un astfel de acord poate și trebuie să netezească în cel mai scurt timp drumul României spre locul pe care îl merită în Europa.

Această inițiativă trebuie să fie una sinceră și unanimă. Cum nu este potrivit ca ea să devină apanajul sau instrumentul electoral al niciunui partid, vă propun ca noul organism proeuropean pe care sper că îl vom crea, Grupul pentru România Puternică, să fie condus prin rotație de fiecare partid ce va avea reprezentare în Parlamentul European.

Știu că avem interese electorale divergente și le vom avea mereu, așa cum este și firesc într-o democrație. Unanimitatea e străină regimurilor democratice. Cu excepția notabilă, totuși, a marilor interese ale țării. Există momente cruciale în care avem datoria să ne plasăm deasupra pozițiilor antagoniste. Pentru că, indiferent câte motive am avea să acţionăm mai degrabă separat decât împreună, știu că în orice partid am fi, ne iubim sincer țara și vrem cu toții să facem mai mult pentru ea.

Vă propun să ne unim fără întârziere şi fără ezitare eforturile pentru a aduce pe agenda viitorului Parlament European și a viitoarei Comisii Europene temele de interes pentru români. Oriunde s-ar afla ei.

Călin Popescu-Tăriceanu,

Președinte ALDE

București, 22 mai, 2019”

Președintele ALDE Pitești, Robert Tudorache, afirmă că lista de candidați a PNL la europarlamentare este una mincinoasă. Secretarul de stat în ministerul Energiei arată că această listă nu este una a liberalilor autentici, ci a foștilor pedeliști care au acaparat noul PNL în detrimentul vechilor liberali. Aceștia din urmă, susține candidatul ALDE la alegerile europarlamentare, sunt puși să muncească pentru ca Rareș Bogdan, impus în partid cu câteva zile înainte de finalizarea listei, și foștii pedeliști să prindă locuri în Parlamentul European, în timp ce liberalii vechi au fost lăsați de Ludovic Orban la categoria și alții.
"La mitingul de la Focșani, care s-a dovedit a fi un fiasco, de la estimările de 20.000 de oameni, la realitatea de 2000 de oameni, și aceia aduși cu autocarele, Rareș Bogdan și Ludovic Orban s-au dat de gol! Rareș Bogdan a subliniat că noul PNL vrea să ajungă la putere, pentru că s-au săturat după șapte ani de stat în opoziție. Se vede treaba că Rareș Bogdan vorbește pentru pedeliștii care l-au impus pe listele noului PNL. În 2012, vechiul PNL forma, alături de PSD, USL, Uniunea care a reușit să răstoarne guvernarea PDL și a lui Traian Băsescu! Așadar, acum șapte ani, PNL era la guvernare! În opoziție erau Rareș Bogdan și PDL! Rareș Bogdan este și acum omul PDL. Aceasta este realitatea și ea ne-a fost destăinuită chiar de capul listei noului PNL!
Lista candidaților PNL este una mincinoasă cap-coadă! Doar nu crede cineva că primarii Hava sau Falcă vor renunța la posturile lor de baroni locali cu influență uriașă, cu accesul la resurse, doar pentru a deveni vocile PPE din Parlamentul European. Românii sunt mințiți de noul PNL de la primul până la ultimul candidat de pe această listă. Și realitatea este că oricum nu va conta prea mult cine de la noul PNL va ajunge în Parlamentul European. Unii vor căuta un loc călduț, alții imunitate. Dar de votat, vor vota în continuare împotriva intereselor României. Vor vota în continuare împotriva eliminării dublului standard la servicii și alimente, împotriva tratamentului egal pentru români oriunde în Uniunea Europeană. Pentru astfel de drepturi, pentru ca România să fie respectată în Uniunea Europeană, cei care luptă sunt europarlamentarii ALDE România. Am dovedit acest lucru până acum și vom dovedi și de acum înainte!", subliniază președintele ALDE Pitești Robert Tudorache.
 Comandat de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), publicat de SC Macazin Muntenia SRL, M.F.C. 41190002

În urmă cu câteva zile, o nouă dezbatere despre statul de drept din țara noastră a avut loc în Parlamentul European, la solicitarea Popularilor Europeni. În timp ce cuconetul social-democraților invadează adresele de e-mail cu tot felul de comunicate stupide și luări de poziții care, în 80% din cazuri, nu își au rostul, în Parlamentul European mai sunt și europarlamentari PSD de mare valoare. Spre exemplu, Victor Boștinaru a reușit zilele trecute, prin câteva întrebări, să o pună la respect pe europarlamentarul Sophia in't Veld după ce aceasta aberase despre statul de drept din țara noastră. Întâmplător sau nu, la fel ca și cei care lovesc în PSD și ALDE chiar din familiile europene din care cele două partide fac parte, și Sophia in't Veld este tot din Olanda. Și este membru ALDE.

Victor Boștinaru de la PSD o întreabă dacă știe de câte ori a declarat CCR acțiunile lui Kovesi drept anticonstituționale și despre anchetarea unor procurori din DNA. Răspunsul dat de Sophia in't Veld este de noaptea minții!
 
 

Eurodeputaţii au votat marţi, cu o largă majoritate, abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021. Un număr de 410 eurodeputaţi au votat pentru propunere, 192 împotrivă şi 51 s-au abţinut, transmite Agerpres.
Conform proiectului de rezoluţie, ţările europene care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Pe de altă parte, ţările care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

Statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor înainte de aplicarea măsurii până în aprilie 2020, iar apoi să se coordoneze cu executivul comunitar pentru ca deciziile individuale luate să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.

Această coordonare înseamnă practic ca toate părţile să-şi depăşească problemele în domenii precum orarul zborurilor şi al altor mijloace de transport. Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.

Comisia Europeană a propus în 2018 abolirea schimbării sezoniere a orei după un sondaj la nivelul UE, în urma căruia măsura s-a bucurat de un sprijin copleşitor. Practic, din 4,6 milioane de răspunsuri, 84% au fost în favoarea renunţării la schimbările orare.

Iniţial, Comisia a dorit să impună la renunţarea la această practică din 2019, dar rapiditatea demersului a întâmpinat rezistenţă din partea unora dintre statele membre.

Pagina 1 din 5

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.