Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a reacționat acid pe pagina sa de Facebook, după ce Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE și al Senatului, a relatat cum a aflat din presă că încă un dosar în care era anchetat de DNA a fost închis pe șest, în urmă cu un an. Asta deși dosarul a fost folosit ca pe o măciucă mediatică împotriva președintelui Senatului în perioada în care DNA era condusă de Laura Codruța Covesi. Pentru cei care nu își amintesc, în dosarul Delta Dunării omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu era acuzat că i-a dat un milion de euro mită lui Tăricaenu, fost premier la acea dată, pentru numirea lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei.

Încă o dovadă despre cum se fabrică psihoza penalilor și despre cum se fabrică dosare adversarilor politici: tămbălău, zgomot de cătușe, "dezvăluiri".
Apoi, în secret, dosarul se clasează pentru că nu există fapta!
Încă un dosar în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu se dovedește a fi un mare fâs! Este inadmisibil ca așa-zisa "justiție" să se implice atât de brutal și grotesc în politică!
Credeți că va plăti cineva pentru aceste abuzuri?, se întreabă chestorul Camerei Deputaților pe pagina sa de Facebook.

Iată și ce scrie Călin Popescu Tăriceanu: 

„Am inventariat nu o dată abuzurile care s-au produs în România ultimilor 15 ani, de când statul paralel a devenit mai puternic decât statul oficial; și ele nu au fost deloc puține.
Am avut spectacolele cătușelor, oameni legați și târâți pe treptele parchetelor cu program fix, corelat cu prime-time-ul televizunilor, în timp ce prietenii puterii erau strecurați discret pe ușa din dos și aflam de audierea lor cine știe când.
Am avut dosare deschise și ținute așa un deceniu și mai bine, timp în care, evident, anchetatul era în ochii publicului un ”penal” ordinar, lipsit complet de posibilitatea de a se apăra.
Am avut arestări ultra-mediatizate cu scurgeri de informații către presă despre fapte terifiante, pentru ca mai apoi instanțele să retrimită rechizitoriile procurorilor, pentru refacere, adică umilința supremă pentru un anchetator.
Am avut condamnări jenante, pe bază de note secretizate ale serviciilor, ori de mărturii smulse prin șantaj sau chiar falsificate de-a dreptul.
Am avut motivări ale instanțelor care întârziau și mai bine de un an, lipsind condamnații de posibilitatea apelării la CEDO.
Credeam că le-am inventariat, în timp, pe toate.
M-am înșelat: a apărut pe piață una nouă.
Dosarul deschis cu mare tam-tam, mediatizat, rostogolit, generator de oprobriu public și acuzații, pentru ca mai apoi să fie închis pe șest, fără să se comunice asta nimănui.
Clasare ultrasecretă, se poate imagina ceva mai tare de atât?
Mulțumesc pe aceasă cale presei, fără ale cărei demersuri către DNA nu aș fi aflat prea curând că dosarul în care mi se imputa o șpagă de un milion de euro de la Sorin Vîntu pentru a-l numi, în calitate de premier, pe ziaristul Liviu Mihaiu guvernator al Deltei s-a clasat încă din vara trecută. În cea mai deplină muțenie, ”noaptea, ca hoții”. Și asta, după ani buni în care și eu și gazetarul am fost tăvăliți prin noroi de către mașina de zgomote a doamnei Kovesi, inclusiv DUPĂ clasare. Apropo, o fi vreo întâmplare că acest dosar a fost închis nu mult după revocarea doamnei Kovesi, după ce au dispărut, probabil, presiunile de sus asupra procurorilor care instrumentau ”cazul”? Doar întreb...
Dosarul a fost închis pentru că ”fapta nu există” și ”nu este prevăzută de legea penală, ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.
Mai e ceva de comentat?
E clar că nu Liviu Mihaiu a fost ținta, ci doar o victimă colaterală. Ținta am fost eu, în calitatea mea de om politic, de președinte de partid aflat la guvernare, de potențial candidat la prezidențiale. Îi cer scuze lui Liviu Mihaiu pentru suferințele sale, pentru faptul că a fost pus sub ascultare permanentă, pentru că aproape a fost eliminat din viața publică din cauza acestui dosar.
Și sper ca, într-o zi, cineva să dea socoteală pentru asta.
Mă întreb, nu ar fi normal ca cei care au făcut tam-tam la deschiderea dosarului să facă cel puțin același tam-tam și la închiderea lui?”, scrie Tăriceanu pe Facebook.

 

Președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului, i-a transmis președintelui țării o scrisoare deschisă prin care îi cere să ia poziție publică față de dezvăluirile făcute de Lumea Justiției conform cărora procurorul general Augustin Lazăr a persecutat disidenți politici în perioada comunistă. Reamintim că procurorul general nu a negat acuzațiile, doar că “nu-și mai aduce aminte ce s-a întamplat înainte de 1989”. Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, afirmă că procurorul general ar trebui să-şi dea demisia dacă se dovedeşte că a fost parte din comisia care i-a refuzat eliberarea condiţionată disidentului anticomunist Iulius Filip, pe motiv că a continuat acţiunile subversive împotriva regimului Ceauşescu. 

