Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul referitor la supunerea spre ratificare Parlamentului a Scrisorii de înţelegere dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) privind avansul pentru pregătirea proiectului "Cartierul pentru justiţie", conform Agerpres.

Această scrisoare a fost semnată la Bruxelles pe 30 mai şi la Bucureşti pe 6 iunie şi vizează acordarea de către BIRD a unui avans de 2,5 milioane dolari pentru sprijinirea activităţilor preliminare realizării proiectului de dezvoltare "Cartierul pentru justiţie" în zona Bulevardului Unirii din Bucureşti.

Proiectul a fost susținut de toți cei care au fost miniștri la Justiției, de la Robert Cazanciuc, Florin Iordache, Tudorel Toader și acum Ana Birchall. Inițiatorul lui a fost însă avocatul argeșean Liviu Stancu, în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Justiției, în guvernul Ponta.

În centrul Bucureștiului vor fi construite sediile CSM, M. Justiției, ÎCCJ, Ministerului Public, Inpsecției Judiciare, Inst. Magistraturii, tuturor instanțelor și parchetelor din București. Centrul, potrivit proiectului iniţiat în 2014 de fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost opera fostului secretar de stat din Argeș, Liviu Stancu. Conform proiectului, Cartierul pentru Justiție ar urma să fie construit în perimetrul delimitat de Bulevardul Unirii - Bulevardul Octavian Goga - străzile Nerva Traian şi Mircea Vodă din Bucureşti.

Început în 2013, în mandatul de ministru al justiției al lui Robert Cazanciuc, proiectul a fost abandonat. Catalogat drept cel mai ambițios proiect de dezvoltare imobiliară de la revoluție încoace, cartierul pentru justiție va reuni sediile CSM, Ministerul Justiției, Înaltei Curți, Ministerului Public, Inspecției Judiciare, Institutului Magistraturii și al tuturor instanțelor și parchetelor din București. Mai mult, acest cartier ar putea aduce în zona Unirii, și infrastructură de transport. Costul total este estimat la 1 miliard 200 de milioane de euro, dar finanțarea ar urma să fie asigurată de Banca Mondială.
Proiectul Cartierului pentru Justiţie, pus în dezbatere publică în 2015, dar blocat timp de doi ani între Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării şi Primăria Capitalei. Până în prezent, toţi miniştrii care s-au succedat la Justiţie şi Dezvoltare s-au arătat interesaţi de ideea care a avut ca precursoare alte două proiecte: abandonatul Centru Esplanada, gândit pe 11 hectare, pentru care s-au făcut exproprieri exorbitante şi o mai veche idee a lui Nicolae Ceauşescu, demarată în aceeaşi zonă prin anii ‘80, pe 27.000 de metri pătraţi, ale cărei fundaţii se mai văd şi astăzi. Întreg terenul pe care ar urma să se construiască centrul multifuncţional are o suprafaţă totală de aproape 11 hectare (106.000 de metri pătraţi), dintre care peste 4.600 de metri pătraţi au fost cumpăraţi deja de municipalitate, prin contracte de vânzare-cumpărare.

 

Ministerul de Finanţe, care a fost împuternicit să semneze scrisoarea, preciza că proiectul va avea în vedere gruparea spaţiilor din Bucureşti destinate instanţelor de judecată, precum şi Parchetelor de pe lângă acestea - săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători şi procurori, grefieri, personal contractual şi auxiliar, spaţii tehnice, precum şi a altor instituţii din sistemul judiciar.

"În funcţie de spaţiul disponibil, pot fi avute în vedere şi alte obiective de interes public aferente sistemului judiciar, în cadrul proiectului de reabilitare urbană. Acesta reprezintă un obiectiv major de investiţii care va crea condiţiile optime pentru desfăşurarea activităţii mai multor instituţii din cadrul sistemului judiciar", menţiona MFP.

În Bucureşti sunt localizate în prezent următoarele instituţii: Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile de sector, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

MFP arăta că avansul finanţează activităţi precum executarea investigaţiilor geotehnice avansate, stabilirea coridorului de expropriere, planificarea şi proiectarea în detaliu, managementul proiectului.

