Biserica din satul Băjești, comuna Bălilești va fi resfințită la 500 de ani de la prima atestare a satului Băjești, parte a unui ansamblu de monumente istorice de interes național datând din secolul al XVII-lea. 
Așezarea este situată între Pitești și Câmpulung, în apropierea drumului național 73, (european E 574), pe valea râului Bratia, aproape de vărsarea acestuia în râul Târgului. 
Primarul localității, Victor Cătălin Turturică spune că evenimentul va avea loc, duminică 25 august, în prezența Înalt Prea Ssfințitului Calinic Argeșeanul, Arhiepicopul Argeșului și Muscelului, a unui sobor de preoți, enoriași, fii ai satului, autorități locale.

 Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” face parte dintr-un complex de arhitectură medievală care a aparținut marelui logofăt de Câmpulung, sugestiv numit „Curțile fortificate Mareș Băjescu”, precizează Ion Hera, directorul căminului cultural din Bălilești. Resfințirea va fi făcută de la ora 8, iar pentru locuitoriii din Bălilești este asigurat transportul grauit de către primărie către biserică. Slujba va fi oficiată de un sobor de mai mulți preoți și va fi condusă de prelați de la Arhiepiscopia Curtea de Argeș. 

Sunt așteptați peste 1000 de participanți.

 

 

Cu primele două foste Capitale ale Țării Românești - Câmpulung și Curtea de Argeș - cu Transfăgărășanul, Cetatea Poenari și Vidraru, cu cei mai înalți munți din țară, cu necropola regală și Mânăstirile Curtea de Argeș, Corbi, Nămăiești sau Cetățeni, cu Muzeul Golești sau Casa Brătienilor, Argeșul este, teoretic, un județ cu un potențial turistic uriaș. Cu toate acestea, cea mai mare parte a turismului este unul de tranzit sau de afaceri. La capitolul capacitate de cazare și calitate, cele două foste capitale ale Țării Românești stau destul de prost. Lipsesc evenimentele constante care să atragă turiștii. Încă nu este promovat un turism ecumenic ca ramură a turismului. Argeșul încă nu are o pârtie de schi. Încă nu s-a pus în practică drumul capitalelor, în care Curtea de Argeș și Câmpulungul să fie legate de Târgoviște într-un circuit amenajat. În plus prezența la târgurile de profil, este una slabă pentru județul nostru.
Și, colac peste pupăză, suntem și invadați de urși. Spre exemplu, Cetatea Poenari, administrată de Consiliul Județean, rămâne în continuare închisă din cauza urșilor prezenți în zonă. S-a ajuns până într-acolo încât președintele CJ Argeș Dan Manu cere agenților economic să nu mai includă turiștilor pachete care includ și vizitarea celebrei cetăți a lui Vlad Țepeș."Suntem impotenți administrativ să gestionăm excedentul mare de urși. Fac un apel către agenții economici să nu ami ofere turiștilor în pachete vizitarea Cetății Poenari. Siguranța turiștilor nu este negociabilă", a spus Manu.
Sub aceste auspicii, Consiliul Județean Argeș, în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, a organizat astăzi, 19 iunie, consfătuirea cu tema ”Turismul argeșean – prezent și perspective”.
Întâlnirea, organizată de Consiliul Județean Argeș și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, a reunit reprezentanții administrației publice și locale, respectiv primari din zona de nord a județului Argeș și directori ai instituțiilor publice argeșene, reprezentanți ai agențiilor de turism și din industria ospitalieră din Argeș, precum și reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
