PSD o va susține pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european. Rovana Plumb ocupă primul loc pe lista PSD la europarlamentare. Ea a fost de mai multe ori ministru al Fondurilor Europene și, în cea mai mare parte, i se datorează faptul că în exercițiul financiar trecut, România a reușit să termine cu un procent ridicat absorbția de fonduri europene. În ultimul său mandat la Fondurile Europene, de unde a demisionat după ce a devenit candidat la Parlamentul European, Plumb a dus România la media europeană la absorbția de fonduri europene.
Anunțul că Plumb va fi susținută pentru un post de comisar european a fost făcut chiar de către Liviu Dragnea: Mi-aș dori eu! O să vedem. Mi-aș dori lucrul ăsta pentru că am avea, pentru prima dată, un comisar din partea României care nu va uita României. Nu poți să mergi acolo, sigur să lucrezi doar pentru țara ta, dar nici să lucrezi doar pentru alții, așa cum s-a întâmplat. Cioloș, iertați-mă, n-a ținut cont de interesele României. Și când a fost ministru al Agriculturii, și când a fost prim-ministru a făcut orice pentru ca subvențiile în agricultură să ajungă la fermieri decât cu 7-8 luni de zile întârziere.”, a spus Dragnea.

”Sunt emoționată, în această seară. Sunt onorată de propunerea pe care a făcut-o domnul președinte pentru nominalizarea mea pentru funcția de comisar european. Am fost 5 ani de zile în Parlamentul European, iar din 2012 lucrez cu instituțiile europene.”, a reacționat Plumb.

Comitetul executiv al PSD ar putea aproba astăzi lista candidaților la europarlamentare. Rovana Plumb va deschide lista, Liviu Dragnea a anunțând deja acest lucru. Mai mult, Dragnea a spus că Viorica Dăncilă o va propune pe Plumb și pentru un post de comisar european. Marea surpriză vine dinspre Victor Boștinaru. Un europarlamentar cu ștate vechi care a decis să se retragă din cursă. Retragerea lui creează o premisă pentru Gabriela Zoană de a accede pe un loc considerat potențial eligibil. Oricum, Zoană și dacă nu va intra cu un mandat plin în parlamentul European, va ajunge foarte rapid la indemnizațiile babane date de Bruxelles, fiind în topul celor 14 locuri pe care social-democrații le estimează a fi câștigate.

"În urma unei evaluări personale și a discuțiilor cu familia mea, care a plătit cel mai mare preț pentru acești ani de plecări continue, am ajuns la concluzia că este momentul să anunț retragerea candidaturii mele pentru un nou mandat în Parlamentul European.
Acești 12 ani mi-au dat posibilitatea să servesc cu onestitate și pasiune interesele europene ale țării mele și să constat că românii pot face performanță într-un mediu concurențial, precum cel din Parlamentul European.
Cred cu sinceritate că am realizat lucruri care vor dăinui, iar pentru asta trebuie să mulțumesc PSD-ului și PSD-iștilor pentru șansa oferită! Mai presus de orice însă, le mulțumesc tuturor românilor pentru că mi-au oferit oportunitatea să-i reprezint!", a fost anunțul făcut de Victor Boștinaru pe pagina sa de Facebook.

O adevărată pierdere pentru PSD este Victor Boștinaru, unul dintre vicepreședinții PSE, un om politic cu anvergură și cu relații la nivel înalt.

Spre deosebire de alți mulți europarlamentari români care nu știu decât să împroaște cu venin sau să zâmbească tâmp atunci când un alt coleg din apropiere are vreo alocuțiune, Boștinaru a avut unele dintre cele mai puternice discursuri pentru apărarea statului de drept în România, împotriva abuzurilor din Justiție și împotriva manifestărilor violente ale PPE în politica românească. În plan politic concret,  a reuşit să a obţină pentru România peste 3 miliarde de euro, din care o parte fiind folosiţi în infrastructură, acesta fiind membru Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European. Acesta a obţinut 2 miliarde de euro după ce a făcut mai multe demersuri pentru evitarea dezangajărilor şi crearea de condiţii speciale pentru România. De asemenea, a mai obţinut 1,1 miliarde de euro pentru ţară, sumă ce a fost folosită pentru proiecte în infrastructură, în România, întrucât, în urma solicitării sale, banii care trebuiau transferaţi către MCF de către fiecare ţară membră a Politicii de Coeziune, au putut fi folosiţi în ţara din care provin, până la finalul anului 2016.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a lansat un apel către Ministerul Transporturilor din România să pregătească "proiecte mature" pentru finanţare europeană, scrie Agerpres.

