Mircea Drăghici s-a alăturat unui demers extrem de important și necesar.  Înainte de votul pentru bugetul pe 2019, social-democrații au decis să transfere de la capitolul destinat finanțării partidelor 140 de milioane de lei pentru programul guvernamental care asigură o masă caldă în școli. „Astăzi (n.r. marți), președintele PSD Liviu Dragnea a propus - iar comisia de Buget a aprobat - diminuarea bugetului pentru finanțarea partidelor politice cu 140 milioane de lei.

Banii vor fi transferați către Educație, pentru infrastructura necesară derulării Programului Guvernamental "Masă caldă în școli". M-am alăturat în calitate de coinițiator acestui demers important și necesar pentru calitatea educației și a alimentației celor mici”, a anunțat Mircea Drăghici.
 

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Senatorul Ecaterina Andronescu va fi propusă la Ministerul Educației, după o discuție între Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea și rectorul Politehnicii București. De la demisia ministrului Valentin Popa, la Educaţie interimarul a fost asigurat de Rovana Plumb.

Ecaterina Andronescu a mai avut trei mandate de ministru al Educaţiei, în perioadele 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003, 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009 şi 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012.

Propunerea pentru Afaceri Europene a fost deja înaintată către Preşedinţie, fiind vorba despre secretarul de stat George Ciamba.

Guvernul va amâna din nou, până la finele anului viitor, alocarea de cupoane sociale pentru educaţie, destinate preşcolarilor din familii cu venituri mici, şi nu va acorda nici anul viitor, aşa cum era obligat prin lege, 500 euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.
Cupoanele sociale de 500 de euro pentru nou-născuţi ar putea fi plătile abia la finalul anului 2020, deşi ar fi trebuit să fie acordate încă din 2011. Un proiect de ordonanţă propune această amânare pentru a nu depăşi deficitul bugetar, care este oricum suprasolicitat de creşterea pensiilor şi a salariilor.
Cum ar veni, această sumă, ridicol de mică, poate însă de mare ajutor pentru familiile cu venituri mici, este cuiul lui Pepelea. Din cauza acestor cupoane, nu din cauza furturilor din banii publici, se depășește deficitul bugetar. Nu pentru că șoferii și paznicii bugetari își îngrașă fundurile pe salarii de aproape o mie de euro lunar, nu pentru că zeci de mii de funcționari și șefi de instituții s-au trezit peste noapte câștigători la loto fără să facă nimic în plus pentru a merita creșterile de salarii, ci alocațiile și aceste cupoane sociale riscă să destabilizeze economia României!
Și știți care este partea cea mai cruntă? Că aceste cupoane ar fi trebuit acordate încă de pe vremea guvernului Boc. De la Boc încoace, toate partidele aflate la guvernare, cu toți premierii lor, au amânat acordarea cupoanelor. Asta deși în România sporul natural este la pământ, iar educația...Avem președinți și premieri analfabeți funcționali, iar aceasta este imaginea cea mai corectă a țării.
Revenind însă la știrea de astăzi, Executivul condus de fosta profesoară Viorica Dăncilă invocă posibilitatea ca plata acestor ajutoare pentru nou-născuți să ducă la depăşirea deficitului bugetar asumat, având în vedere că 1,7 milioane de copii ar urma să primească această sumă, impactul bugetar fiind de 4 milarde de lei.stabileşte că statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin acordarea unor cupoane sociale în scop educaţional, în funcţie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii. Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi.

Tot prin Legea educaţiei a fost prevăzut că statul trebuie să sprijine dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, şi se depune într-un cont de depozit deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţi, împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.

Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres al părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal. Retragerea sumelor în alte condiţii şi/sau utilizarea acestora în alt scop constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Pentru sumele depuse în contul trebuia plătită o dobândă anuală, la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului Finanţelor, de la bugetul de stat.

Guvernele rușinii

Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro urma să fie acordat din 2013 tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a Legii educaţiei, respectiv februarie 2011.

Acordarea de cupoane sociale şi asigurarea finanţării de bază în educaţie au fost amânate şi de Guvernul Boc în urmă cu un an, până la finele lunii decembrie 2012, în timp ce sprijinul financiar de 500 euro trebuia să fie alocat începând cu anul 2013.

În iarna anului 2012, Guvernul a decis să amâne până în ianuarie 2014 termenul impus prin lege de la care trebuie să asigure finanţarea sistemului educaţional cu minimum 6% din PIB şi să nu acorde bugetarilor nici anul viitor tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă, să sisteze în continuare plata unor indemnizaţii lunare reparatorii pentru o categorie de revoluţionari, să limiteze gratuităţile la transportul feroviar şi să păstreze îngheţate angajările în sistemul public.

Premierul Victor Ponta a declarat atunci că beneficiile suplimentare rămân aşa cum au fost suspendate de Guvernul Boc, arătând că nimeni nu va pierde niciun leu şi că această situaţie va fi menţinută doar până la adoptarea bugetului, când instituţiile vor spune ce pot şi ce nu pot acoperi.

Deputatul Nicolae Georgescu susține că intenția sindicatelor de a provoca o grevă în educație a rămas fără subiect, după ce guvernul a reglementat situația contribuțiilor pentru contractele part-time din sistem.

Membru în comisia de educație, deputatul Nicolae Georgescu afirmă că motivele pentru care sindicatele au anunțat intenția unei greve de amploare la nivel național în educație nu mai sunt de actualitate. Asta, după ce Executivul a aprobat o ordonață de urgență prin care angajaților cu contracte part-time li se vor reține contribuții doar pentru salariul realizat, chiar dacă este mai mic decat salariul minim. În plus, susține deputatul, chiar dacă o parte din ultima majorare salarială a făcut să se resimtă în buzunarul cadrelor didactice doar într-o proporție de câteva procente, restul acoperind trecerea contribuțiilor la angajat, creșterea care va fi efectuată în luna martie va rezolva și solicitarea sindicatelor în privința salariilor. Georgescu mai spune că mai trebuie clarificată și situația sporurilor din sistemul bugetar, inclusiv din educație.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.