În deschiderea evenimentului, Consiliul Județean Argeș, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului au prezentat potențialul turistic al județului Argeș, respectiv cele mai importante obiective turistice ale județului și modalitățile de valorificare ale acestora. De asemenea, primarii localităților din nordul județului, respectiv din Dâmbovicioara, Rucăr, Lerești, Nucșoara, Arefu și Corbeni, au prezentat situația turismului la nivel local și au venit cu propuneri și doleanțe pentru dezvoltarea acestui sector.
Cei care au luat cuvântul a subliniat pericolul reprezentat de înmulțirea excesivă a urșilor, binecunoscută fiind prezența acestora în zona Transfășărășan – Cetatea Poenari – Vidraru. Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a făcut cu acest prilej un apel, atât la turiști, cât și la reprezentanții agențiilor de turism, hoteluri, pensiuni, de a nu mai include în pachetele de servicii vizitarea Cetății Poenari, până la normalizarea situației: ”În contextul creșterii numărului de urși în zona Arefu – Cetatea Poenari – Vidraru, pentru a nu fi puse în pericol viețile turiștilor care doresc să viziteze Cetatea Poenari, Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș, a decis închiderea Cetății. Din păcate, sunt semnale că turiștii și anumiți agenți economici ignoră pericolul reprezentat de prezența animalelor sălbatice, riscurile la care se expun astfel putând fi extrem de mari, chiar cu prețul vieții. Măsura închiderii Cetății nu a fost ușoară, Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș, punând mai presus de orice integritatea și siguranța turiștilor, asumându-și pierderile materiale, de aproape 2 miliarde de lei, precum și de imagine cauzate de această măsură radicală. Nu discutăm și nu negociem siguranța turistului!”.
Din partea reprezentanților mediului privat, au fost subliniate necesitatea modificării legislației, informarea și mediatizarea la timp cu privire la evenimentele din județul Argeș, astfel încă agențiile de turism să poată promova pachetele turistice, organizarea la nivelul județului a unui târg de turism și a unor infotrip-uri, înființarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea turismului, care să cuprindă toți factorii decizionali din administrație și din mediul economic, în cadrul căruia să fie realizate proiecte la nivel județean pentru exploatarea potențialului natural al Argeșului.
Concluzia unanimă a fost că sunt necesare măsuri concrete privind gestionarea urșilor din zona montană a județului, precum și alocarea fondurilor necesare reabilitării infrastructurii rutiere, în prezent subfinanțată, din acestea accentul fiind pus pe Transfăgărășan, DN 73 și DN 73C.
Gheorghe Badea care are investiţii importante în domeniul turismului, a subliniat la rândul său: „Suntem singurul judeţ care nu are o pârtie de schi, şi spunem că avem cei mai înalţi şi mai frumoşi munţi! Vin mii de turişti la Vidraru şi nu au toalete ecologice! La «Omul de Fier» nu se poate ajunge fiindcă s-a făcut tam-tam pentru un accident care se putea petrece şi în scara blocului! E jenant să mergi la Vidraru cu o delegaţie de străini şi să vezi atâta mizerie! Hidroelectrica nu are bani să vopsească măcar bordurile şi clădirile, să dea un aer de prospeţime acolo? Trebuie să ne trezim! Avem un potenţial extraordinar şi trebuie să ne gospodărim! Fără să strângem rândurile, să ne gândim la interesul general al comunităţii, nu putem dezvolta turismul!”, a spus Badea.