"Sunt probleme în ceea ce priveşte capacitatea administrativă, nu s-a redus încă birocraţia, nu s-au redus procedurile, iar domeniul transportului este un domeniu în care România a pierdut bani. (...) Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi, pentru că, începând de viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 - 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu-Piteşti, Piteşti-Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă, toţi primarii îmi spun că primesc răspunsuri că nu mai sunt bani", a spus, vineri, Corina Creţu, la o dezbatere organizată la Cluj.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, şi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, au participat, vineri, la un dialog cu cetăţenii intitulat "Un buget modern pentru o Uniune mai puternică", organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB. Printre alţii, la discuţii au participat şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, şi europarlamentarul Daniel Buda.

Riscăm să pierdem mulţi bani dacă vom continua să construim încet şi prost! Este avertismentul dat României de comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. Scrisoarea, făcută publică luni, a ajuns pe biroul premierului şi a miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor Europene. În scrisoarea trimisă la sfârşitul lunii trecute de Corina Creţu către premier şi cei doi miniştri,  comisarul european avertizează că România riscă să piardă fonduri din cauza pregătirii foarte slabe a proiectelor ce țin de infrastructură. România a început proiecte în valoare de numai o treime din fondurile europene destinate infrastructurii în exerciţiul bugetar 2014-2020. Saptămâna trecută, şi Rovana Plumb anunţa măsuri împotriva constructorilor dacă aceștia nu vor lucra mai repede.

Una dintre problemele cele mai grave, în viziunea Corinei Creţu, este autostrada Sibiu-Piteşti, care este scoasă la licitaţie fără studiu de impact asupra mediului.

Corina Creţu subliniază că, în pofida asistenţei tehnice furnizate deja în mod abundent, capacitatea administrativă a CNAIR şi CFR în pregătirea şi gestionarea proiectelor de licitaţie nu este încă suficientă şi trebuie consolidată.

În ceea ce priveşte pregătirea proiectului, licitaţia şi gestionarea, vă recomand să evitaţi metodele care au dus la întârzieri de proiect şi depăşiri de costuri în trecut, cum ar fi începerea procedurilor de licitaţie înainte ca evaluările impactului asupra mediului (EIM) să fie efectuate. Acesta a fost cazul pentru, Lugoj-Deva, unde trebuie luate măsuri suplimentare şi costisitoare în vederea protejării mediului. În pofida acestei experienţe negative şi în ciuda avertismentelor clare ale serviciilor Comisiei, CNAIR a optat pentru aceeaşi abordare în licitaţia pentru loturile 1 şi 5 ale autostrăzii proiectate Sibiu-Piteşti, şi anume, deschiderea licitaţiei, fără a aştepta rezultatul impactului asupra mediului (EIM), care este obligatoriu. În ceea ce priveşte asumarea de riscuri, mă tem că s-ar putea pune în pericol atât implementarea armonioasă a proiectului cât şi evaluarea acestuia, odată ce acesta este înaintat Comisiei Europene ca fiind un proiect major. În plus, am fost informată recent că CNAIR intenţionează să lanseze, de asemenea, licitaţia pentru lotul 4, fără ca evaluarea impactului asupra mediului să fie finalizată. Prin urmare, vă rog să interveniţi şi să puneţi capăt acestei practici”, scrie comisarul european.

