România Educată. Cum vrea Iohannis să schimbe BAC-ul și să desființeze Inspectoratele Școlare Județene

Președintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică rezultatele celui mai amplu proiect privind educația din România, condus de administrația prezidențială, sub titlul “România Educată”.Multă instabilitate, cu un minister care a avut 27 de şefi şi o lege care din 2011 a suferit aproximativ 200 de modificări. Aşa arată evoluţia Educaţiei de la Revoluţie şi până în prezent. În acest context, Administraţia Prezidenţială a lansat proiectul „România Educată“ care se vrea a fi o strategie de urmat până în 2030. Printre altele, documentul prevede mai multe variante de BAC şi Evaluarea Naţională. Iohannis a mai susţinut că actualele inspectoratele şcolare ar trebui desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti.
Documentul va fi supus dezbaterii publice timp de trei luni.

Principalele ţinte pe care le propune „România Educată“ pentru anul 2030 sunt: cel puţin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluşi în educaţia ante-preşcolară (creşe), 95% din copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară (grădiniţe), şi clasarea României în primele 30 de state de pe mapamond în cadrul testelor PISA. De asemenea, proiectul îşi propune să aducă la cel puţin 80% rata de promovare la Evaluarea Naţională, respectiv 75% la Bacalaureat din totalul colectivităţii (şi organizarea de politici ţintite spre reducerea numărului de instituţii de învăţământ cu rate de promovare mai mici de 50%). În vederea atingerii acestor obiective, documentul supus dezbaterii publice prezintă două scenarii de restructurare a sistemului de educaţie. „Ambele scenarii au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale“, se arată în proiect.

Primul scenariu este similar cu sistemul actual din punct de vedere al anilor petrecuţi în fiecare ciclu preuniversitar. Mai exact, ciclul primar are cinci ani, iar cel gimnazial şi liceal au câte patru ani. Unde apar, însă, schimbări este domeniul examenelor naţionale de care depinde accesul la un ciclu de studii superior. Concret, primul scenariu prevede ca Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a să includă un test standardizat naţional, acoperind materiile de bază. Rezultatele obţinute se includ în portofoliul educaţional al elevului. Iar repartizarea la liceu se face în baza opţiunilor exprimate de părinţi şi a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naţionale din gimnaziu şi 33% media generală în clasele V-VIII. În prezent, admiterea la liceu se calculează după cum urmează: media notelor obţinute la cele două probe, Limba Română şi Matematică, care au o pondere de 80%, în timp ce media celor patru ani de studiu are o pondere de 20%.

Două tipuri de Bacalaureat
Propunerea „României Educate“, în primul scenariu, pentru examenul de Bacalaureat este similară cu cea propusă de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, se propune un Bacalaureat Teoretic pe bază de materii şi conţinut disciplinar, pe care îl pot susţine absolvenţii rutei teoretice sau absolvenţii rutei vocaţionale. El poate fi susţinut şi de absolvenţii rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adiţională. Doar acest tip de BAC conferă acces ulterior la facultate. Pe lângă acesta, se propune un „Bacalaureat aplicat“ care include un număr limitat de materii şi probe de ucenicie, specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învăţământul terţiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) şi apoi la ciclul de licenţă filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani). În ambele tipuri de BAC, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o listă predefinită de opţiuni disponibile, în funcţie de specializarea de studiu. Învăţământul terţiar este construit, din punct de vedere structural, în baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna şi a elementelor proprii statelor din Spaţiul European al Învăţământului Superior. Accesul în oricare formă de studiu de licenţă se face în baza Bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universităţi.

 Şase ani pentru ciclul primar şi câte trei pentru ciclul gimnazial şi liceal
Cel de al doilea scenariu, în comparaţie cu primul, vine cu o schimbare a structurii ciclurilor de studii preuniversitare. Astfel, ciclul primar ar include şase ani în loc cinci, iar ciclul gimnazial va avea trei ani în loc de patru. Acelaşi lucru se propune şi pentru ciclul liceal. Totodată, şi în acest scenariu, se propun schimbări pentru Evaluarea Naţională, respectiv Bacalaureat. Mai exact, tranziţia de la ciclul gimnazial la cel liceal se face în baza unui examen general standardizat – care acoperă curriculumul fundamental –, a opţiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier şcolar) şi a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale şcolilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul învăţământului profesional şi vocaţional.

Şase probe la BAC
 Scenariul al II-lea prevede că tranziţia către învăţământul superior se face în baza rezultatelor unui examen de Bacalaureat care acoperă materiile de bază (Limba Română, Matematică, o limbă străină) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar, elevii au un număr de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii sau instituţii de profil. În comparaţie cu primul scenariu, aici se prevede că universităţile au dreptul de a cere candidaţilor participarea la anumite probe ale Bacalaureatului, din rândul celor aflate la alegere, pentru că nota obţinută va fi avută în vedere în procesul de admitere. Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel târziu cu doi ani şcolari înainte de perioada de admitere. Tot în scenariul al II-lea, se prevede că statul organizează un sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, detaliat pe domenii şi programe de studiu. De menţionat este că universităţile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserţie pe piaţa muncii specific domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaţionare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe.

 

Meteo

Snow showers

0°C

Pitesti

Snow showers
Humidity: 90%
Wind: E at 35.40 km/h
Sunday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
1°C / 5°C
Monday
Scattered showers
1°C / 4°C
Tuesday
Cloudy
-2°C / 1°C
Wednesday
Cloudy
-3°C / -1°C