Vicepreşedintele ALDE Andrei Gerea a declarat marţi că din punctul lui de vedere nu se mai impune acum suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis.

"Noi în ALDE nu am discutat de suspendarea preşedintelui, decât acesta legat de refuzul de a semna decretul de revocare a doamnei Kovesi din fruntea DNA. Alte subiecte legate de suspendare nu au fost discutate, rămân însă subiectele legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, rămân subiectele legate de tot ceea ce s-a întâmplat în Justiţia din România.(...) Noi sperăm, prin demersurile noastre, să vedem o Justiţie care să fie ferită de influenţa politicului, dar să vedem totodată şi o Justiţie care nu mai face politică şi îşi vede de fişa postului.(...) Din punctul meu de vedere, nu se mai impune acum o suspendare a preşedintelui, dar nu este o discuţie făcută în cadrul ALDE, în cadrul coaliţiei, pot exista argumente pro şi pot exista argumente contra", a spus Gerea la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că subiectele politice care există în acest moment se vor discuta în coaliţie, cu argumente pro şi contra, apoi vor fi luate măsurile care se impun.

"Eu cred că o discuţie politică, aşa cum au declarat şi cei din PSD, poate fi făcută, dar ca şi proceduri, din punctul meu de vedere, cred că nu se pune problema ca în această vară să mai vorbim de vreo suspendare. Eu mă gândesc că în acest moment societatea românească este extrem de polarizată, avem nevoie să liniştim un pic lucrurile, cred că toată clasa politică ar trebui să-şi reevalueze poziţiile măcar pe acest subiect. Suntem bombardaţi în permanenţă, toată lumea acuză de ştiri false, de demagogie, ipocrizie, lucrurile în mod evident nu sunt acolo unde ar trebui să fie. Populaţia este sătulă de acest bombardament, de această nelinişte care se creează de aici, din zona politicului, dar eu consider că este un moment în care trebuie să ne liniştim niţel şi să revenim calmi, fiecare în matcă, să putem să prezentăm şi altă faţă cetăţenilor, mai ales că intrăm aşa, pe ultima sută de metri, în ceea ce priveşte sărbătorirea Centenarului şi aş vrea ca măcar în această toamnă să se vorbească de România în alţi termeni, pentru că până acum nu am reuşit", a spus Gerea.

Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov, că atât persoane, cât şi instituţii, în principal din zona "instituţiilor represive" ale statului, au format statul paralel.
''Persoane şi instituţii care au funcţionat într-o formulă ocultă, alteori la vedere şi prin care au reuşit să scurt-circuiteze instituţiile democratice şi legitime ale statului în luarea deciziilor. Sunt în principal din zona instituţiilor represive ale statului. Acesta este statul paralel. Statul paralel sunt şi persoane care au antrenat după ele instituţiile, adică protocoalele secrete dintre SRI şi Parchete nu sunt legate numai de o persoană ici şi colo, au antrenat şi instituţii, ceea ce este foarte grav'', a subliniat Tăriceanu.
El a adăugat că în momentul de faţă se încearcă puţin câte puţin desţelenirea terenului pentru a înţelege mai bine, pentru a vedea mai bine conturul. ''Începem să-i vedem pe actori: pe domnul Coldea, pe domnul Maior, pe doamna Kovesi şi mai sunt şi alţii, la SRI stimabilul general Dumbravă. Eu nu-i ştiu pe toţi că nu mi-a plăcut să mă frec de zona asta cu serviciile, dar sunt mulţi'', a punctat preşedintele ALDE.
Întrebat dacă sunt şi politicieni în statul paralel, Tăriceanu a afirmat că, în mod normal, politicienii care sunt în funcţii publice nu se poate spune că fac parte şi din statul paralel. "Dacă nu aveau funcţii şi voiau să fie influenţi într-o altă formulă o făceau cu statul paralel. Există şi ambivalenţi, cum era domnul general Oprea, care era mai mult cu statul paralel decât cu statul de drept", a spus Tăriceanu.
El a mai spus că preşedintele Klaus Iohannis nu întârzie cu răspunsul la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, însă a adăugat că, în opinia sa, este foarte grav că şeful statului s-a antepronunţat şi "joacă politic" această chestiune.
''N-aş putea să spun că întârzie. Ca să fiu corect, abia la sfârşitul săptămânii trecute, vineri parcă, a primit documentele de la CSM. Nu se poate spune că întârzie. Altceva pot să spun. Preşedintele în loc să-şi ia o marjă de rezervă şi să fi spus, în momentul în care Ministrul Justiţiei a cerut revocarea, să fi spus 'da, o să stau să analizez solicitarea de revocare, argumentele propuse', domnia sa s-a şi pronunţat că nu consideră că este necesară revocarea, ceea ce după părerea mea este o greşeală'', a afirmat Tăriceanu, într-o conferinţă de presă.

