Președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului, i-a transmis președintelui țării o scrisoare deschisă prin care îi cere să ia poziție publică față de dezvăluirile făcute de Lumea Justiției conform cărora procurorul general Augustin Lazăr a persecutat disidenți politici în perioada comunistă. Reamintim că procurorul general nu a negat acuzațiile, doar că “nu-și mai aduce aminte ce s-a întamplat înainte de 1989”. Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, afirmă că procurorul general ar trebui să-şi dea demisia dacă se dovedeşte că a fost parte din comisia care i-a refuzat eliberarea condiţionată disidentului anticomunist Iulius Filip, pe motiv că a continuat acţiunile subversive împotriva regimului Ceauşescu. 

Scrisoarea lui Tăriceanu

”Vă scriu pentru a-mi exprima revolta în fața unei situații de o gravitate extremă care răzbate din mass-media ultimelor zile și despre care nu ați binevoit să aveți până acum vreo reacție. Este vorba despre dezvăluirile terifiante potrivit cărora procurorul general al României, persoană care ar trebui să fie un model de etică și de conduită pentru magistrații acestei țări, s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist.

Dl. Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce privește persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, șicanat, torturat și lipsit de libertate de către regimul comunist.

Dle Președinte, știm bine, România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990 și a pierdut ocazia de a transpune în viață Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care ar fi barat accesul în funcțiile înalte ale foștilor securiști și comuniști de vârf și ar fi contribuit major la asanarea societății.

Faptul că am ratat această șansă nu trebuie să presupună automat, însă, dreptul celor care au scăpat atunci neatinși de rigorile legii, ori măcar ale moralei, să ni se înfățișeze astăzi drept repere morale și profesionale ori, mai grav, să devină actori de prim rang ai împărțirii legii. Înclin să cred că altul era sensul celebrului manifest nouăzecist ”Apel către lichele” al unuia dintre admiratorii dvs.

Nu vreau să ajungem într-o zi să constatăm că prăbușirea comunismului a conservat intact, din păcate, dreptul copiilor torționarilor noștri de a ajunge, în timp, torționarii copiilor noștri.

Fără atitudini ferme, mi-e teamă că deznodământul va fi inevitabil.

Revenind la cazul șocant al procurorului general Augustin Lazăr, cred că se impune clarificarea de urgență, în contextul faptelor prezentate de media, a apartenenței ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comuniști absolvenți ai celebrei Școli de la Bran. Cum se știe, acea școală a format, începând din 1969, toți procurorii care aveau să fie folosiți în aplicarea directivelor partidului comunist și ale Securității privind anchetarea și reprimarea brutală a tuturor cetățenilor români care îndrăzneau să miște în front.

O școală care, prin profesori provenind din Miliție, Securitate și de la Academia ”Ștefan Gheorghiu”, instruia procurorii comuniști, atent selectați, cum se făceau anchetele ”speciale” pe bază de tortură, șantaj, substanțe halucinogene, cum să închidă ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum să șantajeze judecătorii care nu erau dispuși să ”coopereze” suficient, cum să li se facă înscenări avocaților, cum să se accepte necondiționat mandatele Securității de percheziție, ori de arestare, pe bază de probe falsificate și multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim că au apărut mărturii directe vizavi de aceste practici odioase.

Din nefericire, aceste fapte au continuat să fie atent mascate după căderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete în cazul multor magistrați. În acest caz văd că se află și actualul procuror general a cărui mapă profesională a fost atent albită de prietenii lui din umbră.

Dl. Augustin Lazăr, pus în fața dovezilor de netăgăduit, a recunoscut rolul jucat în cazul disidentului Iulius Filip, dar susține că era vorba de un rol minor.

Îl vom crede pe cuvânt? Vom lăsa lucrurile așa cum sunt? Vom continua să tolerăm ca procurorii onești ai României să fie conduși de un complice al regimului securisto-comunist?

Cred că sunt câteva întrebări care nu pot avea decât un singur răspuns.

Vă cer, astăzi, dle. președinte, să vă intrați în rolul constituțional de garant al democrației și să semnați urgent decretul de revocare din funcție a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus menționate, care nu fac decât să agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisă de ministrul Justiției.