Încă un român mort într-un atac al talibanilor la Kabul. Este una dintre victimele atentatului care a avut loc dimineaţă în apropierea zonei unde se află cartierului general NATO, mai multe ambasade, printre care şi cea americană, dar şi clădiri guvernamentale. Atentatul s-a soldat cu peste 10 morţi şi 40 de răniţi. A fost comis cu o maşina capcană şi l-au revendicat imediat talibanii, care afirmă că au avut drept ţintă vehicule cu străini. În urmă cu trei zile, un alt român, angajat al ambasadei române la Kabul şi-a pierdut viaţa într-un atac terorist revendicat de către talibani. Atacul a vizat campusului din Kabul în care se află şi ambasada României. Sediul misiunii diplomatice este distrus în proporţie de 80 la sută şi tot personalul va fi adus la Bucureşti.

Ministerul Apărării anunță că un militarul român a murit, joi, în Afganistan, în timpul unei misiuni de patrulare mixtă în apropiere de Green Zone din Kabul.

„Un militar român şi-a pierdut viaţa astăzi, 5 septembrie, în jurul orei 11.40, ora României, în Afganistan, în timpul executării unei misiuni de patrulare mixtă în apropiere de Green Zone din Kabul”, anunță Ministerul Apărării, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, informații suplimentare referitoare la identitatea militarului vor fi difuzate după anunțarea familiei acestuia, conform procedurilor în vigoare.

„Conducerea Ministerului Apărării Naţionale își exprimă regretul pentru moartea militarului român și este alături de familia îndoliată”, mai arată MApN.
O mașină încărcată cu explozibil a fost detonată joi în estul capitalei afgane Kabul, în apropierea zonei în care se află misiunile diplomatice străine, printre care ambasada Statelor Unite și sediul misiunii NATO, au anunțat oficialii locali, citați de Associated Press. Cel puțin 10 persoane au murit și 40 au fost rănite, a transmis directorul spitalului la care au fost transportate victimele.

Soldatul român care a murit în urma atentatului produs joi dimineață în Kabul este caporalul Cipirian-Ștefan Polschi în vârstă de 38 de ani și tată a doi copii, a anunțat MAPN. El era șofer în cadrul structurilor de comandament NATO din Kabul, informează Ministerul Apărării Naţionale șoi se afla la a treia misiune în Afganistan. 

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a semnat ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a lui Cipirian-Ștefan Polschi și a înaintat Președintelui României propunerea de a-i conferi Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război.

Premierul Viorica Dăncilă a postat pe Facebook un mesaj de condoleanţe.

"Condoleanțe familiei soldatului român căzut astăzi la Kabul și tuturor celor care au pierdut pe cineva. Este încă o tragedie, încă un eveniment cumplit care ne îndurerează, ne zdruncină, dar ne și obligă, în egală măsură, să continuăm să condamnăm și să luptăm cu toate forțele împotriva terorismului, acest flagel menit să semene ură și teamă. Sunt cu sufletul alături de cei aflați în durere și reiterez ferm sprijinul Guvernului României pentru acțiunile de instaurare a păcii și stabilității în Afganistan", a scris premierul pe reţeaua de socializare.

Şi președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe, în urma atacului terorist comis la Kabul, Afganistan, soldat cu decesul unui militar român: „Îmi exprim întreaga compasiune pentru pierderea vieții militarului român, care a decedat, în această dimineață, în Kabul, Afganistan, în urma unui atentat terorist executat cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra autovehiculului pe care-l conducea.

Armata României este și va continua să fie o instituție fundamentală a națiunii noastre, care merită recunoștința și prețuirea tuturor românilor și care-și va face în continuare datoria, alături de aliații și partenerii noștri, pentru menținerea păcii și securității internaționale.

Prezența militarilor români în Afganistan, ca și în alte teatre de operații, este o dovadă a statutului României de furnizor de securitate și stabilitate și o componentă importantă a apartenenței noastre la comunitatea euroatlantică.

Transmit condoleanțe familiei îndoliate și le sunt alături în aceste momente dureroase.”

 

