Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri proiectele privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 şi acestea vor fi trimise vineri în Parlament, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă la Palatul victoria.
Au fost negocieri până în ultima clipă.

"În acest an, ne concentrăm pe INVESTIȚII unde s-au alocat în plus peste 15 miliarde lei față de 2018, din care 6 miliarde merg direct la infrastructura de transport. Urmează EDUCAȚIA cu o creștere de 9,8 miliarde și SĂNĂTATEA care primește în plus 6 miliarde. În același timp, ne respectăm graficul promis pentru creșterea veniturilor românilor. Crește salariul minim cu 10%, iar salariul mediu NET pe economie va ajunge la 3.805 lei, cu peste 50% față de 2016. De la 1 septembrie crește și punctul de pensie cu 15%, iar pensia minimă ajunge la 704 lei, cu 10% în plus. Bugetele comunităților locale vor crește și ele: la consiliile județene de la 250 la 450 lei/locuitor (dar max. 275 mil. pe județ), iar la primăriile de comună de la 750 la 1.000 lei/locuitor. Nicio primărie de municipiu nu va avea mai puțin de 12 milioane lei (cu 7 mil. în plus), niciuna de oraș nu va avea buget mai mic de 6 milioane (cu 3 mil. mai mult) și fiecare primărie de comună va avea cel puțin 2 milioane lei (în plus cu 1 mil. față de 2018). Chiar dacă vor prelua de la Guvern unele cheltuieli sociale de 6,3 mld., pentru acoperirea lor autoritățile locale vor primi o sumă de 11,4 mld. lei din TVA", a menționat secretarul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a detaliat forma bugetului. Educația și sănătatea au majorări substanțiale.
Sănătate: plus 6 mld lei
Educație: plus 9,8 mld lei
Investiții: plus 15,4 mld lei, din care pentru Transporturi: plus 6 mld lei

Principalele cheltuieli din acest an sunt cele cu asistenţa socială (107,6 miliarde lei), cheltuielile de personal (102,5 miliarde lei) şi investiţiile (49,65 miliarde lei).

„Mă bucur să vă spun că astăzi Guvernul României a aprobat proiectul de buget pe 2019 şi, desigur, şi bugetul de asigurări sociale”, a spus Teodorovici.

„Astăzi va fi trimis către Parlament proiectul de buget și săptămâna viitoare se va stabili un calendar pentur ca acets proiect să fie dezbătut și apoi votat în plen. Bugetul este fundamentat pe o creștere economică de 5,5% din PIB ”, a spus mai Eugen Teodorovici, vineri, la Palatul Victoria.

Cum a împărțit Guvernul banii românilor

„Avem mai mulți bani pentru investiții”, a precizat el.

Eugen Teodorovici: „În sănătate, banii vor ajunge acolo unde românii au nevoie. E foarte important de menționat că toate programele de sănătate sunt acoperite cu nevoia de finanțare pentru 2019. Pe parte de investiții trebuie să acționăm radical”.

Se va continua cu creșterea punctului de pensie și a pensiei minime. De asemenea, va fi majorat și salariul minim.

Bugetul prezentat de Guvern arată:

-creşterea economică 5,5%

-Produs Intern Brut 1.022,5 mld lei

-Câştig salarial brut 5,163 lei

-număr mediu de salariaţi- 5,282 mil. persoane

- deficitul bugetar este de -2,55% (comparativ cu anul trecut când a fost de 2,88%)

Guvernul va continua creșterea punctului de pensie cu 15% începând cu 1 septembrie 2019, de la 1100 lei la 1265 lei!

Pensia minimă va crește cu 10%, de la 640 lei la 704 lei.

Bugetul de pensii în acest an este pe excedent. Avem un plus de 0,2% din PIB.

Măsura treceii contribuțiilor a fost măsura care a avut efect în această schimbare, a opinat ministrul Finanțelor.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, vineri, că în proiectul de buget pe anul 2019 au fost alocate pentru investiţii 49,65 miliarde de lei, adică 4,86% din PIB, în creştere cu 45% faţă de 2018.

Și premierul a dat asigurări că sunt acoperite în buget şi creşterile de pensii şi salarii.

„Agisurăm finanțarea majorării pensiilor și a salariilor din sistemul public, plata drepturilor și a indemnizațiilor sociale și susținerea politicilor de stimulare economică, măsuri asumate prin programul de guvernare”, a spus premierul Viorica Dăncilă.

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea l-a desființat pe Klaus Iohannis după ce acesta a comparat majoritatea parlamentară care susține guvernul cu regimul nazist, în cadrul unei ceremonii de decorare a unor supraviețuitori ai Holocaustului organizată ieri la Cotroceni. Chestorul Camerei Deputaților susține că declarația lui Klaus Werner Iohannis a șocat opinia publică și că acesta trebuie să aducă de urgență lămuriri în privința afirmațiilor făcute.

"Președintele Iohannis reușește din nou să șocheze o întreagă națiune cu discursul său lipsit de orice rațiune. Aflat la ceremonia de decorare a unor supraviețuitori ai Holocaustului, președintele a găsit de cuviință să facă o comparație, pe cât de nefericită, pe atât de gravă, între Guvernul României și regimul nazist. Președintele face un lucru nepermis pentru orice politician din statele occidentale, pentru un politician ce respectă memoria victimelor Holocaustului.

