Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a fost pus sub acuzare de DNA. Drăghici a fost audiat marți la DNA în dosarul în care procurorii anticorupție investighează modul în care PSD a utilizat banii primiți ca subvenție de la bugetul statului prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Mircea Drăghici a mai fost acuzat de DNA într-un dosar cu fonduri europene în care au fost acuzați și Constantin Nicolescu, fostul președinte al CJ Argeș și în jur de 40 de primari argeșeni. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Mircea Drăghici și toți ceilalți implicați în dosar sunt nevinovați, fiind acuzați de fapte care nu există. Pentru unii, această decizie a venit prea târziu. Primarul de la Domnești, Nicolae Smădu a murit din cauza problemelor medicale apărute în urma dosarului înainte să fie absolvit de acuzații. Și tatăl lui Mircea Drăghici a murit, tot din cauze unor probleme apărute pe fondul stresului, înainte de sentința Înaltei Curți.

"Am fost pus sub acuzare. Să fii pus sub acuzare că nu ai respectat o lege pe care tu ai făcută-o și știi spiritul și litera ei mi se pare exagerat. Cred că are cumva legătură cu campania și coordonarea ei. De fiecare dată când a început campania am fost chemat la DNA", a declarat Mircea Drăghici la ieșirea de la DNA.

Șeful de campanie al PSD a anunțat că a atacat în instanță ordonanța prin care a devenit suspect. "Am atacat deja ordonanța din 1 aprilie 2019 prin care mi-a fost atribuită calitatea de suspect, sub aspectul lipsei de temeinicie și legalitate. În zilele următoare, probabil, procurorul-șef de secție din cadrul DNA va soluționa plângerea și va constata că, întâi de toate, DNA nu are competență în efectuarea urmăririi penale. Atunci când e vorba de un partid politic, primul lucru pe care ar trebui să îl facă organul de urmărire penală este să citească statutul partidului și legea finanțării partidelor politice", a specificat Mircea Drăghici.

Comunicatul DNA

"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față o persoană, trezorier al unui partid, pentru săvârșirea infracțiunilor de utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și delapidare

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil.

Concret, suspectul îndeplinește funcția de trezorier al unui partid, exercitând, în această calitate, atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și sumelor de bani provenite din fonduri publice sau private.
În exercitarea funcției de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat in aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil.
Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani ( începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului", se arată în comunicatul DNA.

Reacția lui Mircea Drăghici: NU DNA stabilește

Trezorierul PSD a reacționat scurt, pe Facebook: "În această țară, deocamdată, nu poate stabili un procuror, fie el și de la DNA, în ce condiții un partid închiriază un imobil, la ce preț și pentru ce termen! "

La începutul anului, DNA a cerut documente de la AEP pentru a verifica dacă PSD a direcționat banii din subvenții către instituții de presă.

Într-o adresă către Autoritatea Electorală Permanentă, procurorii DNA arată că ”în interesul urmăririi penale care se efectuează în dosarul penal cu nr. de mai sus (nr. 21/P/2019 – n. red.), vă înaintăm alăturat un exemplar al ordonanței emisă în cauză în data de 11.02.2019 și vă solicităm să ne înaintați, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, documente privind: modul de stabilire și repartizare a subvențiilor acordate în cursul anului 2017 Partidul Social Democrat; virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat; rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvențiilor la nivelul anilor 2017 și 2018”.

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Laura Codruţa Kovesi a fost citată la Secţia de investigare a magistraţilor din cadrul Parchetului General pentru a fi audiată, vineri, într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
 
Dosarul care o vizează pe Laura Codruța Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie.
Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară cu un avion a fostului director al FNI Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Poliţia Română a transmis, în decembrie 2018, că a achitat unei firme de transport aerian peste 234.000 de lei pentru aducerea în ţară din Indonezia a fostului director al FNI.
Miercuri, Laura Kovesi a declarat că este nevinovată şi că îşi va continua drumul în procedura pentru ocuparea funcţiei de şef al Parchetului European.

Ce probe a dat Ghiță împotriva lui Kovesi
"Eu am fost unul dintre aceia care știa câte ceva despre ea. Magistrații au început să investhigeze. Eu am fost audiat prin teleconferință. Eu am probe: poze, filme și martori. Astea le am pentru mărturia mincinoasă. Nu vă spun nimic despre martori. După ce ancheta procurorilor va fi finalizată, voi da filmele și pozele cu Kovesi. Kovesi să fie judeacată de mine, asta să o facă procurorii. Pe lângă probele de care v-am spus, am mai prezentat niște mailuri. Procurorii au deschis dosar chiar pentru operațiunea Jakarta.”, a recunoscut Sebastian Ghiță într-o intervenție la Antena 3.

Turnată de locotenent
Laura Codruţa Kovesi a fost trădată de unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori.  Procurorul Gheorghe Popovici, cunoscut drept locotenentul lui Kovesi, a dat declaraţii despre presiunile şi acțiunile de la DNA.
Această mărturie nu e una oarecare având în vedere că acest procuror a condus cea mai importată secție din DNA, secția care se ocupa de combaterea infracțiunilor de corupție. Popovici a fost audiat în dosarul în care anchetatorii încearcă să vadă ce s-a întâmplat la DNA Ploiești. În acest context, Gheorghe Popovici a recunoscut că la DNA se făceau presiuni și se încălca legea.