Scrisoarea lui Tăriceanu

”Vă scriu pentru a-mi exprima revolta în fața unei situații de o gravitate extremă care răzbate din mass-media ultimelor zile și despre care nu ați binevoit să aveți până acum vreo reacție. Este vorba despre dezvăluirile terifiante potrivit cărora procurorul general al României, persoană care ar trebui să fie un model de etică și de conduită pentru magistrații acestei țări, s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist.

Dl. Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce privește persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, șicanat, torturat și lipsit de libertate de către regimul comunist.

Dle Președinte, știm bine, România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990 și a pierdut ocazia de a transpune în viață Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care ar fi barat accesul în funcțiile înalte ale foștilor securiști și comuniști de vârf și ar fi contribuit major la asanarea societății.

Faptul că am ratat această șansă nu trebuie să presupună automat, însă, dreptul celor care au scăpat atunci neatinși de rigorile legii, ori măcar ale moralei, să ni se înfățișeze astăzi drept repere morale și profesionale ori, mai grav, să devină actori de prim rang ai împărțirii legii. Înclin să cred că altul era sensul celebrului manifest nouăzecist ”Apel către lichele” al unuia dintre admiratorii dvs.

Nu vreau să ajungem într-o zi să constatăm că prăbușirea comunismului a conservat intact, din păcate, dreptul copiilor torționarilor noștri de a ajunge, în timp, torționarii copiilor noștri.

Fără atitudini ferme, mi-e teamă că deznodământul va fi inevitabil.

Revenind la cazul șocant al procurorului general Augustin Lazăr, cred că se impune clarificarea de urgență, în contextul faptelor prezentate de media, a apartenenței ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comuniști absolvenți ai celebrei Școli de la Bran. Cum se știe, acea școală a format, începând din 1969, toți procurorii care aveau să fie folosiți în aplicarea directivelor partidului comunist și ale Securității privind anchetarea și reprimarea brutală a tuturor cetățenilor români care îndrăzneau să miște în front.

O școală care, prin profesori provenind din Miliție, Securitate și de la Academia ”Ștefan Gheorghiu”, instruia procurorii comuniști, atent selectați, cum se făceau anchetele ”speciale” pe bază de tortură, șantaj, substanțe halucinogene, cum să închidă ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum să șantajeze judecătorii care nu erau dispuși să ”coopereze” suficient, cum să li se facă înscenări avocaților, cum să se accepte necondiționat mandatele Securității de percheziție, ori de arestare, pe bază de probe falsificate și multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim că au apărut mărturii directe vizavi de aceste practici odioase.

Din nefericire, aceste fapte au continuat să fie atent mascate după căderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete în cazul multor magistrați. În acest caz văd că se află și actualul procuror general a cărui mapă profesională a fost atent albită de prietenii lui din umbră.

Dl. Augustin Lazăr, pus în fața dovezilor de netăgăduit, a recunoscut rolul jucat în cazul disidentului Iulius Filip, dar susține că era vorba de un rol minor.

Îl vom crede pe cuvânt? Vom lăsa lucrurile așa cum sunt? Vom continua să tolerăm ca procurorii onești ai României să fie conduși de un complice al regimului securisto-comunist?

Cred că sunt câteva întrebări care nu pot avea decât un singur răspuns.

Vă cer, astăzi, dle. președinte, să vă intrați în rolul constituțional de garant al democrației și să semnați urgent decretul de revocare din funcție a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus menționate, care nu fac decât să agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisă de ministrul Justiției.

Aveți astăzi ocazia să dovediți că independența justiției pe care o clamați în fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu în care credeți cu adevărat.”, scrie Călin Popescu Tăriceanu.
 

Preşedintele Senatului şi al formaţiunii ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat, miercuri, că şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, ar trebui să predea locul din fruntea ÎCCJ „cuiva care trăieşte şi gândeşte ca în secolul 21”, relatează Agerpres.

Călin Popescu Tăriceanu critică într-o postare pe Facebook declaraţia Cristinei Tarcea, șefa instanței supreme, potrivit căreia „România întotdeauna s-a cam pripit atunci când a trebuit să-şi asume nişte obligaţii internaţionale”, ea exemplificând cu Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, despre care a spus că ţara noastră a ratificat-o „de dragul de a intra cât mai repede în cadrul Consiliului Europei”.

„Nu suntem în anii '50, când, conform propriilor ei destăinuiri, bunicul distinsei doamne săpa la Canal, trimis de comunişti, în profundul dispreţ pentru drepturile omului. Suntem în 2019, membri ai UE, ai NATO şi ai altor mari organisme internaţionale, şi peste nici trei luni sărbătorim 25 de ani de la ratificarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în iunie 1994. O Convenţie care ne garantează dreptul la viaţă şi dreptul de a nu fi torturat, dreptul de a nu fi ţinut în sclavie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, libertatea de gândire şi conştiinţă, dreptul la liberă exprimare, dreptul de proprietate, dreptul la alegeri libere şi multe altele”, subliniază Călin Popescu Tăriceanu.

