Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Meteorologii anunță cod portocaliu de ninsori în intervalul 21 martie, ora 14 – 22 martie, ora 15. În București dar și în alte județe, vineri școlile sunt închise. Este foarte probabil ca o decizie să fie luată în județul Argeș în cursul zilei de joi, dar deocamdată la noi în județ nu sunt unități școlare închise.

În intervalul menționat, vremea se va menține deosebit de rece, cu valori termice cu peste 10 grade mai scăzute decât mediile climatologice ale perioadei în cea mai mare parte a țării.

În după-amiaza și seara zilei de miercuri (21 martie) se vor semnala precipitații predominant sub formă de ninsoare cu depunere de strat de zăpadă pe arii mai extinse în centrul și sud-estul țării, precum și în zona Carpaților Meridionali și de Curbură. În prima parte a zilei de joi (22 martie) în sud-vestul și sudul extrem al teritoriului aria ninsorilor se va extinde, iar vântul va fi în intensificare.

La începutul intervalului, în sudul Munteniei și în Dobrogea vor fi și precipitații mixte, favorizând formarea de polei sau ghețuș.

 De asemenea, în aproximativ același interval, 22 martie, ora 23:00 – 23 martie, ora 15:00, se vor semnala fenomene precum ninsoare abundentă, strat de zăpadă consistent, temporar viscol și vizibilitate scăzută.

În sudul Banatului și al Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei și a Dobrogei ninsorile vor fi abundente, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50...60 km/h și temporar 65...70 km/h, viscolind și local troienind zăpada și determinând diminuarea vizibilității.

 

 În data de 28 martie, va avea loc în municipiul Târgoviște, în cadrul Instituției Prefectului Dâmbovița, ședința de lucru a Comitetului de Bazin Argeș – Vedea pe tema Zilei Mondiale a Apei, care este sărbătorită pe data de 22 martie la nivel mondial.
Evenimentele organizate de Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea, au în centrul lor informarea publicului și formarea tinerei generații în spiritul protejării și conservării resurselor de apă. Astfel, în luna martie, au fost organizate activități în instituții de învățământ (grădinițe, școli, licee, universități) din județele Argeș, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dâmbovița  și municipiul București.
În județul Argeș acțiunile au constat în proiectarea de filme educative, consursuri, expoziții de desene și discuții pe tema apei, iar participanții au fost elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială “Carol I” și Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, Școala Gimnazială nr. 1 Ciofrîngeni, GPP „Aripi Deschise” Pitești, Colegiul Național “Zinca Golescu” și studenții Facultății de Științe, Educație Fizică și Informatică din cadrul Universității din Pitești. Alături de reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea la activități au fost prezenți și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Argeș.


Apar noi "liste negre" de la Bruxelles. De această dată este vorba despre un document care vorbește despre incompatibilitățile demnitarilor. Documentul a fost prezentat de Mihai Gâdea la "Sinteza Zilei", Antena 3.
Pe această listă se regăsesc nume importante, cum sunt cele ale lui Klaus Iohannis, Victor Alistar și Mircea Diaconu. ”Cred că era un raport trimis de ANI. Unele dintre cazuri s-au soluționat definitiv. Se cerea să se vadă ca în cadrul luptei anticorupție există rezultate concrete (...) Se cerea statistic ” a explicat parlamentarul PNL Iulia Scântei.
În privința lui Mircea Diaconu este vorba despre procesul pe care l-a avut cu ANI, pe vremea când instituția era condusă de Horia Georgescu. Acesta a și fost motivul pentru care argeșeanul a candidat la Parlamentul European, pentru a provoca instanțele să dea mai repede o decizie în care să se dovedească că nu a fost incompatibil în calitatea de parlamentar și de director al teatrului Nottara.
În privința lui Klaus Iohannis, este vorba despre un dosar tot cu ANI, de incompatibilitate între funcția de primar și cea de președinte de consiliu de administrație. Acel dosar era foarte actual în perioada în care Iohannis fusese propunerea PSD și PNL pentru funcția de premier. În toate cazurile, este vorba despre momente în care Traian Băsescu era președinte.
Interesant este că toți cei prezentați acum au fost achitați. Însă alții nu au avut același noroc: Gheorghe Copos, Adrian Nastase, Serban Alexandru Bradisteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remes, Dan Voiculescu, George Becali, Catalin Voicu, Tudor Alexandru Chiuariu.

