Premierul Viorica Dăncilă a făcut un nou apel la președintele Klaus Iohannis, cerându-i public, vineri, să respecte deciziile Curții Constituționale și să semneze, „în virtutea prerogativelor constituționale”, decretele de numire a miniștrilor pentru Transporturi și Dezvoltare Regională. De două luni, Klaus Iohannis refuză să semneze numirile persoanelor propuse de primul-ministru.
„Guvernul a respectat toate procedurile legale, iar acest blocaj este nejustificat. În consecinţă, îi solicit preşedintelui României ca, în virtutea prerogativelor constituţionale pe care le are, de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, să respecte decizia CCR şi să semneze decretele de numire pentru ca activitatea celor două  ministere să se desfăşoare cât mai eficient”, a declarat Viorica Dăncilă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că ultimele documente trimise de premierul Viorica Dăncilă pentru numirea Liei Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi a lui Mircea Drăghici la Transporturi sunt în analiza departamentului de specialitate al Administraţiei Prezidenţiale, iar un răspuns va fi dat într-un timp rezonabil.

Vicepreședintele PSD Lia Olguța Vasilescu, propusă de Guvern pentru funcția de ministru al Dezvoltării, și secretarul Camerei Deputaților, parlamentarul de Argeș Mircea Drăghici, propus ca ministru al Transporturilor, nu sunt înscriși în cazierul judiciar, potrivit certificatelor publicate, joi seară, de Antena 3.

Certificatul de cazier judiciar al Liei Olguța Vasilescu a fost emis pe 10 ianuarie 2019 de Inspectoratul de Politie al judetului Dolj, iar certificatul de cazier judiciar al lui Mircea Drăghici a fost emis tot pe 10 ianuarie 2019 de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Solicitantul nu este înscris în cazierul judiciar”, scrie în certificate.

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a spus joi că „probabil” Executivul va trimite cazierele la Palatul Cotroceni.

Președintele Klaus Iohannis i-a trimis, joi, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care motivează refuzul de numire în funcțiile de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a doamnei Lia-Olguța Vasilescu, respectiv de numire în funcția de ministru al transporturilor a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici.

CCR a dat verdictul pe tema protocoalelor secrete încheiate între SRI și Parchetul General. Magistrații Curții Constituționale au decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
Astfel se dovedește încă o dată că demersul pe care deputatul de Argeș Mircea Drăghici l-a făcut prin proiectul de lege, inițiat alături de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost unul corect. Inițiativa celor trei, care vizează desecretizarea tuturor protocoalelor secrete a fost adoptată de Parlament, însă a fost atacată de Klaus Iohannis, care a respins-o. Astăzi, Curtea Constituțională a clarificat încă o dată faptul că acest protocoale, semnate în baza deciziei secrete a CSAT privind siguranța național (în fapt cele mai multe mandate neavând legătură cu siguranța națională), sunt ilegale. Și, în realitate, acesta este și motivul ascuns pentru care Klaus Iohannis a refuzat propunerea PSD pentru ca Mircea Drăghici să fie numit ministru al Transporturilor. Toate protocoalele vor deveni publice și nule, iar de aici vor decurge efectele legale. Iar Iohannis va rămâne partenerii din servicii slăbiți.

 

Protocoalele secrete încheiate între procurori și serviciile de informații sunt neconstituționale! Aceasta este decizia de astăzi a CCR, garant al supremației Constituției din România. Se încheie astfel ani grei de luptă cu un sistem abuziv și nedrept, odată cu această hotărâre istorică a Curții Constituționale, ce redă românilor șansa la o Justiție corectă, independentă și dreaptă, a reacționat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook deputatul de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților.

 

Concret, CCR a constatat că SRI a intervenit ilegal în dosarele instrumentate de Parchetul General și DNA, iar toate dosarele care se află pe rolul instanțelor sau care se află în cercetare pe baza protocoalelor devin nule. Rămâne acum de văzut ce se întâmplă cu dosarele deja finalizate, în care au fost date condamnări pe baza acestor protocoale care au permis SRI să dicteze, de-a dreptul, cursul unui dosar în instanță.

Cel mai probabil, toți cei condamnați ilegal în aceste dosare vor avea dreptul să înainteze contestații în anulare în privința condamnărilor și, de asemenea, în virtutea verdictului de azi dat de CCR, se impune modificarea Codurilor Penale.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut pe 28 noiembrie, la dezbaterea de la CCR, că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

“Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor.”, declara Florin Iordache.
Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

“Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării.“, declara Florin Iordache.