Aveți astăzi ocazia să dovediți că independența justiției pe care o clamați în fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu în care credeți cu adevărat.”, scrie Călin Popescu Tăriceanu.
 

Majorarea alocaţiilor pentru copii intră în vigoare de luni, iar plata aferentă lunii aprilie se va face în mai, a declarat, duminică seara, pentru AGERPRES, ministrul Muncii, Marius Budăi.
„De la 1 aprilie intră în vigoare alocaţiile majorate pentru copii, dar se primesc în mai. Noile valori vor fi de de 150 lei, respectiv 300 de lei. Drepturile aferente lunii aprilie se plătesc din mai”, a spus ministrul Muncii.
În februarie 2019 au beneficiat de alocaţie de stat 3.633.782 copii.
Ordonanţa de urgenţă privind majorarea alocaţiilor copiilor a fost adoptată în februarie de Guvern, însă, pentru a putea plăti sumele, era nevoie ca preşedintele României să promulge Legea bugetului de stat.

„Ca urmare a deciziei Parlamentului României de suplimentare a bugetului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale cu suma de 2,13 miliarde lei, în vederea majorării alocaţiilor de stat prin Legea bugetului pe 2019, Ministerul Muncii a întocmit proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care a fost aprobat în Guvern. Prin acest proiect am modificat Legea 61/1993 şi Legea 448/2006. Ordonanţa a fost adoptată dar, pentru a putea face plata alocaţiilor, avem nevoie ca domnul preşedinte să promulge legea bugetului de stat. Totuşi, pentru a nu ajunge să fim puşi în imposibilitatea de a aplica această Ordonanţa şi pentru a nu încălca Legea finanţelor publice, am modificat Ordonanţa pe articolul II şi am spus că va intra în vigoare începând cu drepturile aferente datei de 1 a lunii următoare celei la care se promulga Legea bugetului de stat”, a explicat, în 20 februarie, Marius Budăi.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului anunţa atunci că noile alocaţii vor fi de 300 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau până la 3 ani în cazul copiilor cu dizabilităţi, 150 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestor cursuri. De asemenea, alocaţia va fi de 300 de lei şi pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani în cazul celor cu dizabilităţi.

Klaus Iohannis a anunțat că pe 26 mai va fi organizat, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, referendum pe Justiție.  Miercuri 27 martie 2019, ora 17.00, la Palatul Cotroceni Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanţii magistraţilor şi ai asociaţiilor profesionale.
La aceste consultări a participat şi doamna Judecător MARIANA VÂRGĂ, din partea Asociaţiei Magistraţilor din România, Vicepreşedinte al Tribunalul Argeş (în prezent cu atribuţii de Preşedinte conform art. 8-10 din HCM 1375/2015).

Iată ce a transmis, printr-un comunicat de presă, vicepreședintele cu atribuții de președinte al Tribunalului Argeș: 

În deschidere, Preşedintele Klaus Iohannis anunţat scopul întâlnirii, mai exact  situaţia actuala din sistemul judiciar determinata si de modificările recente si succesive aduse legilor justiţiei, precizând că prin aceasta îşi exercită rolul de mediator.

În acest context, dezbaterile s-au centrat pe câteva teme de actualitate, respectiv: independenţa justiţiei, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiţie, Inspecția Judiciară, convocarea de către preşedintele Klaus Iohannis a unui referendum pentru Justiţie odată cu alegerile Europarlamentare din 26 mai 2019.

Preşedintele a apreciat că până în 2017 justiția funcționa și rapoartele MCV erau pozitive, unii participanţi amintind însă de existenţa Protocoalelor secrete pe justiţie, care au produs abuzuri, au frânt destine şi de care nu se aminteşte.

În ceea ce priveşte Independența justiţiei, am afirmat că aceasta trebuie să se reflecte la nivelul legislației în cele două componente ale sale, respectiv independența instituţională şi independenţa judecătorului.

Independenţa instanţelor este consacrată prin art. 126 alin. (1) din Constituţia României, potrivit căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. Aceasta presupune că, în realizarea actului de justiţie, judecătorii nu pot fi influenţaţi de puterea executivă sau legislativă.