Predoiu: Toți miniștrii Justiției au primit astfel de scrisori!
Ministrul Cătălin Predoiu a reacționat, la Antena 3, după ce Mihai Gâdea a publicat o scrisoare care îi era adresată, de la Comisia Europeană, document care conținea solicitări exprese privind dosare penale aflate pe rol. Scrisoarea datează din martie 2012.

"Toți miniștrii au primit astfel de scrisori! Ministerul Justiției nu avea nicio atribuție legată de dosare", a spus Cătălin Predoiu.

""Acea scrisoare venea la ministerul Justiției pentru că el era cel care centraliza informațiile venite privind MCV. Acesta avea patru capitole, fiecare era corespondentul unei instituții. Ministerul Justiției integra toate informațiile. MCV este de fapt o decizie a Comisie Europene. România când a intrat în UE, mecanismul era acolo. Dânșii solicitau informații publice. Erau publice în sensul că erau informații cunoscute și de părți și de avocați, parțial și de public. Comisia urmărea să vadă dacă aceste dosare trenează și să înțeleagă de ce", a mai precizat Cătălin Predoiu, într-o intervenție telefonică la Antena 3.
Este vorba despre o scrisoare adresată de către Comisia Europeană ministrului Cătălin Predoiu prin care se spunea ce trebuie să facă guvernul de la acel moment, informează Antena 3. Documentul în cauză conține solicitări exprese privind dosare penale aflate pe rol.

Solicitări

''La punctul 19 scrie: puneți-ne la dispoziție, în detaliu, fișele pentru fiecare dintre cazurile la care facem referire la punctul 48 din chestionarul 1, persoane care au fost trimise în judecată în 2008 sau înainte și care încă nu au primit o sentință finală. Cu privire la fiecare caz, enumerați etapele evoluției la fiecare termen de judecată și motivul oferit pentru fiecare amânare.

La punctul 20 scrie: puneți-ne la dispoziție o actualizare a măsurilor luate începând cu vara lui 2011 pentru a adopta reguli procedurale clare pentru ridicarea imunității parlamentarilor. La punctul 48 scrie: puneți-ne la dispoziție o listă comprehensivă de cazuri de corupție care să implice persoane care dețin funcții la nivel înalt sau care au deținut funcții, în Guvern sau Parlament - președinți de consilii județene, primari sau directori ale unor companii de stat care au fost trimiși în judecată începând cu 2007. În fiecare caz prezentat, detaliați ce calitate au cei acuzați, natura acuzațiilor, data la care a fost declanșată ancheta, numărul dosarului" - se arată în document.

În primele comentarii publice făcute după implicarea Facebook în scandalul Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg a recunoscut miercuri că reţeaua sa socială a greşit şi a abuzat de încrederea utilizatorilor, informează DPA.

Firma Cambridge Analytica din Regatul Unit este în centrul atenţiei de la sfârşitul săptămânii trecute, când s-a aflat că a utilizat datele personale a circa 50 de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook, fără acordul acestora, pentru a le utiliza în campania electorală din 2016 a preşedintelui SUA, Donald Trump. Cambridge Analyitica a folosit, se pare, aplicaţia "thisisyourdigitallife" dezvoltată de profesorul de psihologie Aleksandr Kogan de la Universitatea din Cambridge. Aplicaţia a fost instalată de circa 300.000 de persoane, care au permis astfel accesul atât la datele lor, cât şi ale prietenilor lor din reţea, ceea ce a însemnat un total de zeci de milioane de utilizatori ai Facebook.

"A fost un abuz de încredere între Kogan, Cambridge Analytica şi Facebook", a scris Zuckerberg pe pagina sa din propria reţea. "Dar a fost şi un abuz de încredere între Facebook şi oamenii care îşi pun datele la dispoziţia noastră şi se aşteaptă să le protejăm. Trebuie să rezolvăm asta", a recunoscut el.

Fondatorul şi principalul acţionar al Facebook a anunţat planuri de auditare a aplicaţiilor suspecte, restrângerea accesului dezvoltatorilor la date şi introducerea unui instrument pentru utilizatori, care să le permită să afle ce aplicaţii au acces la datele lor şi să revoce cu uşurinţă permisiunile de acces.