La începutul lunii, un bărbat a fost mușcat de urs în apropiere de Curtea de Argeș, în zona Dealul Pietrişului. Animalul l-a mușcat atât de rău încât i-a perforat gamba stângă. Chinuit de durere, însă conștient, a sunat la 112 și un echipaj de jandarmi aflat în apropiere a ajuns la el. Ursul l-a mușcat de picior și medicii au fost nevoiți să i-l taie pentru a-i salva viața. Fiul victimei susține însă că dacă tatăl său ar fi fost preluat de un elicopter SMURD, medicii ar fi putut evita amputarea piciorului.

Șeful Ambulanței Argeș, Marian Hiru a explicat că aducerea victimei la spital a durat mai mult pentru că cea mai mare parte a distanței bărbatul a fost cărat de salvatori, ambulanța neputând ajunge în zona cu teren foarte accidentat unde s-a produs incidentul. Și secretarul de stat Raed Arafat a explicat de ce elicopterul nu a putut ajunge la victimă, condițiile meteo nefavorabile: "Dacă pilot spune că vremea nu îi permite să ridice elicopterul în aer, atunci aparatul rămâne la sol, nu avem ce face". Familia victimei este hotărâtă să facă plângeri împotriva mai multor instituții.

Șapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite - Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu - vor fi beatificaţi în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, oficiată de Sanctitatea Sa Papa Francisc. Poate că cel mai cunoscut este Iuliu Hossu, asta și pentru că a supraviețuit calvarului și a putut povesti despre ceea ce a trăit el și ceilalți episcopi.  Episcopii care vor fi beatificați de Papa Francisc au trecut, prin peregrinările lagărelor de exterminare stabilite de securiștii comuniști, inclusiv prin Argeș. Asta, pentru că securiștii au profitat de faptul că Argeșul are orașe aproape de granița cu Transilvania și este situat și foarte aproape de capitală. O haltă pentru fiecare dintre ei a fost vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele, Argeș, stabilită de securiști drept lagăr. Unii au ajuns și pe la Închisoarea Pitești, alții chiar la Curtea de Argeș.

Valeriu Traian Frenţiu: I-au ținut doliu Maniu, Brătianu și Mihalache
Valeriu Traian Frenţiu, născut la Reșița, a reprezentant Biserica Română Unită în faţa autorităţilor şi a condus astfel rezistenţa acesteia în faţa asaltului întreprins împotriva ei de guvernul comunist.

A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, odată cu ceilalţi episcopi greco-catolici. Alături de aceştia, a fost dus mai întâi în lagărul organizat de Securitate în vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele, apoi în lagărul organizat la mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani. În 1950 a fost transferat în închisoarea cu regim de exterminare de la Sighet. Deşi s-a îmbolnăvit grav din pricina condiţiilor de viaţă de acolo, n-a primit niciun fel de îngrijire medicală şi a murit, pe 11 iulie 1952, în celula 44, înconjurat de fraţii săi întru episcopat. A fost înmormântat în Cimitirul oraşului de pe strada Rodnei din Sighet, mormântul său fiind necunoscut.
În 1950 a ajuns în Închisoarea Sighet, unde a murit în data de 11 iulie 1952. Asemenea celorlalți deținuți morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul i-a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaște locul înhumării. În anul 2008 un procuror de la Tribunalul Militar Cluj a identificat groapa comună și a găsit osemintele sale.
Nu a fost judecat și nu a avut condamnare. Conform memoriilor cardinalului Iuliu Hossu, care a supraviețuit detenției de la Sighet, vestea morții lui Valeriu Traian Frențiu s-a răspândit a doua zi în întreaga închisoare, iar fruntașii politici din toate partidele, în frunte cu Iuliu Maniu, urmat de Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, ceilalți fruntași ai partidelor liberal, averescan, socialist, toți care sufereau în temnița Sighetului „au luat parte din tot sufletul, cum mi-au comunicat pe rând, prin purtătorii lor de cuvânt, șoptit la ușa celulei, au luat parte vie la doliul nostru și sufletește au făcut funeralii naționale în sufletul lor.




Suciu, episcopul fost fotbalist, intelectual rasat
Ioan Suciu s-a născut în familia preotului unit Vasile Suciu și a Mariei Suciu, născută Coltor. A fost al patrulea, în ordine cronologică, dintre cei 9 copii, 5 băieți și 4 fete, ai familiei părintelui Vasile Suciu. Unul din frații săi a fost academicianul Gheorghe Claudiu Suciu (1905-1990), cu merite în domeniul petrochimiei. În tinerețe, episcopul Suciu era unul dintre cei mai bun fotbaliști de la Blaj. În liceu a fost prieten și coleg de clasă cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop, decedat de asemenea în închisorile comuniste. Prietenia lor a durat până la sfârșitul vieții.
La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940, în ziua de Sfântul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de Moglena (Slatina, Bulgaria) și auxiliar al episcopului Valeriu Traian Frențiu de la Oradea, episcopi consacratori fiind Iuliu Hossu de la Cluj, Valeriu Traian Frențiu al Oradiei Mari și Ioan Bălan al Lugojului, în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al episcopului Iuliu Hossu, numit Administrator Apostolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a revenit la Oradea doar în 1947. Episcopul Ioan Suciu s-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii și prieten de suflet al tinerilor. De aceea, a fost cunoscut ca episcopul tineretului.
După ce a fost arestat, a fost încarcerat la Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet. După arestare episcopul Ioan Suciu a fost dus la Securitatea de la Sibiu. După două zile, a fost dus la Ministerul de Interne de la București, unde a fost depus într-o celulă, în care se mai aflau episcopii Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, și Alexandru Rusu. De la București a fost transportat la reședința patriarhală de vară de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldărușani, transformată în lagăr. De la Jilava a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marmației, unde a fost internat. Acolo au fost duși și ceilalți episcopi din lagărul de la Mănăstirea Căldărușani. La Sighet au fost adunați demnitarii vechii Românii (câteva mii), „de unde nu au mai ieșit decât pentru a ajunge în groapa comună a închisorii”. Acolo, în închisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a rămas între 28 octombrie 1949 și 27 iunie 1953.