De asemenea, independenţa judecătorilor este garantată constituţional. Conform art. 124 alin. (3) din Constituţia României, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Curtea Constituţională a precizat, în Decizia nr. 2/11 ianuarie 2012, că independenţa judecătorilor, atât din punct de vedere funcţional (în raporturile cu reprezentanţii puterii legislativă şi executivă), cât şi personal (respectiv al statutului care trebuie să i se acorde judecătorului prin lege), reprezintă o garanţie destinată înfăptuirii unei justiţii independente, imparţiale şi egale, în numele legii.

Principiul independenţei nu este aplicabil procurorilor în aceeaşi măsură ca judecătorilor. Procurorii, spre deosebire de judecători, îţi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei. Conform art. 132 alin. (1) din Constituţia României, „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. O prevedere similară există şi în art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Aşadar, procurorul este parte a unei structuri ierarhice, principiul controlului ierarhic diferenţiind statutul procurorilor de cel al judecătorilor. Subliniem că, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţia României, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Cu privire la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, aducem următoarele precizări,  subliniate şi la întâlnirea cu Preşedintele:

O astfel de structură a existat, respectiv, prin Ordinul procurorului sef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr. 10/31 ianuarie 2014 a fost înfiinţat „Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“, ce are competenta de a investiga toate infracţiunile de corupţie pretins a fi săvârşite de către judecători şi procurori.

Ulterior, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.643/C din 15 mai 2015 şi ca urmare a avizului dat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost aprobat „Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie“. În art. 4 alin. (2) lit. a) din Regulament se menţionează explicit acest Serviciu: „La nivel central, Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată în secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate. În cadrul Secţiei de combatere a corupţiei există Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie şi Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie”.

De remarcat că nimeni nu a luat atitudine la acel moment, cu privire la eventuale abuzuri asupra magistraţilor, prin acest serviciu!

Prin art. 881 alin. (1) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptată de Senatul României la data de 26 martie 2018, se înfiinţează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această Secţie „are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Atât procurorii din aceste funcţii de conducere, cât și procurorii din funcţiile de execuţie sunt numiţi de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a unui concurs. Condiţiile de desfăşurare a concursului pentru procurorul şef şi procurorul şef adjunct sunt prevăzute în art. 883. De asemenea, procedura recrutării prin concurs a celorlalţi procurori la această Secţie a fost reglementată prin art. 885 alin. (1)-(12), cu menţiunea că aceasta va fi detaliată într-un regulament care va fi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Prin comparaţie cu procedura anterioară de recrutare a procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie, se poate observa o creştere vizibilă a transparenţei, condiţii mai severe pentru participarea la concurs (vechime efectivă în funcţia de procuror de cel puţin 18 ani) şi o mai mare complexitate a procedurii de selectare a procurorilor. Toate aceste elemente vin să  servească unui scop necesar: buna pregătire şi experienţa suficientă pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale. Concluzia este susţinută şi de faptul că procurorii din această Secţie pot efectua urmărirea penală inclusiv cu privire la judecători de la curţile de apel şi la judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Elementele menţionate ţin, aşadar, şi de independenţa judecătorului.

Prin Decizia nr. 33/23 ianuarie 2018, Curtea Constituţională a stabilit următoarele: „Sub aspectul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, la nivelul celui mai înalt parchet naţional, Curtea reţine că aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigaţie, şi constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare şi se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

Un subiect sensibil a fost despre Inspecţia judiciară, unii participanţi reclamând situaţii inexistente şi prezentând lucruri nereale, cu privire la numirea inspectorului şef.

Astfel, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară a rămas să funcţioneze ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform art. 67 alin. (1), inspectorul-şef este numit de Plenul Consiliului, în urma unui concurs, iar conform art. 67 alin. (5) poate fi revocat tot de Plenul Consiliului. În art. 70 alin. (1) s-a prevăzut că inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară.

Art. 69 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care confirmă independenţa operaţională și autonomia Inspecţiei Judiciare nu a fost modificat. Acest text are următorul conţinut: Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea, desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege. Aceste dispoziţii au rămas în aceeaşi formă şi după controlul de constituţionalitate exercitat a priori, de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 61/13 februarie 2018.