Facebook a aflat încă din 2015 că Alexandr Kogan a pus datele obţinute de aplicaţia sa la dispoziţia Cambridge Analytics. Reţeaua socială a cerut ambelor părţi să şteargă toate datele obţinute fără autorizaţie şi să confirme ştergerea, ceea ce Zuckerberg susţine că s-a întâmplat. El afirmă că a aflat abia la sfârşitul săptămânii trecute, din presă, că este posibil să nu fi fost şterse informaţiile respective, notează Agerpres

Conform unei anchete realizate de New York Times şi The Observer, ediţia de duminică a cotidianului britanic The Guardian, firma de analiză de date Cambridge Analytica a obţinut acces inadecvat la datele a peste 50 de milioane de utilizatori de Facebook, servindu-se de ele pentru a dezvolta un soft care să permită previzionarea şi influenţarea votului alegătorilor în favoarea candidatului Donald Trump, pentru care firma a lucrat în campania din 2016.

În replică, Facebook a ‘suspendat’ Cambridge Analytica, acuzând-o că a colectat, fără asentimentul său, informaţii personale a milioane de utilizatori ai reţelei sociale. Facebook a suspendat, de asemenea, accesul firmei-mamă a Cambridge Analytica, Strategic Communication Laboratories (SCL), precum şi pe cele ale lui Aleksandr Kogan, psiholog la Universitatea Cambridge, şi Christopher Wylie, şef al Eunoia Technologies şi fost angajat al Cambridge Analytica.

Aplicaţia dezvoltată de Aleksandr Kogan, ‘thisisyourdigitallife’, se afişa pe Facebook ca ‘aplicaţie de cercetare utilizată de psihologi’. Ea le propunea utilizatorilor să fie plătiţi în schimbul completării unor teste de personalitate. Circa 270.000 de persoane au descărcat această aplicaţie, permiţându-i dezvoltatorului să aibă acces la informaţii precum oraşul indicat în profil sau conţinuturile pe care le apreciaseră.

Ce a spus Mark Zuckerberg 

Vreau să dezvălui cum se prezintă situația Cambridge Analytica și ce măsuri am luat și vom lua pentru a rezolva această problemă.

Avem datoria de a vă proteja datele, iar dacă nu o putem face, înseamnă că nu vă putem fi utili. Am investigat să înțeleg exact ce s-a întâmplat și cum pot fi sigur că nu se va întâmpla din nou. Vestea bună este că cele mai importante măsuri pentru a împiedica să se întâmple așa ceva le-am luat în urmă cu mulți ani. Dar am făcut și greșeli, mai avem multe de făcut și trebuie să le facem.

Iată o cronologie despre cum s-au desfășurat evenimentele:

În 2007 am lansat platforma Facebook gândindu-ne că trebuie să fie mai multe aplicații sociale. Calendarul trebuie să vă arate datele de naștere ale prietenilor, hărțile trebuie să arate unde locuiesc prietenii voștri, iar numerele de contact trebuie să aibă și pozele oamenilor. Pentru a face astea, am permis oamenilor să se logheze în aplicații, să afle cine sunt prietenii lor și să aibă informații despre ei.

În 2013, un cercetător de la Universitatea Cambridge, Aleksandr Kogan, a creat o aplicație cu întrebări personale. A fost instalată de 300.000 de oameni, care au dezvăluit date despre ei și despre prietenii lor. Având în vedere cum funcționa Facebook la acea dată, Kogan a reușit să acceseze datele a milioane de oameni.

În 2014, pentru a opri aplicațiile abuzive, am anunțat că facem schimbări radicale pentru a limita aplicațiile să acceseze datele personale. Și cel mai important, aplicații precum cea creată de Kogan nu mai puteau cere date despre prieteni decât dacă acești prieteni permiteau asta. De asemenea, le-am cerut celor care fac aplicații să obțină aprobarea noastră înainte de a cere date personale despre oameni. Aceste acțiuni împiedică aplicații precum cea creată de Kogan să acceseze date personale în prezent.

În 2015, am aflat de la jurnaliștii The Guardian că Kogan a împărtășit aceste date din aplicația sa cu Cambridge Analytica. Este împotriva politicii noastre ca dezvoltatorii de aplicații să împărtășească date fără acordul oamenilor, drept urmare am interzis aplicația lui Kogan pe Facebook și i-am cerut lui si Cambridge Analytica să demonstreze că au șters toate datele obținute fraudulos. Au prezentat documente prin care au demonstrat asta.