Nu era nici locul și nici momentul pentru ca președintele să facă asemenea declarații, care depășesc orice imaginație. Klaus Iohannis fie nu înțelege însemnătatea regimului nazist, atrocitățile acestui regim, fie este dispus la orice în războiul politic pe care îl întreține cu actuala coaliție de guvernare. Este greu de înțeles ce a avut președintele în minte, însă în această seară a depășit orice limită.

În mod regretabil, președintele pierde contactul cu realitatea, cu rațiunea și se afundă într-un război politic ce iese din orice limite ale bunului simț. Prin discursurile sale, președintele Iohannis a instigat la ură, la violență, a dus o campanie de învrăjbire a românilor, lucruri anormale pentru orice politician, mai ales pentru un președinte. Președintele nu pare că înțelege implicațiile unei asemenea declarații la nivel internațional pentru România.  

Klaus Iohannis trebuie să ofere o serie de explicații după acest discurs complet deplasat. Se impun mai multe rectificări din partea președintelui față de acuzațiile aduse", a subliniat vicepreședinte ALDE Andrei Gerea.

A fost agitație mare la Serviciul Județean de Ambulanță Argeș. În cadrul unui proiect național pe fonduri europene de înnoire a parcului auto de ambulanțe, Guvernul României a alocat județului Argeș primul lot de autoutilitare. Sâmbătă, 15 decembrie, au ajuns în Argeş primele 8 ambulanţe (1 B 4x4 şi 7 B 4x2) dintre cele 26 alocate judeţului nostru, iar în aceste zile angajații de la Ambulanță au pregătit mașinile pentru ca luni acestea să preia primii pacienți. Proargeș.ro vă prezintă în exclusivitate imagini cu noile ambulanțe.

Directorul tehnic al Ambulanței Argeș Nicu Badiu a explicat dotările noilor ambulanțe și zonele unde vor fi repartizate: trei vor rămâne la stația de la Pitești, iar celelalte vor acționa la substațiile din Câmpulung, Curtea de Argeș, Mioveni și Topoloveni.

Noile ambulanțe sunt o adevărată gură de oxigen, pentru că actualul parc auto este învechit. Marian Hiru, managerul Serviciului Județean de Ambulanță Argeș a precizat că din 57 de ambulanțe operaționale de la nivelul județului, 80% dintre ele au o medie de 800.000 de kilometri, unele chiar un milion de kilometri parcurși, durata lor de exploatare fiind depășită chiar și de trei ori la ambulanțele vechi de 11 ani.
Marian Hiru a arătat că în următorul lot vor fi și ambulanțe de tip C, de complexitate ridicată a cazurilor pe care le pot prelua, dar și că își dorește să poată asigura o rezervă de ambulanțe pentru a nu apărea sincope în acoperirea intervențiilor.


Curtea Constituţională a României a stabilit miercuri că există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, după ce şeful statului a amânat numirea miniştrilor Transporturilor şi Dezvoltării Regionale.
Sesizarea la CCR privind un posibil conflict între președinte-premier pe remanierea guvernamentală a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă după ce președintele a refuzat să semneze numirea numirea a doi miniștri.
E vorba de Lia Olguța Vasilescu la Dezvoltare și de deputatul de Argeș Mircea Drăghici la Transporturi. Premierul susţine că preşedintele a generat, astfel, un blocaj guvernamental.

Astfel, președintele României este obligat să semneze decretele de demisie a miniștrilor.

De asemenea, șeful statului este obligat să răspundă, de îndată, în scris și motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcția de ministru.

”Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis cererea formulată de prim-ministrul României și a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională între Președintele României, pe de o parte, și Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui României de a emite decretele de revocare din funcție a doi miniștri și/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcțiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniștri;

2. Președintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru;

3. Președintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris și motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcția de ministru.” - se arată în decizia Curții Constituționale.

Atât reprezentanții Guvernului cât și cei ai Administrației Prezidențiale și-au susținu, miercuri, punctele de vedere.

Șeful Secretariatului General al Guvernului, Toni Greblă, a susținut în fața judecătorilor CCR, faptul că amânarea președintelui ar crea un blocaj, ar fi un refuz arbitrar și nu permite Guvernului să își desfășoare activitatea în bune condiții, mai ales în contextul preluării președinției Consiliului UE și al elaborării bugetului pentru anul viitor.

De cealaltă parte, reprezentanții președintelui susțin că nu poate fi vorba despre un blocaj, pentru că miniștrii demisionari își pot îndeplini în continuare funcțiile fără niciun fel restricții, tocmai de aceea președintele nu i-a revocat din funcție pe cei doi miniștri.

Reprezentanții președintelui susțin că premierul este cel care nu a dat dovadă de loialitate între instituții pentru că acesta nu s-a consultat cu  președintele în momentul în care a pornit demersul remanierii nici prima dată, nici a doua oară -  sunt argumentele președintelui pentru care a refuzat numirile propuse de guvern.
 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.