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Laura Codruţa Kovesi a fost citată la Secţia de investigare a magistraţilor din cadrul Parchetului General pentru a fi audiată, vineri, într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Deputatul de Argeș Mircea Drăghici se înscrie în linia PSD și spune că acest subiect nu ar trebui discutat prea mult de politicieni, judecătorii putând decide în baza probelor dacă Kovesi este sau nu vinovată. Practic, social-democratul a dat o lecție de comportament, în contextul în care el însuși se numără printre victimele DNA, fiind achitat de toate acuzațiile procurorilor după un proces care a durat mai mulți ani în care secretarul Parlamentului a fost astfel și ținta mai multor atacuri mediatice.
"Justiția trebuie lăsată să își facă datoria. Încetați să politizați punerea sub acuzare a doamnei Kovesi! Astăzi, legile justiției adoptate de majoritatea PSD-ALDE îi oferă doamnei Kovesi suficiente garanții că în cursul anchetei i se vor respecta drepturile fundamentale, iar dacă va fi trimisă în judecată, va avea parte de un proces corect, în fața unor complete legal constituite. Spre deosebire de retorica viciată a celor care acuzau „penalii” înainte de o condamnare, PSD va respecta prezumția de nevinovăție a doamnei Kovesi și nu va susține nici că este „o penală”, nici că a luat mită, că a comis abuz în serviciu sau că a făcut mărturii mincinoase. Toate acestea vor trebui demonstrate în fața instanței de judecată. Până atunci aveți încredere în Justiție și lăsați probele să vorbească, nu politicienii!", a precizat Mircea Drăghici.

Dosarul care o vizează pe Laura Codruța Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie.
Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară cu un avion a fostului director al FNI Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Poliţia Română a transmis, în decembrie 2018, că a achitat unei firme de transport aerian peste 234.000 de lei pentru aducerea în ţară din Indonezia a fostului director al FNI.
Miercuri, Laura Kovesi a declarat că este nevinovată şi că îşi va continua drumul în procedura pentru ocuparea funcţiei de şef al Parchetului European.
 

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Finanțarea mișcării #Rezist este investigată de DIICOT, existând suspiciuni privind operațiuni de spălare de bani și constituire de grup organizat infracțional. Știrea a fost făcută publică de site-ul luju.ro care, potrivit unor surse din DIICOT, anunță că ancheta privind spălarea de bani vizează mai multe tranzacții cu cryptomonede „care au fost realizate dintr-un portofel virtual (wallet) utilizat de mai multe asociații, ONG-uri sau fundații din România afiliate/colaboratoare cu mișcarea #REZIST”. De aceste finanțări au beneficiat și ONG-uri susținătoare extrem de activ ale DNA, Iohannis, Cioloș.
Potrivit informațiilor luju.ro, din acest portofel au fost realizate 403 tranzacții, care au totalizat suma de 14,9 milioane de dolari. Acești bani ar fi ajuns la ONG-urile care au promovat mișcarile de stradă din ultimii doi ani, inclusiv protestele din 10 august 2018.
Sursa banilor este una singură: Fundația Stefan Batory din Polonia, finanțată de miliardarul George Soros.
„Potrivit unor indicii care se afla in atentia anchetatorilor, printre beneficiarii sumelor de bani primite din acest portofel de la Fundatia Stefan Bathory nu s-au numarat doar grupari #rezist, ci si mai multe organizatii non-guvernamentale cunoscute in mediul online ca sustinatoare fervente ale DNA, Iohannis, Ciolos, USR etc, precum: Declic, VaVedem, Coruptia Ucide, Oradea Civic, Funky Citizens, Just, Casa Jurnalistului, Vice.com sau Rezistenta TV (care gazduia interviurile cu fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi, Monica Macovei, Raluca Pruna etc)”, scrie Lumea Justiției care indică și adresa criptată a acestui portofel virtual: 13LW2anY7qmBitPXTsEdH3Hxxxxxxx Hash 160 19a062b693dd98b14xxxxxxx.
În afară de #Rezist, printre ONG-urile care au primit bani  de la Fundația Stefan Bathory se numără  Declic, VăVedem, Corupția Ucide, Oradea Civic, Funky Citizens, Just, Casa Jurnalistului, Vice.com sau Rezistența TV, adică fix cele care îi susțineau pe Iohannis, Cioloș, USR și statul paralel cu DNA în frunte. Toată lumea își aduce aminte de interviurile acordate Rezistența TV de Laura Codruta Kovesi, Monica Macovei sau Raluca Prună.
Sursele citate afirmă că în săptămânile dinaintea protestelor din 10 august, din „portofel” au fost retrase sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Sursele apropiate dosarului DIICOT, au mai confirmat ca in saptamanile premergatoare protestelor din 10 august, din „protofelul” de bitcoin #REZIST au fost retrase sume de ordinul sutelor de mii de euro. Banii ar fi fost folositi pentru „logistica de nu iti imaginezi” despre care vorbea activista Angi Serban. Potrivit unor surse apropiate miscarii #REZIST, aceste cheltuieli de logistica includeau inchirierea de locuinte pentru protestatarii veniti din alte localitati, chiria pentru sediile conspirative ale organizatorilor, echipamentele IT, promovarea mesajelor in mediul online pe retelele de socializare, costuri de deplasare, pliante, celebrele pancarde-manute „Justitie pentru toti” sau chiar realizarea unor studii sociale pentru adecvarea sloganurilor de la proteste cu asteptarile si perceptiile publicului tinta”, scrie luju.ro.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.