Săptămâna trecută, am aflat de la The Guardian, New York Times și Channel 4 că Cambridge Analytica nu ar fi șters aceste date, așa cum ne-au arătat. Le-am interzis imediat accesul la serviciile noastre. Cambridge Analytica susține că a șters aceste date și a acceptat să aibă loc un audit făcut de o firmă angajată de noi pentru a confirma asta. De asemenea, lucrăm și cu alte autorități pentru a investiga ce s-a întâmplat.

Kogan și Cambridge Analytica au abuzat de încrederea Facebook. Dar și Facebook a abuzat de încrederea oamenilor care au împărtășit aceste date cu noi și au crezut că le vom proteja. Trebuie să reparăm asta. În acest sens, am luat deja cele mai importante măsuri în 2014, pentru a împiedica ”actorii negativi” să acceseze date personale în acest fel. Dar mai este de muncă și voi prezenta aici pașii care urmează:

În primul rând, vom investiga toate aplicațiile care au avut acces la datele personale înainte de schimbarea din 2014 și vom face audit în cazul celor suspecte. Vom interzice de pe Facebook aplicațiile care nu acceptă acest audit. Iar dacă vom descoperi dezvoltatori care au folosit incorect datele personale, îi vom interzice și vom avertiza toți oamenii care au folosit aplicațiile lor, inclusiv pe cei care i-au dat datele lui Kogan.

În al doilea rând, vom restricționa accesul dezvoltatorilor la datele personale și mai mult, pentru a împiedica orice alt abuz. De exemplu, nu vor mai avea acces la datele voastre, dacă nu ați mai folosit aplicația lor în ultimele 3 luni. Vom tăia din informațiile pe care le dezvăluiți atunci când vă logați într-o aplicație. Vor rămâne: numele vostru, poza de profil și adresa de mail. Le vom cere dezvoltatorilor nu numai să vă ceară acceptul, dar și să semneze un contract înainte de a vă cere acces la datele personale. Și vom dezvălui și mai multe măsuri în zilele următoare.

În al treilea rând, vrem să fim siguri că înțelegeți căror aplicații le-ați dat acces la datele personale. În următoarea lună, vom introduce o opțiune deasupra news feed, unde veți putea vedea ce aplicații ați folosit și anula accesul pe care îl au la datele voastre. Deja puteți face asta din setări, dar vrem să fim siguri că găsesc toți opțiunea.

Pe lângă măsurile pe care le-am luat în 2014, eu cred că aceștia sunt următorii pași pe care îi vom urma pentru a securiza Facebook.

Eu am creat Facebook și eu sunt responsabil pentru ce se întâmplă pe platforma noastră. Sunt hotărât să iau măsuri pentru a proteja comunitatea. Deși în prezent aplicațiile noi nu mai pot face ce a făcut Cambridge Analytica, asta nu schimbă ce s-a întâmplat în trecut. Vom învăța din această experiență pentru a securiza platforma și pentru a face comunitatea mai sigură.

Mulțumesc tuturor celor care cred în misiunea noastră și care muncesc pentru a clădi această comunitate. Știu că durează mai mult decât ar trebui să rezolvăm aceste probleme, dar vă promit că vom trece peste asta și vom clădi un serviciu mai bun pe termen lung.

 

.

Firma de analiză a datelor şi consultanţă Cambridge Analytica l-a suspendat marţi pe directorul general Alexander Nix pe durata unei anchete independente privind o emisiune a postului de televiziune Channel 4, informează DPA. Nix a fost înregistrat pe ascuns când se lăuda că a mituit şi a instigat la infracţiuni pentru influenţarea unor alegeri. Înregistrările televiziunii lasă să se înţeleagă că firma era dispusă să folosească mijloace de seducţie, să publice rapoarte false pe internet, să angajeze subcontractori nedeclaraţi şi să înfiinţeze instituţii false şi site-uri de internet pentru a obţine date.

