Pădurarii și alte categorii de personal silvic au voie din nou să aibă arme letale.

Camera Deputaților a adoptat în calitate de for decizional o modificare la statutul personalului silvic prin care acesta va putea avea arme cu glonț.

Până acum, pădurarii erau dotați doar cu arme neletale.

Modificarea se face după ce numărul agresiunilor asupra silvicultorilor a crescut alarmant. Cel mai recent caz a fost acela al unui oădurar din Maramureș ucis de hoții de lemne.

 Au fost constatate tăieri ilegale de arbori în zona pârtiei Molivișu. A fost afectată o suprafață de 9.000 m.p. prin defrișarea vegetației forestiere fără drept (ilegal), decopertarea stratului de pământ de la suprafață, terasarea surprafeței defrișate și decopertate, realizarea de construcții ilegale în zonă. Pe această suprafață a fost amplasată fundația stației de plecare a instalației de transport prin cablu și doi stâlpi ai instalației. Suprafața afectată nu face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier național a celor 11,4 ha necesară realizării pârtiei de schi, scoatere care a fost aprobată prin H.G. nr. 448/2014.
·          Au fost constatate tăieri ilegale de arbori, ca urmare a lucrărilor efectuate la drumul forestier Dosul Ghițului/Molivișu, pentru lărgirea acestuia. Acest drum forestier, a cărui suprafață a fost retrocedată comunei Arefu, a rămas ca mijloc fix în inventarul Ocolului Silvic Vidraru - Direcția Silvică Argeș.
·          Suprafața de 11,4 ha adusă în compensare, în urma scoaterii definitive din fondul forestier a suprafeței necesare construirii pârtiei de schi Molivișu, nu a fost împădurită în două sezoane de vegetație de la data aprobării scoaterii, fiind încălcate atât prevederile Codului Silvic, cât și ale hotărârii de guvern.
Toate aceste nereguli au fost constatate în urma unui control efectuat în perioada 22.03 – 07.04.2017.
 
CONCLUZIA adresei primite de la Garda Forestieră de Mediu Ploiești: Sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor infracțiuni  (tăieri ilegale de arbori, reducerea fondului forestier), urmând a se încheia procese verbale de sesizare din oficiu și constituirea de dosare penale, care vor fi instrumentate de polițiștii în cauză, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Curtea de Argeș.

Practic, primul răspuns oferit de o instituție la care CJ Argeș a solicitat o poziție au confirmat suspiciunile că la Molivișu s-a petrecut ceva ilegal.

"Sunt profund dezamăgit pentru că am ajuns noi, CJ să facem investigații, deși sunt instituții care primesc bani din bugetul public pentru a face aceste investigații. Rugăm instituțiile care au abilități în respectarea și prevenirea unor fapte să nu mai aștepte de la noi să facem pe detectivii și să își facă treaba conform fișei postului. De asta am ajuns unde am ajuns. Joi am semnat adresa că Parchetul de pe lângă Curtea de Argeș, duminică au venit faxurile cu donații. Am cerut să vină prin notariat între Consiliul Local și proprietar", a afirmat Dan Manu.

"Avem determinarea să duce la capăt proiectul molivișu, dar numai dacă se respectă legea. Nu ne putem aventura într-un lucru unde după părerea noastră au fost făcute ilegalități. Nu ne aruncăm în orb doar pentru că trebuie să avem o pârtie de schi. Lucrurile sunt mult mai grave decât ne-am putut imagina atunci când am preluat această sarcină. Noi vom continua să asigurăm activitatea ADI Molivișu, dar numai în cadrul legal. Cu toate riscurile de a întârzia lucrurile șase luni sau un an, până se va ajunge la un verdict din partea instanței nu vom continua.

