Plenul Parlamentului a votat Bugetul României. Proiectul de buget a fost adoptat cu 275 voturi “pentru”, 122 “contra” şi 2 abţineri. De asemenea, pe surse, au apărut informații că opoziția va contesta bugetul la CCR pentru că nu sunt mulțumiți de faptul că au fost tăiați bani de la serviciile secrete. Culmea este că, deși a făcut mare tam-tam pe amendamentul privind creșterea alocațiilor pentru copii, PNL a votat împotriva bugetului pe 2019, deși fără acest buget nu putea fi făcută majorarea alocațiilor.

Bugetul Serviciului de Informaţii Externe s-a diminuat, în plen, cu 30.000.000 de lei, printr-un amendament care a fost iniţial respins în Comisiile de buget-finanţe.
De asemenea, Parlamentul a adoptat un amendament care prevede marirea alocatiei pentru copii de la 84 de lei la 150 lei.
Senatorii şi deputaţii au adoptat în plen şi un amendament care prevede suplimentarea bugetelor Ministerului Sănătăţii şi CNAS cu 295.000.000 lei, bani care provin din bugetul SRI. Această sumă e destinată finanţării programului privind vitamina D, a programului “Panorama”, care presupune testări prenatale ale femeilor însărcinate, programului de testare a markerilor tumorali şi programului “Diabet juvenil”.
De asemenea, bugetul Academiei Române a fost majorat în plen, printr-un amendament, cu 350.000 lei pentru editarea şi publicarea clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.

Dăncilă: 2019, anul investițiilor
Înainte de votul din plen, premierul Viorica Dăncilă a menţionat că anul 2019 este “anul investiţiilor”, acestea vizând domenii precum infrastructura de transport, sănătate, construcţie de grădiniţe sau proiecte de dezvoltare locală. Dăncilă a mai precizat că sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei faţă de anul anterior.

Cele mai importante puncte ale bugetului pe 2019

Parlamentul a adoptat un amendament care prevede marirea alocatiei pentru copii de la 84 de lei la 150 lei.
Ministrul Finanţelor a precizat că investiţiile, în anul 2017, au fost de 26,8 miliarde de lei, în 2018 - 34,2 miliarde de lei cu 27,6% mai mult ca anul precedent, iar în 2019 prognoza este de 49,7 miliarde de lei, cu 45,3% mai mult ca anul trecut.

„Bugetul anului 2019 porneşte de la realizări concrete, în contextul în care ca urmare a poziţiilor Guvernului României, adoptate în anul 2018 vom avea pentru prima oară un excedent de trei miliarde de lei aproximativ, adică 0.3% din PIB la bugetul de pensii şi nu mai este necesar transferul de fonduri de la bugetul de stat. Se demonstrează astfel că măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat a adus beneficii semnificative în economie şi pentru bugetul de stat şi că vocile critice nu au avut dreptate.Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru anul 2019 este de 34.9% din PIB. Al doilea punct, bugetul anului 2019 contribuie la creşterea veniturilor şi bunăstării populaţiei. Salariul mediu net va fi de 3.085 de lei cu peste 85% mai mare faţă de anul 2016. Începând de la 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%. De asemenea, valoarea indemnizaţiilor sociale pentru pensionari garantată se majorează cu 10%”, a afirmat Teodorovici.

El a reiterat majorarea salariului minim brut în construcţii la 3000 de lei, dar şi majorarea salariilor de bază din anul 2019.
Un alt punct susţinut de Eugen Teodorovici ca fiind cuprins în bugetul de stat pentru anul 2019 reprezintă investiţiile în mai multe domenii.

„Bugetul anului 2019 este un buget al dezvoltării şi al investiţiilor. Au fost majorate alocările pentru investiţii cu 15,5 miliarde de lei faţă de anul 2018. Se vor finanţa cu precădere investiţiile în agricultură, sănătate , educaţie, infrastructură şi se va urmări creşterea absorbţiei fondurilor europene, atingându-se un nivel total de cheltuieli de investiţii de aproximativ 50 de miliarde de lei.Bugetul anului 2019 este un buget echilibrat. Ne concentrăm atât pe sprijinirea poziţiilor de dezvoltare cât şi pe sprijinirea poziţiilor sociale. Românii au dreptul la servicii medicale comparabile cu cele oferite la nivel european. Educaţia reprezintă de asemenea un nivel prioritar. Alocăm cu 9.9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2018 pentru că investim în viitor. Bugetul anului 2019 îşi propune să sprijine mediul de afaceri şi piaţa muncii din România. Am creat şi promovat programe dedicate care conduc la creşterea numărului interprinderilor şi locurilor de muncă,şi care contribuie la inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, la sprijinirea şomerilor şi absolvenţilor şi la creşterea investiţiilor în tehnologii noi, inovative, de exemplu programul investim în copii, investim în viitor”, a mai spus Teodorovici, la dezbaterea de miercuri din plen.