Vasile Aftenie: Bucureștenii făceau pelerinaj pe ascuns la mormântul său
Vasile Aftenie s-a născut la 14 iulie 1899, la Lodroman, judeţul Alba. În 1940, a fost numit episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş şi i s-a încredinţat funcţia de vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat.
A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, împreună cu întregul Episcopat greco-catolic. Și el a fost dus tot la vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele. Aflându-se în lagărul de la Căldăruşani, la 25.05.1949 a fost despărţit de ceilalţi episcopi şi a fost încarcerat la Bucureşti, în subsolul Ministerului de Interne. Securitatea a încercat să-i monteze un proces politic, pentru a ascunde adevărata motivaţie a arestării, cea religioasă. În urma violenţelor fizice şi psihice suferite în timpul celor 10 luni de anchetă, pe 25 martie1950, a suferit un accident cerebral (o hemipareză). Trimis la „spitalul” închisorii Văcăreşti, a murit după 45 de zile, pe 10 mai 1950. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic, sub supravegherea Securităţii. Timp de mai mulți ani, inclusiv în anii comunismului, credincioșii luau țărână de pe mormântul său, considerându-l cu puteri divine. Osemintele sale au fost deshumate pe 12 mai 2010, fiind momentan depuse în Biserica „Bunavestire” (Acvila) din Bucureşti.

Alexandru Rusu: domiciliul obligatoriu la Curtea de Argeș, închis la Pușcăria Pitești
Alexandru Rusu s-a născut pe 22 noiembrie 1884, la Şăulia de Câmpie (azi în jud. Mureş), într-o familie cu 12 copii.
În 1923, a fost numit canonic al Capitlului mitropolitan. Între 1925 şi 1930, a fost rectorul Academiei Teologice din Blaj. În 1946, a fost ales de Sinodul electoral din Blaj ca prim candidat pentru funcţia de mitropolit. Papa Pius al XII-lea şi-a dat acordul pentru numire, dar regimul comunist s-a opus, în intenţia evidentă de a dezorganiza Biserica Română Unită.
A fost arestat în dimineaţa zilei de 29 octombrie 1948. Între 1950 şi 1954 a fost încarcerat la închisoarea din Sighet, împreună cu ceilalţi episcopi greco-catolici. După 4 ianuarie 1955, a fost plasat în domiciliu obligatoriu la mănăstirea Curtea de Argeş, apoi la mănăstirea Ciorogârla, iar pe 13 august 1956 a fost transferat la mănăstirea Cocoş. A fost arestat din nou pe 30 decembrie 1956. După un proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia de înaltă trădare. Timp de şase ani şi jumătate, Rusu a trecut prin închisori cu regim foarte dur (Gherla, Piteşti, Dej). În urma condiţiilor de acolo (lipsă de apă, de aer, miros, alimentaţie precară, pedepse, frig, lipsă totală de igienă), a murit de septicemie pe 9 mai 1963, la Gherla. A fost înmormântat în cimitirul închisorii, iar mormântul său nu a putut fi identificat până astăzi.



Tit Liviu Chinezu: În loc să fie tratat, băgat de torționarii comuniști să înghețe într-o celulă

Tit Liviu Chinezu s-a născut în anul 1904, în comuna Huduc (azi Maiorești), Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș, unde tatăl său era preot greco-catolic. Încă de când era copil a avut un trai greu, întrucât trebuia să facă zilnic, pe jos, pe ger sau căldură, pe ploaie sau viscol, drumul până la școala primară în satul vecin.