Punerile în posesie în zonă s-au făcut după criterii care nu vizau dezvoltarea acestei zone. Atâta timp cât ei s-au pus în situația de a pune în posesie anumite personae exact în zona schiabilă, lucrurile nu stau în regulă. Avem acte de donație a terenurilor din partea acestor persoane, dar asta numai după ce noi am intervenit. Nu cunosc personajul, eu am refuzat acest dialog cu oricine. Noi discută doar despre partea tehnice. A încarcat cineva să explice, da nu m-a interesat. Intentia de donare a fost catre Consiliul Local Arefu. Le-am spus: dacă voi credeți că vom continua această lucrare în aceste condiții vă înșelați amarnic. Nu vom investi bani în interesul unei anumite pesoane ", a completat și Ion Mânzână.

 

Anumite informații apărute în spațiul public indică faptul că printre cei care au cumpărat terenuri prin intermediari se numără și controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Dar printre cei care au terenuri în mod legal sau nu în zonă se numără și oameni influenți din Argeș. Cert este că de când a izbucnit scandalul, aceste persoane apropiate lui Vântu au donat către consiliul local din Arefu o parte din terenul cu probleme.

Decizie șoc la pârtia de schi de la Molivișu: CJ Argeș a sesizat Parchetul pentru anumite nereguli. Investiția va continua după finalizarea anchetei

Polițiștii din Câmpulung Muscel au reținut, miercuri seară, după mai multe ore de audieri, 11 persoane suspectate de tăiere ilegală și furt de arbori.  Suspecții au fost reținuți pe bază de ordonanță pentru 24 de ore, urmând să fie prezentați, joi, în fața magistraților pentru stabilirea măsurilor preventive, a anunțat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Argeș.

Trei autoutilitare și 29 de căruțe au fost ridicate de polițiștii argeșeni, în urma perchezițiilor care au avut loc în comunele Bughea de Sus, Albeștii de Muscel și Rucăr, la sediile unor societăți comerciale și la domiciliile unor persoane. Potrivit reprezentanților IPJ Argeș, au mai fost ridicate pentru cercetări 54 de motofierăstraie, 11.500 de lei, 3.500 de euro, 40 de metri cubi de lemn în valoare de aproximativ 14.800 de lei și 9 metri cubi de cherestea în valoare de aproximativ 6.300 de lei.

În urma descinderilor, 24 de persoane au fost conduse la sediul Poliției Municipiului Câmpulung Muscel pentru audieri.
Polițiștii argeșeni, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Muscel, au efectuat, miercuri, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale și al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș, 40 de percheziții domiciliare într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori, furt de arbori, tăinuire la furt de arbori și complicitate la furt de arbori. Poliția estimează că în perioada octombrie 2016 — martie 2017, persoanele vizate ar fi tăiat ilegal și comercializat peste 5.200 de arbori, în valoare de peste 163.000 de lei.

În timp ce ministrul Apelor și Pădurilor era la discuții cu autoritățile locale din Argeș, 30 de activiști Agent Green, oameni de știiință și alpiniști profesioniști blocau Transfăgărășan, pentru a stopa camioanele încărcate cu arbori din munții Făgăraș.

Protestatarii au tras astfel un semnal de alarmă cu privire la distrugerea ultimelor păduri virgine din zona Vidraru care pun în pericol inclusiv lacul de acumulare, un obiectiv strategic pentru sistemul energetic national.

Activiștii cer anchetă la Vidraru și moratoriu national la exploatarea pădurilor virgine.

Ministrul Adriana Petcu a afirmat că știa de această acțiune și că a solicitat celor de la ITRSV clarificări dacă transporturile și tăierile sunt făcute legal.

Și în 2015 Argeșul rămâne în topul județelor unde se defrișează în țara noastră! România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace, publicat, anul acesta şi consultat de Gândul.
Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de 34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013 - 2014, şi în intervalul 2009 - 2011.

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare.

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în 2015, sunt: Argeş – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), în scădere faţă de 2013-2014, când au fost identificate 5.851 astfel de cazuri. Următorul pe listă este judeţul Vrancea - 2.893 de cazuri (8,30% la nivel naţional), în urcare faţă de precedentul raport, pe perioada sus-menţionată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce priveşte judeţul Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel naţional) faţă de 3.538 în 2013-2014. Suceava şi Mureş au raportat 1.616, respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 faţă de 716, respectiv 3.351 în 2013 - 2014, potrivit Greenpeace România. 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.