Datele personale obţinute de Cambridge Analytica de la Facebook fac şi obiectul unor cereri formulate marţi de procuraturile din statul New York şi din districtul newyorkez Manhattan, în cadrul unei anchete comune. Corporaţia Facebook trebuie să pună la dispoziţie documente legate de încălcarea termenilor şi condiţiilor de utilizare a reţelei sociale cu acelaşi nume, precum şi copiile întregii corespondenţe cu Cambridge Analytica, afirmă o sursă confidenţială a agenţiei Reuters.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost invitat de autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană să dea explicaţii cu privire la riscul ca datele personale ale utilizatorilor să fie achiziţionate fără consimţământul lor. Ca urmare a scandalului Cambridge Analytica, cotaţiile acţiunilor Facebook au scăzut luni cu 6,8%, iar marţi cu încă 5,4%, ceea ce a redus valoarea pe piaţă a firmei cu zeci de miliarde de dolari.

Implicat în scandalul Cambridge Analytica, psihologul rus Aleksandr Kogan se apără de acuzaţiile potrivit cărora ar fi acţionat ilegal. El acuză societatea britanică şi Facebook, aflate în centrul unei adevărate furtuni, că vor să arunce vina pe el, relatează AFP, citată de News.ro.

Noi credeam că facem ceva perfect normal”, a spus Kogan, care a dezvoltat o aplicaţie utilizată de Cambridge Analytica pentru a culege milioane de date despre utilizatori Facebook.

„Cambridge Analytica ne-a dat asigurări că totul este perfect legal şi în conformitate cu condiţiile de utilizare” a Facebook, a declarat pentru BBC Radio 4 profesorul de psihologie la Universitatea Cambridge, de asemenea angajat al Universităţii ruse din Sankt Petersburg.

Apreciind că „este folosit ca un şap ispăşitor atât de Facebook, cât şi de Cambridge Analytica”, el şi-a exprimat însă regretul că „nu a pus suficiente întrebări”.

Kogan este vorbitor nativ de limbă rusă și s-a născut în Moldova, dar până la vârsta de șapte ani a crescut la Moscova. În acel moment, familia sa a emigrat în Statele Unite, unde ulterior a obținut cetățenie. Kogan are însă prieteni de familie în Rusia, țară pe care o vizitează în mod regulat.

Potrivit The Observer, Aleksandr Kogan, avea legături cu universitatea de stat din Sankt Petersburg, de la care a obținut și o bursă de cercetare, însă nu a declarat aceste conexiuni cu mediile universitare ruse în CV-ul pe care l-a depus la Universitatea Cambridge.

Facebook se află în mijlocul unei adevărate furtuni mondiale, după ce Cambridge Analytica a fost acuzată că a cules - fără consimţământul acestora - datele a 50 de milioane de utilizatori în vederea elaborării unui program informatic care să permită prezicerea şi influenţarea votului alegătorilor, cu scopul de a incluenţa campania lui Donald Trump.

Potrivit reţelei americane de socializare, aceste date ar fi fost culese printr-o aplicaţie de teste psihologice descărcată de aproximativ 500.000 de utilizatori, iar Aleksandr Kogan le-ar fi furnizat apoi - ilegal - Cambridge Analytica.

Declarându-se „scandalizată că a fost înşelată”, compania fondată de Mark Zuckergerg a arătat că „înţelege gravitatea problemei”.

Scandalul a condus deja la o depreciere a acţiunile grupului cu 9%, în ultimele două şedinţe ale Bursei de la New York, în timp ce o comisie parlamentară britanică i-a cerut marţi lui Mark Zuckerberg să vină să explice în faţa ei, dându-i ultimatum să răspundă până luni.

Tânărul miliardar a fost invitat, de asemenea, să se exprime în faţa Parlamentului Europan, care va „ancheta în profunzime” această „încălcare inacceptabilă a drepturilor la confidenţialitatea datelor”, în timp ce Comisia Europeană a anunţat că una dintre reprezentantele sale la Washington urma să ceară „clarificări” de la Facebook.

După o reuniune, marţi, G29 - instanţa însărcinată cu protecţia datelor în statele membre UE - a catalogat drept „foarte grave” acuzaţiile formulate împotriva Facebook şi Cambridge Analytica, „cu consecinţe considerabile asupra protecţia datelor private şi procesului democratic”.

În Statele Unite, procurorii din New York şi Massachusetts, dar şi autoritatea americană de reglementare în comerţ (FTC) au lansat anchete.

„Nicio urmă scrisă”

La rândul său, Cambridge Analytica a anunţat marţi suspendarea fostului său director Alexander Nix, care s-a lăudat că a acţionat în favoarea lui Donald Trump în 2016.