Ministrul de Finanţe a prezentat şi bugetul autorităţilor locale.

„Bugetul anului 2019 susţine autorităţile publice locale. 2019 este primul an în care toate încasările din impozitul pe venit vor rămâne integral la bugetul local. 47.2 miliarde de lei vor fi lăsate la nivel local, cu 7 miliarde în plus faţă de 2018. Anul 2019 este primul an în care se iau măsuri concrete pentru sprijinirea localităţilor mai puţin dezvoltate şi pentru asigurarea coeziunii economice sociale. La nivel de comunăs e asigură un buget de minim 2 milioane de lei, o alocare de 1000 de lei pe locuitor. Şapte- Bugetul anului 2019 susţine în continuare cheltuieli descentralizate. Continuăm să alocăm sume defalcate pe taxa de valoare adăugată pentru finanţarea următoarelor cheltuieli ale administraţiilor publice locale. Programul pentru şcoli, bunuri şi servicii pentru unităţi de învăţământ preuniversitare de stat, cheltuieli de funcţionare a căminelor de persoane vârstnice (...)”, a afirmat acesta.

De asemenea, Teodorovici a afirmat că bugetul anului 2019 are o structură echilibrată a cheltuielilor.

„Pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare cheltuielile sunt de 368,8 miliarde de lei. Cele mai importante categorii sunt finanţate în mod echilibrat. Bugetul anului 2019 are venituri estimate cu 50% faţă de 2016. Venituri estimate pentru 2019 sunt de 342,7 miliarde de lei, cu 51 % mai mari faţă de 2016.Veniturile din TVA vor creşte ca pondere în PIB cu 0.5 procente comparativ cu anul anterior”, a conchis social-democratul.

”Este absolut necesar să legăm granița de Vest cu Marea Neagră. Este necesar să recuperăm decalajele de dezvoltare din Moldova și din Sud. Programele europene vor merge cu toate motoarele turate. Am recuperat întârzierile din 2016, în 2019 avem deja multe proiecte ajunse la maturitate, care vor aduce mai mulți bani pentru investiții. Ne vom bate pentru acești bani europeni. România își dorește să fie un stat bine integrat în Europa și în același timp ne dorim un tratament egal” a spus Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului.

Conducerea Parlamentului a aprobat, sâmbătă, calendarul dezbaterii bugetului de stat pe 2019. Amendamentele vor fi depuse până luni, la ora 12.00, iar votul final este programat vineri.

Potrivit programului de dezbatere și adoptare a bugetului de stat pe anul 2019, aprobat în ședința Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, parlamentarii vor putea depune amendamente până luni, la ora 12.00, urmând ca până la ora 14.00 acestea să fie centralizate.

Bugetul pe anul acesta adoptat de Guvernul României este, la capitolul investiții în infrastructură, probabil cel mai consistent de până acum pentru județul Argeș. Secretarul Camerei Deputaților, argeșeanul Mircea Drăghici, propus de PSD pentru a prelua portofoliul de la ministerul Transporturilor, a prezentat pe pagina sa de Facebook alocările din bugetul pe 2019 care vizează investițiile în infrastructura din județul Argeș.

Autostrada Pitești-Sibiu: 110.170.000 lei (aferenta secțiunilor 1,4 și 5 – proiectare și execuție lucrări)
Pentru secțiunea 3 Cornetu-Tigveni, luna aceasta va fi lansată proceduri pentru realizarea de studii geotehnice suplimentare.
Pentru secțiunea 4 Tigveni- Curtea de Argeș, se așteaptă validarea de către ANAP a documentației pentru lansarea licitației pentru proiectare și execuție
Pentru secțiunea 5, Curtea de Argeș – Pitești, ofertele sunt evaluate, semnarea contractelor pentru proiectare și execuție este estimată în primul trimestru al anului acesta.