Klaus Iohannis se află în SUA unde va fi primit astăzi, timp de o oră și jumătate, de președintele SUA Donald Trump. Conform administrației prezidențiale, discuțiile dintre cei doi lideri vor viza parteneriatul strategic dintre cele două țări, dar și teme precum eliminarea vizelor pentru românii care vor să intre în SUA și subiecte energetice. Deputatul de Argeș Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE, susține că vizita lui Iohannis la Casa Albă este doar una de pe urma căreia vrea să câștige electoral. În sprijinul afirmațiilor sale, fostul ministru al Energiei a întrebat mai mult retoric cine din delegația lui Iohannis face parte din ministerul Energiei, dacă una din temele care vor fi discutate este pe acest domeniu.
"Iohannis se află în fața celei de-a doua vizite în SUA. O mare realizare pentru politica externă ar spune mulți, dar la cum se prezintă lucruile, concluzia va fi simplă: se va duce exact cum a venit.
În mod firesc, vizita unui președinte al României în SUA reprezintă un eveniment important pentru întreaga țară, pentru relațiile cu partenerii americani. Însă, ce se întâmplă atunci când un președinte al României, în persoana lui Klaus Iohannis, merge în SUA fără un obiectiv clar, fără un mandat stabilit? Simplu, merge să își continue campania electorală.
Pentru Klaus Iohannis această vizită nu reprezintă decât o oportunitate de a face o poză cu președintele SUA pentru campania sa electorală.
Citeam zilele trecute că vizita preşedintelui Klaus Iohannis în SUA vizează trei obiective: parteneriatul strategic, relaţia economică şi relaţia pe energie.
Sunt curios cu cine de la Ministerul Energiei a discutat președintele Iohannis? Răspunsul e la fel de simplu: cu nimeni! Așadar, ce discuții va avea pe zona energiei președintele? Care sunt obiectivele pentru sectorul energetic din România pe care le promovează președintele?
Multe întrebări, niciun răspuns și cel mai probabil nici nu vom primi. Ce vom primi cu siguranță vor fi o serie de poze, care însă nu vor aduce nimic bun pentru România.
P.S. Acum încep să înțeleg și de ce președintele Iohannis nu a schițat niciun gest în a-l schimba pe #GeorgeMaior din fruntea Ambasadei României în SUA. Iohannis aștepta ca ambasadorul său să îi pregătească drumul pentru o nouă vizită în SUA, una electorală. Cu toate că se află în serviciul României, adică al tuturor instituțiilor care conduc democratic România (Parlament, Guvern, Președinție) ambasada României de la Washington pare mai degrabă a fi în slujba realegerii lui Iohannis pentru al doilea mandat de președinte. Maior trebuia schimbat încă din luna aprilie, după ce a apărut raportul comisiei parlamentare pentru controlul activitatii SRI, prin care s-a arătat cum acesta folosea binomul SRI-DNA ca o maciucă pentru eliminarea adversarilor politici. Însă, este menținut în funcție pentru a-i servi interesele lui Iohannis și nu ale României", a scris pe pagina sa de Facebook Andrei Gerea.
Despre eliminarea vizelor s-a discutat și în 2017, atunci când Klaus Iohannis l-a asigurat pe Trump că România va avea 2% din PIB destinat înarmării, ceea ce s-a și întâmplat. Iar cea mai mare parte a banilor s-a dus în contractele cu firme americane. Atunci, Trump a lăudat România și a anunțat că vizele ar putea dispărea. În ultimii doi ani însă, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. În privința energiei, probabil că cea mai fierbinte discuție va fi în privința Exxon, care este pe picior de plecare din România, gigantul american realizând explorări și dorind să treacă la partea de activitate propriu-zisă în zona Mării Negre.


CSAT a decis marţi ca proiectul autostrăzii Ploieşti-Braşov să fie declarat obiectiv strategic de interes naţional.Președintele Klaus Iohannis a menționat în declarația de presă ulterioară ședinței că i-a propus, cu această ocazie, premierului Viorica Dăncilă, posibilitatea declarării și acestui obiectiv de infrastructură ca unul strategic de interes național în CSAT și pentru autostrada Moldovei. Întâmplător sau nu, în momentul în care a fost nominalizat pentru funcția de ministru al Transporturilor, unul din obiectivele pe care deputatul de Argeș Mircea Drăghici le-a avut în vedere a fost exact acela al declarării anumitor autostrăzi, inclusiv autostrada Pitești-Sibiu, ca obiective strategice de interes național pentru a putea accelera lucrările acestor investiții. Klaus Iohannis l-a refuzat atunci pe Mircea Drăghici pentru această funcție de ministru al Transporturilor, însă i-a preluat ideea, idee care a fost menținută și la nivel guvernamental.

Mă bucur că CSAT a înțeles în sfârșit ceea ce am propus la momentul nominalizării mele pentru funcția de ministru al Transporturilor: autostrăzile trebuie sa fie obiective de interes și siguranță națională!