Această decizie a fost luată în urma publicării unor „comentarii” ale lui Nix înregistrate de postul britanic Channel 4 News, şi altor „acuzaţii” formulate împotriva sa, care „nu preprezintă valorile” societăţii, specializate în comunicare strategică şi analiză de date la scară mare, a explicat CA într-un comunicat.

Comentariile respective provin dintr-o anchetă difuzată luni şi marţi de postul britanic, în care directorul Cambridge Analytica a fost filmat cu camera ascunsă răspunzând la întrebările unui reporter deghizat.

Ultimele elemente publicate marţi îl înfăţişează lăudându-se cu rolul pe care l-a jucat compania sa în Statele Unite în campania prezidenţială a candidatului republican Donald Trump în 2016. Cercetare, analiză, „i-am condus campania online”, dă el asigurări, după care s-a lăudat cu sistemul de e-mail autodistrugător pe care-l foloseşte.

Nu există nicio probă, nicio urmă scrisă, nimic”, spune el, afirmând că nu există pericolul ca parlamentari americani să-i străpungă secretul şi să-l expună. „Sunt politicieni, nu tehnicieni. Ei nu înţeleg cum funcţionează”.

Cambridge Analytica - o filială a societăţii britanice de marketing Strategic Communication Laboratories (SCL) cu sediul la Londra - ar fi apropiată Partidului Conservator britanic, dezvăluie The Times miercuri.

Fondată de Steve Bannon, un fost consilier apropiat al lui Donald Trump, Cambridge Analytica are birouri la Washington, New York şi Cambridge.

Information Commissioner's Office (ICO - o autoritate independentă însărcinată cu reglementarea sectorului şi protejarea datelor personale) a cerut marţi autorizaţie să „percheziţioneze serverele” şi „să efectueze o verificare a datelor” la Cambridge.

 

 

Deputaţi de opoziţie din Kosovo au lansat miercuri gaze lacrimogene în sala de şedinţe a parlamentului de la Pristina pentru a împiedica votul pentru ratificarea acordului de demarcare a graniţei cu Muntenegru, o condiţie-cheie pentru ca locuitorii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, informează Reuters.
Partidul Vetevendosje, de opoziţie, se opune vehement acordului, semnat în 2015 şi ratificat deja de legislativul de la Podgorica, susţinând că astfel va fi cedată Muntenegrului o suprafaţă de circa 8.000 de hectare.

Tentative anterioare de ratificare a acordului au declanşat proteste similare, implicând lansarea de gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi ciocniri de stradă cu forţele de poliţie.

Ședință suspendată

După incidentul de miercuri, preşedintele legislativului a suspendat şedinţa pentru ca încăperea să fie ventilată.

Ratificarea acordului de demarcare a frontierei cu Muntenegru constituie una din condiţiile principale pentru ca locuitorii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană.

Vecinele Kosovo din regiune, respectiv Serbia, Albania, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia, au obţinut acces fără vize în spaţiul Schengen în 2010, relatează Agerpres.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a acordat miercuri, pentru 9 mai, un nou termen la care urmează să fie discutat raportul întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea de către procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul-şef adjunct, Marius Iacob, a unor abateri disciplinare, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Kovesi a afirmat miercuri, la sosirea la CSM, că va prezenta Secţiei pentru procurori cereri pentru administrare de probe şi solicitări de apărare.
"Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri pentru administrare de probe, cereri de apărare şi o să vedem rezultatul. O să ne prezentăm probele în apărare, o să ne facem apărările, o să vedem decizia", a declarat şefa DNA.
Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri s-a aflat sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la săvârşirea de către Laura Codruţa Kovesi a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99, lit. a), c) şi m) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob obiectul cauzei îl reprezintă abaterea disciplinară prevăzută de art. 99, lit. i) teza întâi din acelaşi act normativ.
Pe 12 ianuarie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiune disciplinară faţă de Kovesi şi Iacob pentru săvârşirea unor abateri, acţiunea fiind înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM, care va decide cu privire la răspunderea celor doi magistraţi.
Potrivit IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului Justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.
"În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare 'cu miniştri', de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate", indica Inspecţia Judiciară.
Totodată, susţinea IJ, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.
Acţiunea a vizat şi "atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al Parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii, constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv 'laşi', 'bârfitori', 'infractori', făcând cunoscut acestora faptul că 'există deja un cerc de suspecţi', cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat".
În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob, IJ arăta că acţiunea faţă de acesta a vizat "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa", constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. f), cu referire la art. 65 alin. 1 şi art. 66 Cod de procedură penală.