În 28 octombrie 1948 Tit Liviu Chinezu a fost arestat și dus la Mănăstirea Neamț, împreună cu alți 25 de preoți greco-catolici, și apoi la Căldărușani, unde, ulterior, au fost aduși și episcopii greco-catolici, ținuți până atunci la Dragoslavele, Mușcel, la vila, patriarhului Justinian Marina. În timp ce mai era la Căldărușani, la data de 3 decembrie 1949, la propunerea lui Ioan Ploscaru, părintele Tit Liviu Chinezu a fost consacrat episcop de către ceilalți episcopi veterani (tot acolo a fost consacrat și Ioan Cherteș, în noaptea de Crăciun, 24/25 decembrie 1949). Cu toate precauțiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat ce se întâmplase, și cu ocazia unei vizite, pe care un delegat al Ministerului Afacerilor Interne o făcea la Sighet, a spus tuturor: "Știați că aceștia doi, îi arăta pe Chinezu și Cherteș, sunt episcopi?". Toți au rămas uimiți de această revelație.

Tot la Închisoarea Sighet un căpitan de securitate a repetat propunerea episcopului vicar patriarhal Teoctist Arăpașu, de a trece la Biserica Ortodoxă Română. La categoricul refuz al tuturor, căpitanul de securitate a plecat furios. Însă Vasile Ciolpan, directorul închisorii, s-a reîntors nervos în celulă, și părintele Chinezu a fost sancționat cu izolare timp de două săptămâni.

În primii ani, la Sighet, a luat și el parte la corvezile din închisoare, până când șubrezia totală a sănătății nu i-a mai permis să părăsească celula. „Din cauza sensibilității sale deosebite, spune părintele Alexandru Rațiu, episcopul Chinezu a suferit foarte mult în închisoare, dar nu s-a plâns niciodată, dimpotrivă, a încercat pe cât putea să întărească speranțele celor care sufereau în jurul său. Exemplul său va rămâne viu pentru noi cei care am trăit alături de el”. În 1955., Episcopul Chinezu s-a îmbolnăvit grav. Într-o noapte a început să scuipe sânge, dar n-a avut parte de nici o asistență medicală. Chemat sanitarul închisorii, acesta a decis să-l izoleze în infirmierie, ceea ce era o mare minciună, căci, în realitate, infirmierie nu exista. Cu toate că i-a implorat să nu-i lase să-l ia de lângă ceilalți, aceștia nu aveau niciun fel de autoritate. Comandantul închisorii, Vasile Ciolpan, a ordonat ca fereastra celului sale să fie deschisă, pe un ger groaznic, Episcopul Chinezu aproape că a înghețat. Îl închiseseră, singur, într-o celulă mare, celula 62, de pe aripa din dreapta a T-ului (închisoarea de la Sighet avea forma unui „T”) unde, nu după mult timp, a și murit, bolnav și înghețat.
Noaptea a fost cărat cu căruța și îngropat în Cimitirul Săracilor, un cimitir fără cruci și fără morminte, părăsit, de pe malul Izei, unde au fost înmormântați toți cei care au murit la Sighet. A fost al patrulea episcop martir al Bisericii Române Unite, după Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu.


Ioan Bălan: Nu și-a trădat credința
Ioan Bălan (n. 11 februarie 1880, Teiuș, comitatul Alba de Jos - d. 4 august 1959, la Ciorogârla, lângă București) a fost episcop greco-catolic de Lugoj.
În 29 octombrie 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma, a fost arestat de autoritățile comuniste. În ciuda vârstei înaintate, a fost dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, iar din 1950, după refuzurile consecvente de a accepta trecerea la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la penitenciarul din Sighet. Acolo a fost supus unor munci istovitoare. În 1955 a fost internat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeș, ulterior a fost transferat la mănăstirea Ciorogârla, unde s-a stins din viață în anul 1959.
 

Iuliu Hossu: Credința noastră este viața noastră. A citit proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României
Iuliu Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaș, comitatul Cluj - d. 28 mai 1970, București) a fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române.

Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor.

Episcopul Hossu s-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română. La 1 octombrie 1948 a dat un Decret de Excomunicare (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 36 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei. La 29 octombrie 1948 a fost arestat în București, la ora unu noaptea, și dus la sediul Ministerului de Interne.

În data de 31 octombrie 1948 a fost mutat împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost ținut închiși, sub pază, în foame și frig. În data de 14 noiembrie au fost vizitați de patriarhul Iustinian Marina personal, care le-a pregătit o masă. În cadrul discuțiilor patriarhul le-a propus renunțarea la credința catolică și la legătura cu Roma. În data de 2 decembrie 1948 au fost din nou vizitați de patriarh, de această dată împreună cu episcopul vicar Teoctist Arăpașu, care le-a adus monitorul oficial în care a fost publicat decretul de desființare a Bisericii Române Unite.

Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla.

În urma liturghiei greco-catolice celebrate în fața Bisericii Piariștilor din Cluj în 12 august 1956, cei trei episcopi uniți au fost dispersați de la Ciorogârla. Episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții.  La 28 aprilie 1969 a fost creat cardinal in pectore de către papa Paul al VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969.
 

Conform Biroului Electoral Central, PNL a câștigat alegerile europarlamentare, fiind urmat la o distanță de trei procente de PSD și la alte trei procente de USR-PLUS.

PNL - 26,23%

PSD - 23,68%

USR-PLUS: 20,51%

Pro Romania: 7,01%

UDMR: 6,27%

PMP: 5,55%

ALDE: 4,24%

Argeșul a rămas în continuare fief PSD. Facem însă mențiunea că aceste rezultate sunt cele din numărătoarea paralelă a partidelor. PSD a pierdut istoric Piteștiul, semn că Ionică fără frică este cu adevărat un no name. La Ștefănești, orașul unde stau mai mulți lideri PSD la nivel județean, PSD a fost de asemenea învins în mod rușinos. Au rămas fiefuri cele două foste capitale ale Țării Românești- Câmpulung și Curtea de Argeș, dar și Topoloveniul. Cea mai mare surpriză ar putea fi însă la Mioveni, acolo unde USR și PSD sunt umăr la umăr în contextul în care Ion Georgescu este unul dintre cei mai prolifici primari din țară atât în plan administrativ cât și politic.


Rezultate parțiale Argeș
PSD: 30.06% (78,116 voturi)
PNL: 23.62% (61,360 voturi)
USR-PLUS: 18.65% (48,452 voturi)
ProRomânia: 9.99% (25,962 voturi)
PMP: 6.83% (17,739 voturi)
ALDE: 4.32% (11,217 voturi)
UDMR: 0.59% (1,532 voturi)
Peter Costea: 0.89%
George Simion: 1.29%
Gregoriana Tudoran:  0.96%

Rezultate pe orașe

Pitești:
USR cu 27,75%
PSD - 23,34%,
PNL - 19,03%,
PRO România 10,83%,
PMP 7,65%
ALDE - 4,43%

Mioveni:

 - USR - 25,60%

- PSD - 25,31%,

- Pro România - 12,13%

- PNL - 20,22%

- ALDE - 3,51%

- PMP - 5, 74%


Câmpulung:

PSD: 27.65%

PNL: 21.92%

USR: 21%

ALDE: 9,68%

Pro România: 9.1%

PMP: 7.97%

 

Curtea de Argeș:
- PSD - 25,79&

- USR - 20.95%

- Pro România - 12,38%

- PNL - 22,66%
- PMP - 7, 05%

- ALDE - 3,49%

 

Topoloveni:

PSD – 30.16%

PNL – 25.55%

USR - 18.74%

Pro România – 8.88%

ALDE - 3,59%

PMP – 7.36%

 

Costești:

PNL - 32.92%

PSD - 29.43 %

USR - 13.32 %

PRO România - 7.01%

ALDE - 5.55%

PMP - 6.67%

 

Ștefănești

PNL: 21.92%

USR: 21 %

PSD: 19,62%

Pro România: 11,36 %

ALDE: 9.68%

PMP – 7.97 %

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.