Curtea de Conturi va începe o verificare la Direcția Națională Anticorupție și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru a vedea dacă se justifică sumele uriașe cheltuite de cele două instituții. În anul 2009, DNA a avut la dispoziție un buget total de 61.690.000 de lei. Pe parcursul anilor acesta a crescut mereu, ajungând în 2013 la 86.603.000 de lei, iar în anul 2018 la 176.085.000 de lei.
Conform Antena 3, filajele țintelor lui Kovesi au costat sume importante. Spre exemplu, fostul judecător CCR Toni Greblă a fost urmărit peste tot timp de patru luni de zile pentru a-i descoperi un punct slab. Costul total al acțiunii de urmărire audio-video a judecătorului CCR Toni Greblă a fost de 3.000.000 de euro. Greblă a fost achitat în respectivul dosar!
Și tot 3.000.000 de euro a cheltuit DNA și pentru filajul fostului ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu, într-un dosar care are slabe șanse să ajungă în instanță. Până acum, recordul ar putea fi stabilit în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu: 7 milioane de euro a costat filajul în cazul președintelui Senatului și al ALDE, fără ca măcar să se fi întocmit un dosar penal!
În 2018 bugetul Ministerul Public a fost de 1,3 miliarde lei .
 

Klaus Iohannis a făcut o declarație de presă la Palatul Cotroceni, după ce premierul României, Viorica Dăncilă, l-a atacat la CCR. La scurt timp, Klaus Iohannis atacă la CCR declasificarea protocoalelor secrete.  Președintele a motivat decizia spunând că, “prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ”, contravine unor norme şi principii constituţionale. Şeful statului solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblu. 

Inițiatorii proiectului aprobat în Parlament sunt cei doi președinți ai Camerelor - Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea -  precum și deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților și nominalizat de PSD pentru funcția de ministru al Transporturilor.

Cele două partide legate ombilizal de Klaus Iohannis, USR și PNL au votat împotriva acestei legi. După ce partidele care îl susțin nu au reușit să se impună în plan Parlamentar, Klaus Iohannis face orice pentru a bloca punerea în aplicare a unei legi care ar face dreptate pentru mii de români judecați în baza unor protocoale secrete abuzive, în care, pentru SRI, după cum spunea generalul Dumbravă, justiția este câmp tactic, securitatea urmărind dosarele de la deschiderea lor și până la darea soluției finale. 

De ce? Fotografia de la Alba Iulia, de 1 Decembrie, este simplă și explică multe. Potrivit site-ului inpolitics.ro, care a și prezentat fotografia, la Alba Iulia, președintele Klaus Iohannis a avut în stânga sa, foarte aproape, pe Ludovic Orban, liderul PNL și pe comisarul european Corina Crețu, în stânga-spate reprezentanții de la Interne, în dreapta pe cei ai Armatei. Spatele și flancuriler i-au fost  asigurate puternic de către SRI, instituție care  a fost prezentă printr-o duzină, cel puțin, de generali, plus directorul civil Eduard Hellvig, ba chiar și prin purtătorul de cuvânt Ovidiu Marincea, cu toții cât mai vizibili posibil, scrie inpolitics.ro.
Între generali, Cătălin Bizadea, George Voinescu, Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint, Adrian Ciocîrlan ori  Florin Mărgărit.

Conducerea SRI a ținut să arate că Klaus Iohannis e alesul Sistemului de forță pentru prezidențialele din 2019. De cealaltă parte, Klaus Iohannis a ținut să arate Poporului Român că are în jur principala instituție din Sistemul de forță al Statului paralel. Klaus Iohannis s-a așezat între generali ca să ne arate nu ce poate, ci pe cine se bazează, cu cine se însoțește și de ce este în stare.

Parlamentul a adoptat propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.
Legea îi are ca inițiatori pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților. PNL a anunțat că va ataca legea la CCR. Dosarele cu probe bazate pe protocoale vor fi revizuite.
USR și PNL au votat împotriva legii referitoare la declasificarea unor documente. Liberalii au anunțat că vor ataca legea la Curtea Constituțională. S-au agățat de un amendament ca pretext pentru a bloca punerea în aplicare a unei legi care ar face dreptate pentru mii de români judecați în baza unor protocoale secrete abuzive, în care, pentru SRI, după cum spunea generalul Dumbravă, justiția este câmp tactic, securitatea urmărind dosarele de la deschiderea lor și până la darea soluției finale.
Cei care se dau de ceasul morții după statul de drept nu doresc să se facă lumină în dosare instrumentate abuzive și judecate pe culoarele întunecate pe care se întâlneau procurori, judecători și lucrători ai serviciilor. PNL și USR dovedesc încă o dată că sunt aserviți statului paralel, singura soluție pe care o întrevăd pentru a ajunge la putere.

Statul de drept nu ar trebui să fie pentru ei, pentru unii politicieni. Statul de drept ar trebui să fie pentru toți cetățenii, inclusiv pentru politicieni. Cu drepturi și obligații.

A fost votată legea pentru desecretizarea hotărârii CSAT cu referire directă la protocoale. Legea îi are ca inițiatori pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților. PNL a anunțat că va ataca legea la CCR. Dosarele cu probe bazate pe protocoale vor fi revizuite.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind declasificarea unor documente, cu 174 de voturi "pentru", 92 "împotrivă" şi patru abţineri.

Practic, noua lege ar putea face lumină în sute de dosare care, prin clasificarea unor informații, nu au avut parte de o judecată sută la sută corectă.

Propunerea legislativă vizează hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Actul normativ precede că “Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele menţionate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”.
 
Conform proiectului, secretizarea “a îndepărtat principiul dreptului la un proces echitabil pentru că acuzatul nu a avut niciodată acces la aceste probe. (…) Este inadmisibil să fie condamnaţi nu în numele legii, ci în numele protocoalelor, de către judecători care au semnat că nu vor dezvălui probele care le sunt puse la dispoziţie efectuate în baza acestor protocoale. (…) Avocaţii aceia puţini care au avut certificate ORNISS au fost obligaţi să semneze că nu vor dezvălui clienţilor din probele la care au acces.(…) E rolul Parlamentului să legifereze şi să îndrepte aceste lucruri pe care societatea de azi şi de ieri le-a suferit şi să creeze dreptul celor care se consideră afectaţi de drepturile cetăţeneşti şi vătămaţi în interese să acţioneze în instanţă pentru o minimă reparaţie”, a spus deputatul Mircea Drăghici în Comisia de Apărare a Senatului.

 De asemenea, o altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea documentului.
"Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei", prevede articolul 5.

Pe 29 iunie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.

După ce l-au anunțat că l-au ascultat opt ani fără să găsească nicio probă care să îl acuze, pe baza unor denunțuri, procurorii DNA au cerut Parlamentului, prin Parchetul General, aviz pentru începerea urmăririi penale pe numele preşedintelui ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală, a anunțat oficial Direcția Națională Anticorupție.
Este vorba despre presupuse fapte din 2004.  
Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA „la cerea autorităţilor judiciare austriece”.
Este vorba despre presupuse fapte de luare de mită, de 800.000 de dolari, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, astfel încât să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie.
Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiţionale.
 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.