Cu privire la convocarea de către preşedintele Klaus Iohannis a unui referendum pentru Justiţie odată cu alegerile Europarlamentare din 26 mai 2019, am afirmat că justiţia din România nu poate fi supusă unui referendum, că într-un stat democratic ea trebuie să fie independentă iar prin organizarea unei consultări populare pe această temă în ziua Alegerilor Europarlamentare se încalcă principiul separaţiei puterilor în Stat.

Pe de altă parte, unii dintre noi am rugat Preşedintele, în situaţia în care va convoca totuşi un Referendum, să întrebe poporul român: „Este necesară demiterea din orice funcţie publică a tuturor celor care din 2009 şi până în 2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei???”

Concluzia Domnului Preşedinte Klaus Iohanis a fost aceea că va face totul pentru independenţa justiţiei şi va mai organiza astfel de întâlniri.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

judecător, Mariana Vârgă, vicepreşedinte instanţă                       

Întrebat de ce nu s-a făcut nimic în Anul Centenar, în ceea ce privește unirea României cu Moldova, președintele a răspuns: „Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.  Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea, candidat la europarlamentare, a criticat afirmația făcută de Klaus Iohannis pe care l-a acuzat că a făcut notă discordantă de politica oficială dusă de statul român și a ignorat românii de dincolo de Prut. Președinte al ALDE București, Andrei Gerea consideră că atitudinea lui Iohannis și a PNL este în linia Popularilor Europeni care au tergiversat discuțiile privind o eventuală apropiere de Moldova în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană.  Am rămas uimit să văd că domnul Iohannis și echipa sa consideră că românii și moldovenii sunt popoare diferite și nu o națiune divizată într-un moment al istoriei în care mai importante au fost interesele unor lideri politici. Sau poate că, uitându-ne la atitudinea pe care o au popularii europeni față de integrarea Moldovei în marea familie europeană, aceasta este politica domnului Iohannis și a noului PNL. Devine cât se poate de evident că haina de președinte al României nu i se potrivește deloc domnului Iohannis. În mandatul său a ignorat românii de peste Prut, a negat politica externă a țării noastre din ultimii ani și eforturile pe care le-am depus pentru ca românii din Moldova să scăpe din chingile Rusiei! Poziția europarlamentarului ALDE Norica Nicolai, absolut corectă, a afirmat Andrei Gerea, care a postat ulterior și poziția europarlamentarului român avută la Antena 3.

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea susține că intenția lui Klaus Iohannis de a organiza un referendum național pe 26 mai, simultan cu alegerile europarlamentare, este un tertip prin care liderul de facto al PNL vrea să devieze atenția publicului de la faptul că partidul condus de Ludovic Orban nu poate veni cu oameni de calitate și cu proiecte menite să susțină interesele României în Parlamentul European.
“Klaus Iohannis apelează la același set de tertipuri folosite în trecut și de Traian Băsescu. Prin lansarea acestui referendum, nu face decât să deturneze dezbaterea publică despre candidații pe care partidele doresc să îi promoveze în Parlamentul European și despre proiectele prin care interesele României pot fi susținute în forurile politice și administrative europene.
Motivul este unul foarte simplu: PNL-ul, condus astăzi de Ludovic Orban, această trompeta spartã a lui Iohannis, a venit cu o listă încropită din personaje cu un puternic discurs populist sau cu reactivați din vechea gardă a lui Traian Băsescu. Pânã și Klaus Iohannis a înțeles că nu poate aduna voturi când toată lumea știe cum s-au comportat în Parlamentul European europarlamentarii PNL, care sunt membrii ai PPE. Și atunci lansează o temă falsă pe care opoziția vrea să o speculeze în speranța că va reuși să trimită în Parlamentul European cât mai mulți viitori votanți împotriva României, așa cum s-a întâmplat acum câteva luni.
Cât privește o posibilă temă a referendumului care să vizeze statul de drept, poate domnul Iohannis face o pauză de la lansarea de atacuri asupra majorității parlamentare și citește codurile penale și codurile de procedură penală, unde sunt luate măsuri, perfectibile desigur, pentru consolidarea statului de drept. Stat de drept care altfel, având în vedere deciziile instanțelor de judecată, se pare că domnul Iohannis îl respectă doar atunci când îi este favorabil sau când nu este vorba și despre dosarele care îl vizează în mod direct”, a precizat deputatul Andrei Gerea, candidat ALDE la europarlamentare.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.