În video, porțiuni din înregistrarea în care se aude vocea șefei DNA, înregistrări care au dus la ancheta Inspecției Judiciare.

Urmând tradiția de cinci generații a Familiei Regale a României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, a înmânat astăzi președintelui Mihai Covaliu certificatul de Înalt Patronaj al Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Ceremonia a avut loc la Casa Olimpică a României, aflată lângă Arcul de Triumf, pe un teren oferit de Regele Ferdinand I sportului românesc, loc ce și-a păstrat neschimbată destinația, de un secol încoace.
La ceremonie au luat parte Alteța Sa Regală Principele Radu, dl Octavian Morariu, membru al Comitetului Internațional Olimpic,  întrega conducere a marii organizații sportive, precum și ES dl Andrew Popper, Șeful Casei Majestății Sale Custodele Coroanei.În istoria ultimelor trei secole, al XIX-lea, al XX-lea și al XXI-lea, Familia Regală a fost alături de sportul olimpic românesc (precum și de sportul național, în general) la fiecare generație.
În decembrie 2014, Regele Mihai I a conferit Comitetului Olimpic și Sportiv Român Decorația Regală Nihil Sine Deo, la 100 de ani de la fondare și a 90 de ani de la prima participare a sportivilor români la Jocurile Olimpice. Înaltul Patronaj al Regelui Mihai I, conferit COSR în anul 2015, s-a încheiat odată cu trecerea la cele veșnice a regelui. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au vizitat Casa Olimpică și au salutat pe toți angajații Comitetului, în birourile lor, înainte de a lua parte la ceremonie.
Majestatea SA Margareta, Custodele Coroanei Romaniei și principele Radu au fost invitați să participe la jocurile olimpice din 2020 de la Tokyo.
Majestatea sa Margareta, pasionată de sporturi precum tenisul şi echitaţia, a promis că va reflecta asupra acestei invitaţii: ''Trebuie văzut. Nu ştiu încă, discutăm, dar aş vrea. Nu am fost niciodată la Tokyo''.
Octavian Morariu, fost preşedinte al COSR şi actual membru al Comitetului Internaţional Olimpic, a valorizat la rândul său continuarea colaborării cu Casa Regală a României: ''Alipirea de Casa Regală este fără doar şi poate un moment important pentru COSR, pentru că dincolo de tradiţie e o realitate a momentului. Istoria e o realitate şi ne găsim de fapt aici pe un fost teren al Casei Regale. Continuitatea este extrem de importantă şi ziua de astăzi o marchează încă o dată. Sunt convins că prezenţa dumnealor la Tokyo, dacă va fi o prezenţă acolo, nu poate fi decât un element de motivaţie în plus şi să aibă un input major asupra sportivilor''.

 

Casa Regala a Romaniei – Comitetul National Olimpic Roman – Scurta istorie

Primul pas in fondarea Miscarii Olimpice Moderne a fost facut la Sorbona, in 1894, prin crearea Comitetului International Olimpic. Cam in acelasi timp, la 2000 de km catre Est, se inaugura la Bucuresti prima baza sportiva din Romania, Velodromul, care a prins contur in acel an in partea de Nord a orasului, pe domeniul Regal din apropierea Arcului de Trium.

Mai tarziu, dupa fondarea Comitetului Olimpic Roman, Casa Regala a Romaniei a acordat un teren in aceeasi zona destinat sporturilor romanesti. Cu exceptia parcurilor si gradinilor publice, acest teren este singurul din Bucuresti care nu si-a schimbat niciodata destinatia. Cu aproximativ 100 de ani, sau 57 de editii ale Jocurilor Olimpice, mai tarziu, pe un colt al acestui teren a fost construita Casa Olimpica Romana, in amfiteatrul careia ne-am reunit astazi.