Ea le recomandă guvernanţilor să exploateze mai mult resursele disponibile în cadrul serviciilor de consultanţă ale BEI prin instrumentele JASPERS şi PASSA. ”Prin utilizarea acestor servicii cât mai devreme posibil în faza de dezvoltare a proiectului, veţi asigura un proiect de o calitate superioară şi un proces de adoptare rapid după înaintarea acestuia la Comisia Europeană. Cu cât România întârzie implicarea lor, cu atât este mai ridicat riscul ca modificările aduse propunerilor de proiecte să devină mai greu de aplicat, ceea ce ar putea determina respingerea cererilor de cofinanţare din fondurile europene”, explică Creţu.

Comisarul european spune că, în ceea ce priveşte investiţiile UE în sectorul feroviar, situaţia este similară.

”Discuţiile recente dintre serviciile aflate în subordinea mea şi autorităţile române au arătat că nu se aşteaptă alte cheltuieli până în 2021. În timp ce apreciez adoptarea proiectului major din sectorul feroviar Radna-Gurasada-Simeria, iau act de faptul că alocarea de 1,3 miliarde de EUR din Fondul de coeziune (sau 87% din bugetul orientativ al UE pentru transportul feroviar) unui singur proiect contribuie la reuşita segmentului de transport din POIM în mare parte bazată pe o singură investiţie. Prin urmare, recomand ferm să se extindă evoluţia proiectului prin realizarea unei serii de investiţii noi în materialul rulant. În această privinţă, acord o mare importanţă dezvoltării capacităţii administrative a CFR în vederea implementării sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Potrivit unui studiu recent realizat de către Comisia Europeană, niciuna dintre investiţiile semnificative efectuate anterior în sisteme de semnalizare feroviară nu a fost încă dată în folosinţă, punându-se astfel în pericol viaţa pasagerilor şi împiedicând creşterea vitezei de deplasare funcţionale pentru traficul feroviar. Fără un sistem ERTMS funcţional, niciunul dintre proiectele feroviare finalizate nu poate fi considerat ca fiind funcţional. De asemenea, pentru a remedia această situaţie, care ar putea duce la corecţii financiare substanţiale în cazul în care nu se va lua nicio măsură, Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul care este responsabil de verificarea instalării corecte a ERTMS, trebuie să fie mobilizat urgent şi să-şi consolideze capacitatea administrativă pentru a face faţă acestei cerinţe. Serviciile pe care le coordonez furnizează în prezent expertiză cu scopul de a ghida România în acest domeniu, dar există riscul ca progresele înregistrate să rămână insuficiente în cazul în care autorităţile competente nu se implică în mod activ”, se mai arată în scrisoare.

Corina Creţu subliniază că întreţinerea investiţiilor în domeniul transporturilor este o altă caracteristică aflată în atenţia serviciilor mele.

Creţu atrage atenţia că până în prezent doar patru noi mari proiecte majore pentru sectorul feroviar au fost depuse în intervalul 2014-2018, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faza incipientă în care se află proiectele.

"Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani: tronsonul de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria (1 306 milioane EUR din Fondul de coeziune, aprobat), autostrada Sebeş-Turda faza II (272 de milioane EUR din FEDER, aprobat), autostrada Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş (247 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare) şi Magistrala 6 a reţelei de metrou din Bucureşti (657 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare). Recent, autorităţile române au anunţat o listă de proiecte majore de transport pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care: Podul peste Dunăre de la Brăila, DN73 Braşov-Piteşti (faza a doua), SibiuPiteşti loturile 1 şi 5, eventual, Craiova-Piteşti, autostrada Transilvania şi varianta de ocolire Bacău. Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora", se mai arată în scrisoare.

 Comisarul european mai precizează că această cauză ţara noastră riscă "dezangajări imediate". "Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM — ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general", potrivit sursei citate.

Corina Creţu menţionează că serviciile din subordinea sa sunt pregătite să ofere orice fel de asistenţă posibilă pentru a permite României să valorifice la un nivel maxim fondurile pentru proiectele din sectorul transporturilor, în prezent şi în viitorul apropiat.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.