Drumul Expres Pitești-Craiova: 151.175.000 lei
Reluarea procedurilor de licitație se va face după anularea procedurii ințiate în 2017, cu termen estimat de transmitere a documentației la ANAP în primul trimestru al acestui an.
DN 73 Pitești- Câmpulung-Brașov: 50.000.000 lei pentru continuarea lucrărilor de modernizare
DN 7C Oești- Bâlea Lac (Transfăgărășan): 1.093.000 lei
Pregătire documentație pentru procedura de atribuire realizarea expertizei tehnice, pentru reabilitare / modernizare. Estimare lansare procedură: februarie 2019.
DN 67B, Scoarța – Pitești (Gorj, Valcea, Olt, Argeș): 4,1 milioane de lei
Procedura de licitație pentru elaborarea unei expertize tehnice este în derulare.
Varianta de ocolire Pitești Vest: martie 2019, termen de finalizare a documentației pentru realizare studiu de prefezabilitate și studiu de fezabilitate.
Modernizare DN65D Albota - Bascov:  Studiu Fezabilitate revizuit. Necesită PUZ.
Drum de legătura A1 - DN 7 (Titu) (DJ 711A): 361.000 lei
Contractul de proiectare faza revizuire studiu de fezabilitate, elaborare proiect tehnic și detalii de execuție în curs de semnare.


Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri proiectele privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 şi acestea vor fi trimise vineri în Parlament, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă la Palatul victoria.
Au fost negocieri până în ultima clipă.

"În acest an, ne concentrăm pe INVESTIȚII unde s-au alocat în plus peste 15 miliarde lei față de 2018, din care 6 miliarde merg direct la infrastructura de transport. Urmează EDUCAȚIA cu o creștere de 9,8 miliarde și SĂNĂTATEA care primește în plus 6 miliarde. În același timp, ne respectăm graficul promis pentru creșterea veniturilor românilor. Crește salariul minim cu 10%, iar salariul mediu NET pe economie va ajunge la 3.805 lei, cu peste 50% față de 2016. De la 1 septembrie crește și punctul de pensie cu 15%, iar pensia minimă ajunge la 704 lei, cu 10% în plus. Bugetele comunităților locale vor crește și ele: la consiliile județene de la 250 la 450 lei/locuitor (dar max. 275 mil. pe județ), iar la primăriile de comună de la 750 la 1.000 lei/locuitor. Nicio primărie de municipiu nu va avea mai puțin de 12 milioane lei (cu 7 mil. în plus), niciuna de oraș nu va avea buget mai mic de 6 milioane (cu 3 mil. mai mult) și fiecare primărie de comună va avea cel puțin 2 milioane lei (în plus cu 1 mil. față de 2018). Chiar dacă vor prelua de la Guvern unele cheltuieli sociale de 6,3 mld., pentru acoperirea lor autoritățile locale vor primi o sumă de 11,4 mld. lei din TVA", a menționat secretarul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a detaliat forma bugetului. Educația și sănătatea au majorări substanțiale.
Sănătate: plus 6 mld lei
Educație: plus 9,8 mld lei
Investiții: plus 15,4 mld lei, din care pentru Transporturi: plus 6 mld lei

Principalele cheltuieli din acest an sunt cele cu asistenţa socială (107,6 miliarde lei), cheltuielile de personal (102,5 miliarde lei) şi investiţiile (49,65 miliarde lei).

„Mă bucur să vă spun că astăzi Guvernul României a aprobat proiectul de buget pe 2019 şi, desigur, şi bugetul de asigurări sociale”, a spus Teodorovici.

„Astăzi va fi trimis către Parlament proiectul de buget și săptămâna viitoare se va stabili un calendar pentur ca acets proiect să fie dezbătut și apoi votat în plen. Bugetul este fundamentat pe o creștere economică de 5,5% din PIB ”, a spus mai Eugen Teodorovici, vineri, la Palatul Victoria.

Cum a împărțit Guvernul banii românilor

„Avem mai mulți bani pentru investiții”, a precizat el.

Eugen Teodorovici: „În sănătate, banii vor ajunge acolo unde românii au nevoie. E foarte important de menționat că toate programele de sănătate sunt acoperite cu nevoia de finanțare pentru 2019. Pe parte de investiții trebuie să acționăm radical”.

Se va continua cu creșterea punctului de pensie și a pensiei minime. De asemenea, va fi majorat și salariul minim.

Bugetul prezentat de Guvern arată:

-creşterea economică 5,5%

-Produs Intern Brut 1.022,5 mld lei

-Câştig salarial brut 5,163 lei

-număr mediu de salariaţi- 5,282 mil. persoane

- deficitul bugetar este de -2,55% (comparativ cu anul trecut când a fost de 2,88%)

Guvernul va continua creșterea punctului de pensie cu 15% începând cu 1 septembrie 2019, de la 1100 lei la 1265 lei!

Pensia minimă va crește cu 10%, de la 640 lei la 704 lei.

Bugetul de pensii în acest an este pe excedent. Avem un plus de 0,2% din PIB.

Măsura treceii contribuțiilor a fost măsura care a avut efect în această schimbare, a opinat ministrul Finanțelor.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, vineri, că în proiectul de buget pe anul 2019 au fost alocate pentru investiţii 49,65 miliarde de lei, adică 4,86% din PIB, în creştere cu 45% faţă de 2018.