Chiar daca Romania a ratat participarea la prima editie a Jocurilor Olimpice moderne, la putin timp dupa aceea, unul dintre apropiatii Casei Regale a Romaniei, Printul George Bibescu a facut cunostinta cu Baronul Pierre de Coubertin la Paris si a fost fascinat de ideile revolutionare ale acestuia. De altfel, Bibescu a devenit in scurt timp, in anul 1899, prima prezenta romaneasca din cadrul Comitetului International Olimpic, in calitate de cel de-al 23-lea membru, astfel incat Romania devenea cea de-a a 16-a natiune Olimpica a lumii. Al doilea roman admis ca membru CIO la sesiunea din 1908 de la Londra a fost George Alexandru Plagino, un alt apropiat al Casei Regale a Romaniei. Domnia sa a fost cel de-al 57-lea membru CIO si a reusit sa aiba una din cele mai longevive prezente in cadrul familiei Olimpice internationale, respectiv pana in anul 1948.

Desi istoria Olimpica a Romaniei incepuse deja, in mod oficial Comitetul Olimpic Roman a fost fondat pe 27 martie 1914 si a fost imediat recunoscut de Comitetul International Olimpic. Primul Presedinte a fost Principele Carol al Romaniei, el insusi un impatimit al sportului. Cu sprijinul celorlalti membri ai Casei Regale si al reprezentantilor elitei intelectuale romanesti a vremii, el a reusit sa impulsioneze in mod substantial dezvoltarea acestei noi organizatii Olimpice nationale. De la bun inceput, membrii Familiei Regale Romane au fost foarte aproape de Miscarea Olimpica iar suportul lor continuu de-a lungul anilor se adauga celorlalte merite considerabile pe care le au.

Dupa cum este cunoscut, in perioada de inceput, 1914-1940 toti presedintii Comitetului Olimpic Român au fost membri marcanți ai Casei Regale a României, respectiv Alteța Sa Regală Prințul Carol (1914-1920 și 1923-1930), Alteța Sa Regală Prințul George Valentin Bibescu (1920-1923) și apoi chiar Majestatea Sa Regele Carol II al României (1930-1940). Acestea sunt personalitatile care au dat startul sportului din Romania, punand bazele evolutiei lui ulterioare catre elita lumii Olimpice internationale.

 

 

Ministrul Sănătății, cel al Educației, dar și alți membrii ai guvernului vor fi prezenți la Pitești, la o conferință națională care vizează educația medicală în școală și asistența medicală comunitară.
Conceptul de prevenire prin educația sexuală și medicală în școli, dar și implicarea autorităților într-o asistență medicală comunitară în care cetățenii să fie informați și îndrumați pentru a se feri de bolile sezoniere vor fi abordate într-o conferință națională care va fi organizată în Pitești la sfârșitul acestei primăveri. Președintele Consiliului Județean Argeș Dan Manu își dorește ca după această conferință Argeșul să devină un județ pilot pe acest segment la nivel național.


Mi-e dor de felcerul care era pe vremuri și care în sezonul de primăvară venea în gospodăriile oamenilor pentru a le da informații despre cum să ferească de boli. În acest moment, din nefericire, în România nu există o asistență medicală concretizată pe domeniul comunitar, alta decât medicina de familie și Casa de Asigurări de Sănătate.
 Îmi doresc ca după această conferință 
județul Arges va fi județ pilot pe segmentul de educație sanitară.

Spitalul Județean Argeș va deveni centru regional de radioterapie. Ambițiile sunt însă și mai mari. La Pitești este așteptată însă și o comisie europeană pentru că în paralel se fac demersuri ca unitatea spitalicească să devină primul centru european de oncologie din România.
 

Săptămâna aceasta va veni la Spitalul Județean documentul prin care unitatea spitalicească este nominalizată ca centru regional de radioterapie în sfera oncologică. Avem aprobare de la Agentia Internațională de Energie Atomică de la Viena în care Argeșul este titularizat privind dotarea cu aparatură. În paralel, ne-a preocupat resursa umană. Este nevoie de un biofizician terapeut. 
Este o specializare nouă, avem nevoie de medici specialiști. Pe da altă parte, am primit un telefon de la comisia națională de oncologie. Vom avea în perioada următoare vizita unei comisii europene pentru a vedea la fața locului realitatea și să stabilească dacă este posibil ca în Argeș, la Spitalul Județean de Urgență Pitești, să se înființeze primul centru european de profil oncologic din România, a explicat președintele CJ Argeș Dan Manu, instituție care are în administrarea unitatea medicală.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.