După mai bine de o lună, președintele Klaus Iohannis, a explicat, în sfârșit, care au fost motivele pentru care a refuzat propunerile pentru Transporturi și Dezvoltare Regională. Astfel, în prima scrisoare, președintele explică de ce i-a refuzat pe Ilan Laufer și pe Lia Olguța Vasilescu, iar în cea de a doua a încercat să explice motivele pentru respingerea Olguței Vasilescu la Dezvoltare și a lui Mircea Drăghici la Transoporturi.
În ceea ce o privește pe Lia Olguța Vasilescu, propunerea a fost refuzată din motive subiective ce țin de  o apreciere personală a președintelui: „ apreciez că persoana nominalizată nu are expertiza necesară gestionării domeniului complex al  transporturilor”.

Mircea Drăghici a fost respins tot în baza articolului 105 din Constituție.

 „Stimată doamnă Prim – ministru,

Urmare adresei dumneavoastră nr. 5/6690 din data de 22 noiembrie 2018 precum și adreselor nr. 5/5864 și nr. 5/5865, ambele din data de 30 noiembrie 2018, prin care ați înaintat propunerea de numire în funcția de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a doamnei Lia-Olguța Vasilescu, respectiv de numire în funcția de ministru al transporturilor a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici, ca urmare a propunerii de revocare/de constatare a vacanței funcției,

Văzând incidența dispozițiilor art. 85 alin. (2) precum și ale art. 105 din Constituție și ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale,

Constatând că în propunerile transmise nu există vreo mențiune cu privire la îndeplinirea condițiilor de legalitate, iar din documentația transmisă nu rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 105 din Constituție și de art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor pentru numirea în funcția de membru al Guvernului,

Vă aduc la cunoștință că propunerile de numire în funcția de membru al Guvernului, înaintate la data de 22 noiembrie 2018, respectiv 30 noiembrie 2018, nu fac dovada îndeplinirii condițiilor de legalitate astfel încât să li se poată da curs”.

 

Ce spun articolele invocate?

Să începem cu articolul 85 alin. (2) care spune următoarele: “(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”. – până aici, la drept vorbind, nu avem niciun răspuns concret, putem spune că acesta este un răspuns scris pe genunchi.

Articolul 105 din Constituție spune următoarele:

“(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.”, așa că ne-am dori ca președintele să explice exact incompatibilitățile sau se folosește de legea organică? Dar chiar și așa. Nu înțelegem incompatibilitatea pentru niciuna dintre propuneri.

 

Reacția Guvernului

În urma motivării, secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat că va reacționa după ce președintele a apreciat că propunerile Liei Olguța Vasilescu la Dezvoltare și Mircea Drăghici la Transporturi nu fac dovada îndeplinirii condițiilor de legalitate.

„Prima propunere pe care premierul a înaintat-o a fost în noiembrie 2018, imediat a apărut și decizia CCR care a făcut lumină în speță. De atunci, din 19 noiembrie, președintele a tot analizat și a răspuns astăzi motivând. Ne aflăm în situația desemnării și numirii unor miniștri în cabinetul României și ar trebui să dăm dovadă de mai multă responsabilitate”, a spus Toni Greblă.

Potrivit președintelui, propunerile de numire în funcţia de membru al Guvernului nu fac dovada îndeplinirii condiţiilor de legalitate astfel încât să li se poată da curs.

„Nu se află în stare de incompatibilitate niciunul, dar oricum pentru această stare titularul postului trebuie să iasă în termen de 15 zile din incompatibilitate! Lia Olguța Vasilescu era ministru în funcțiune. Răspunsul lui Klaus Iohannis este politicianist. Vom reacționa în consecință”, a precizat secretarul general al Guvernului.

Principalul negociator în timpul mandatului românesc la preşedinţia UE este Guvernul, a declarat, la RFI, europarlamentarul PSD Victor Boştinaru. Social-democratul îl acuză pe preşedintele Klaus Iohannis că refuză cooperarea cu Guvernul şi Parlamentul pe teme europene.
”Pe politică europeană, limbajul actorilor români merge cel puţin formal în aceeaşi direcţie, toţi suntem de acord pentru o opţiune Europa fără viteze, fără diviziuni. Europa trebuie să se orienteze către Balcanii de Vest şi pe Brexit există o poziţie comună. Ceea ce este un motiv de mare îngrijorare este refuzul sistematic şi sistemic al preşedintelui Iohannis de a fi parte la această construcţie naţională, care este în momentul exercitării preşedinţiei şi un proiect românesc pentru Europa, aşa cum Europa este în esenţă un răspuns pentru nevoile României. Preşedintele Iohannis nici măcar nu mimează, măcar din dorinţa de a poza în această realitate a cooperării interne, că ar fi dispus să lucreze cu actorii interni”, a spus Victor Boştinaru la RFI. Eurodeputatul PSD atrage atenţia că principalul negociator pe perioada exercitării mandatului preşedinţiei rotative este Guvernul. „Deci Guvernul va fi cel care va lua parte în negocierile propriu-zise atât cu guvernele statelor membre, cât şi în formatul trilogului în care se angajează Parlamentul, Comisia Europeană şi Consiliul şi pe această cale semnalele sunt extrem de pozitive”, a adăugat Boştinaru.
 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.