Și premierul a dat asigurări că sunt acoperite în buget şi creşterile de pensii şi salarii.

„Agisurăm finanțarea majorării pensiilor și a salariilor din sistemul public, plata drepturilor și a indemnizațiilor sociale și susținerea politicilor de stimulare economică, măsuri asumate prin programul de guvernare”, a spus premierul Viorica Dăncilă.

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Noul director de la Dacia, Christophe Dridi, are planuri mari pentru uzina de la Mioveni. El a anunțat că intenționează să angajeze 300 de persoane și să sporească capacitatea de producție a fabricii, prima astfel de măsură din ultimii zece ani. Investițiile anunțate de șeful Dacia în România vor fi de 100 de milioane de euro, iar inginerii urmează să lanseze un nou motor. Mai mult, Christophe Dridi spune că românii sunt cei mai talentați specialiști auto pe care i-a întâlnit!
Christophe Dridi și-a anunțat prioritățile la început de an. Printre acestea, se numără investiţii de cel puţin 100 mil. euro, prima creştere a capacităţii de producţie din ultimul deceniu, planuri pentru 300 de noi angajaţi şi lansarea unui nou motor. Toate acestea ar putea duce businessul Dacia la peste 6 miliarde de euro, arată zf.ro Directorul general Dacia consideră că principalul avantaj al României îl reprezintă nivelul instruirii oamenilor şi faptul că aici grupul francez deţine întreg lanţul, de la proiectare la producţie şi vânzare.
Am lucrat în Franţa, Maroc, Mexic, Japonia, iar în România am întâlnit locul cu cele mai bune talente. În plus, aici avem tot lanţul, de la design, inginerie, testare, producţie de maşini şi componente, cel mai mare centru logistic şi divizie comercială', a declarat Christophe Dridi. Dridi a preluat conducerea Automobile Dacia în luna decembrie a anului trecut, după un interimat asigurat de Jerome Olive, care anterior a mai deţinut conducerea uzinei din România.
 
 Christophe Dridi a venit la conducerea celei mai mari companii de pe plan local cu misiunea de a demara cea mai puternică expansiune a uzinei din ultimii ani. Grupul Renault a refuzat ani la rând să extindă capacitatea uzinei Dacia dincolo de pragul de 350.000 de unităţi, dar la finalul anului trecut a anunţat oficial că va duce producţia la 406.000 de unităţi pe an, iar acest lucru se va întâmpla până la finalul anului 2020, odată cu reînnoirea gamei. Spre exemplu, anul viitor ar trebui să se lanseze noile generaţii Logan şi Sandero, iar la finalul anului 2021 este aşteptat Duster facelift.

„Vom creşte capacitatea de producţie a uzinei de la Mioveni de la 350.000 de maşini în prezent, la 406.000 de unităţi până în 2020. Am demarat deja investiţiile de peste 100 mil. euro, din care 25 mil. euro reprezintă ajutor de stat. Planul este să angajăm încă 300 de noi angajaţi. La capacitatea de 406.000 de unităţi vom ajunge la sfârşitul anului 2020, început de 2021. Când va ajunge producţia efectivă la acel nivel, va depinde de clienţi“, a spus Christophe Dridi.
 „Principalul dezavantaj îl reprezintă infrastructura, iar acest aspect reprezintă o mare problemă pentru noi. Noi vom creşte capacitatea de la 350.000 la 406.000 de maşini anual. În acest moment avem 2.200 de camioane care vin şi pleacă de la uzină săptămânal. Creşterea capacităţii înseamnă şi o creştere a numărului camioanelor cu 15%, adică la 2.530. Este foarte important pentru România şi economia locală să vedem un salt pe infrastructură“, a mai spus acesta.
Managerul francez preia conducerea Dacia în cea mai agitată perioadă a Renault. Pe de-o parte pe plan internaţional Carlos Ghosn, artizanul Alianţei Renault-Nissan, a fost reţinut în data de 19 noiembrie la Tokio, fiind acuzat de fraudă. De partea cealaltă, pe plan local uzina lansa în producţie SUV-ul Duster cu noul motor de 1,3 litri TCe realizat de Renault împreună cu Daimler, un alt nou motor de un litru a intrat în producţie la Mioveni.

„Activitatea din România este concentrată asupra producţiei de aici şi asupra celor aproape 18.000 de angajaţi de pe platforma de la Mioveni“, a fost singurul comentariu pe care Christophe Dridi l-a făcut întrebat fiind de situaţia externă cu care se confruntă Alianţa Renault-Nissan.

Pagina 1 din 8

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.