Iată ceea ce am adus în spațiul public încă de la începutul anului, chiar dacă la acel moment mulți nu au crezut în ideea mea: (...) Ambii, și eu și dumneavoastră, eram cei mai îndreptățiți aleși să unim Piteștiul de Sibiu printr-o autostradă! De asemenea, Olguța Vasilescu și cu mine am fi fost cei mai îndreptățiți aleși să unim Piteștiul de Craiova printr-o autostradă, amândoi din pozițiile de ministru pentru care am fost propuși.
Și, domnule Președinte Iohannis, amândoi, și eu și dumneavoastră, eram exact persoanele potrivite așa încât unul să ceară spre aprobarea CSAT o strategie de diminuare a vulnerabilității naționale în infrastructura rutieră și de transport la care am lucrat, iar celălalt sa o pună pe ordinea de zi spre aprobare. Sunt convins că puteam astfel debloca cu celeritate investițiile și achizițiile publice, este o parte din postarea lui deputatului Mircea Drăghici pe pagina sa de Facebook, care redă integral poziția pe care a avut-o imediat după ce Klaus Iohannis a respins nominalizarea sa pentru portofoliul de la Transporturi.

 

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea cere premierului Viorica Dăncilă și președintelui Klaus Iohannis sancționarea drastică și imediată a tuturor celor responsabili, de la nivel local și central, din cadrul instituțiilor care au fost implicate în cazul oribilei crime de la Caracal. Mai mult, deputatul ALDE mai cere și să se explice dacă există sau nu proceduri în astfel de cazuri, proceduri care să respecte legea și care să permită în același timp și intervenția de urgență. Andrei Gerea a criticat și faptul că instituțiile statului în loc să apere cetățenii, drepturile, bunurile și mai ales viața lor, au dat dovadă de multe exemple în care mai mult abuzează cetățenii.

"Imaginile din Caracal furnizate de televiziunile naționale conturează una dintre cele mai oribile crime în serie comise în România! Nu vreau să mă aventurez, informațiile sunt abia la început, dar pare destul de clar că instituțiile statului care ar trebui să se ocupe de siguranța și securitatea cetățeanului au eșuat grav. Nu este admisibil ca aceste instituții să consume sume uriașe de la buget și să nu își facă treaba. Solicit doamnei premier Viorica Dăncilă o analiză riguroasă pentru a vedea dacă există proceduri, dacă există, de ce nu au fost respectate sau dacă nu există, să fie făcute, iar cei care nu le-au făcut să fie demiși. 
De asemenea, cer impetuos demisia sau demiterea responsabililor din Poliția din Caracal, a celor din structura centrala și a conducerii STS. Este imposibil de acceptat că fata care a fost ucisă a sunat de trei ori și nici STS și nici poliția română nu au fost în stare să intervină la timp pentru a-i salva vieța. 
Nu putem accepta ca STS să nu fie în stare să obțină o localizare exactă a locației de unde au fost date apelurile, iar ca polițiștii să intervină la 19 ore după ce fata a sunat! 
Cu tot respectul, cei care trebuiau să își facă treaba au mâinile murdărite cu sângele acestei fete, prin lipsa lor de acțiune, iar demisia/demiterea nu ar trebui să fie de ajuns. Am spus mereu că rolul oricărei instituții a statului este nu să abuzeze oamenii, ci să apere drepturile și libertățiile cetățenilor. Văd că nici măcar viața nu sunt în stare să o protejeze!
Așa că până să plăngă aceste instituții că nu le ajung banii pentru tot felul de facilități, să arate că le merită. Klaus Iohannis și doamna premier Dăncilă trebuie să discute aceste aspecte în CSAT și să ia măsuri drastice și urgente", a scris Andrei Gerea pe contul su de Facebook.

 

Gheorghe Dincă a recunoscut că le-a ucis pe cele două adolescente, Alexandra Măceșanu și Mihaela Luiza, a transmis avocatul acestuia.

"Da, este adevărat. A recunoscut că le-a omorât pe amândouă. Sunt două fapte de omor. A oferit niște explicații. Acum sunt din punctul dânsului de vedere, au venit aici pentru a întreținere relații sexuale, au fost discuții mai aprinse și în urma acelor discuții le-a lovit și în urma loviturilor s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Din declarațiile dânsului au venit de bună voie", a declarat Bogdan Alexandru, avocatul lui Gheorghe Dincă, pentru Mediafax. De asemenea, Gheorghe Dincă i-a dus pe procurori la locul uneia dintre crime. Bărbatul și-a recunoscut faptele în timp ce era, împreună cu procurorii, la casa sa din Caracal. Inițial, bărbatul a negat crimele și că le-ar fi cunoscut pe fete. 

Mama și bunicul Luizei au leșinat în fața casei lui Gheorghe Dincă, bărbatul care le-a ucis pe Alexandra și Luiza. Individul și-a recunoscut, duminică, faptele înfiorătoare.

 

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.