În opinia liderului ALDE România, şefa Înaltei Curți este de părere că „ar fi trebuit să stăm în afara acestei Convenţii până când se împlinea, poate, termenul lui Brucan şi învăţam să nu mai fim stupid people, învăţam ce e democraţia”.

„Aceste declaraţii stupefiante nu sunt scăpări, ele devoalează mentalităţile unor personaje sinistre ajunse, prin concursuri nefericite de împrejurări, în funcţii-cheie ale statului. Personaje pentru care drepturile omului sunt un moft ori mai rău de atât. Aşa putem înţelege şi cum au fost posibile tenebroasele protocoale ale Justiţiei cu serviciile: pentru că au emanat din minţile abrupte ale lui Macovei, Kovesi, Stanciu, Coldea, Prună, Tarcea şi ale altora ca ei. Şi pentru că mentalităţi atât de viciate e prea târziu să mai fie schimbate, soluţia e una singură: doamna Tarcea să ne lase şi să predea locul din fruntea ÎCCJ cuiva care trăieşte şi gândeşte ca în secolul 21”, conchide preşedintele Senatului.

 

Biroul Politic Central al ALDE a aprobat, în şedinţa de miercuri, lista pentru europarlamentare. Argeșul are doi candidați, prin deputatul Andrei Gerea, vicepreședinte la nivel național și președinte ALDE București și Robert Tudorache, președintele ALDE Pitești și secretar de stat în ministerul Energiei. Andrei Gerea ocupă locul 6, în timp ce Robert Tudorache este poziționat pe locul 22. Primii pe lista ALDE sunt europarlamentarii Norica Nicolai şi Renate Weber - locurile 1 şi 3 - şi fostul preşedinte al AEP Daniel Barbu, pe locul 2.
Potrivit preşedintelui ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, pe locul 4 se află Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor, pe locul 5 - deputatul Varujan Vosganian, locul 6 este ocupat de deputatul Andrei Gerea, locul 7 i-a revenit lui Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea 'Babeş Bolyai' din Cluj, locul 8 - deputatului Eusebiu Pistru, locul 9 - fostului parlamentar Horia Victor Toma şi locul 10 - lui Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE.
Tăriceanu a precizat că până la locul 33 sunt preşedinţi ai organizaţiilor ALDE. "Există o repartiţie echilibrată între regiunile geografice, în aşa fel încât toţi alegătorii noştri să aibă convingerea că votează o listă care le va reprezenta interesele în viitor în Parlamentul European", a adăugat Tăriceanu.
Întrebat dacă ALDE va merge la alegerile europarlamentare pe liste separate, Tăriceanu a răspuns: "S-a bătut în cuie lista ALDE şi nu se mai pune în discuţie (n.r. - o listă comună cu PSD). Noi, pentru că suntem un partid ceva mai mic, putem să avansăm şi mai repede şi am hotărât să începem campania cât mai devreme".
Printre criteriile cu ponderi diferite enumerate de Tăriceanu care au stat la baza alcătuirii listei se află: experienţa profesională şi parcursul profesional, experienţa politică, rezultatele obţinute în alegerile precedente, cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională, relaţiile politice la nivel european, proiectul politic propriu.

Conducerea ALDE se află în vizită de lucru la Oradea, la invitația președintelui ALDE Bihor, Ciprian Blejan. Vicepreședintele ALDE, chestorul Camerei Deputaților Andrei Gerea, împreună cu vicepreședintele CJ Argeș Simona Brătulescu, președintele Ligii Aleșilor Locali ai ALDE, au făcut parte din delegația care l-a însoțit pe Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu la această întâlnire. Din delegație au mai făcut parte secretarul general Daniel Chiţoiu și parlamentarul european ALDE, Norica Nicolai. Conducerea ALDE  cu oficialitățile județului Bihor: președintele Consiliului Județean Bihor, Pasztor Sandor, vicepresedinții Traian Bodea și Ioan Mang și prefectul județului Bihor, Ioan Mihaiu, precum și Dorin Corcheş, președinte ALDE Oradea.Întâlnirea face parte din dialogul pe care ALDE România îl are cu autoritățile locale, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă administrațiile unde și ALDE are reprezentanți și găsirea soluțiilor pentru rezolvarea acestora. Față în față cu liderii filialelor ALDE din regiunea de Nord-Vest, am identificat și dezbătut problemele cu care se confruntă administrațiile unde și ALDE își are reprezentanți. "Ca președinte al Ligii Aleșilor Locali, vreau să mă asigur că și în acest an vocea administrațiilor locale și județene va fi una puternică și va avea ecouri la Centru, acolo unde problemele identificate în teritoriu își pot găsi în bună parte rezolvarea", a susținut Simona Brătulescu.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.