 Curtea de Apel Ploieşti a decis, marţi, că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3. 

Sentinţă într-un dosar ce se judecă deja de mai bine de trei ani. Procurorul-sef al DNA, Laura Codruţa Kovesi va primi 300.000 de lei daune morale, în dosarul în care aceasta ceruse despăgubiri de un milion de lei. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Ploiești.

Curtea de Apel Ploieşti a decis că şefa DNA va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3.

 Nu e niciun război. E o execuţie. Nu e legalitate de arme. DNA a palmat orice fel de probleme ale lui Mircea Băsescu până la emisiunile noastre. Kovesi s-a enervat şi ne-a executat cu ajutorul unor judecători fricoşi. Cu ce armată să mă determine ei pe mine să îmi cer scuze? Voi fi solidat şi financiar cu colegii mei de televiziune şi de emisiune. Banii îi poate lua teoretic, dar nu mă poate face să îmi cer scuze. O fi considerat că eu am 100% dreptate, de aia nu m-a introdus şi pe mine în procesul ăsta. Kovesi se umileşte pe ea din poziţia pe care o are pentru această acţiune penibilă. Nu a demonstrat prejudiciul. Kovesi a executat la noi tot ce se putea executa. Pe fondatorul trustlui, sediile noastre care stau în paragină acum, şi acum acest proces. Face un abuz în serviciu incredibil. Noi suntem Greu de ucis partea a cincea - a afirmat Mircea Badea.

Suntem complet șocați să aflăm așa ceva. În nicio țară din lume șeful unei instituții de forță nu dă în judecată jurnaliști și cere despăgubiri atât de importante.

Este absolut șocant! Pe de altă parte ținând cont de modul în care șefa DNA a cerut dosarul înainte de ultimul termen, totul a devenit o acțiune de intimiare.

Totul este la vedere de acum: după ce ne-au luat sediile, acum ne iau și apartamentele, pentru că cine se așteaptă ca niște jurnaliști să aibă o sumă exorbitantă, cum este aceasta de 300.000 de lei. Care este mesajul care se transmite tuturor jurnaliștilor liberi din România, în acest moment? Li se spune foarte clar tuturor că dacă nu faci parte din unitățile militare, din unitățile de elită ești intidimidat și atacat.

Acest proces se va transforma într-un război pentru libertatea de exprimare. Vom merge în instanțele superioare, vom merge la CEDO, pentru a ne lupta pentru dreptul nostru la liberă exprimare.

E limpede, este o intimidare, vor să transmită un mesaj de forță și acest mesaj este destul de clar: v-am luat sediile, acum vă luăm și banii, pentru că suma este cea mai mare într-un proces de acest gen. Eu le transmit să nu se bazeze pe lașitatea noastră, să nu se bazeze pe faptul că vom ceda”, a declarat Mihai Gâdea, la Antena 3.

"În acest apel nu s-a administrat nicio probă în plus faţă de fond. Ni s-au respins pe bandă rulantă. A fost o frică a instanţelor. Am arătat cu decizii ale CEDO că sunt obligaţi să accepte probe. Nu aveau cum să ne pedepsească. Ne-au scos ca să nu se rişte prea mult la mine şi la Radu. La ceilalţi s-a dat pedeapsa maximă. E un atentat. Mai există şi recursul", a afirmat Răzvan Savaliuc.

Tribunalul Bucureşti hotărâse, în 2015, ca șefa DNA să primească daune morale în valoare de 250.000 de lei. În plus, prin decizia de azi, magistraţii obligă postul de televiziune să publice decizia instanţei în trei zile consecutiv şi să-i prezinte scuze publice procurorului şef al DNA.

Curtea de Apel Ploieşti a stabilit pentru 20 martie termenul de pronunţare în dosarul deschis de şefa DNA împotriva postului Antena 3 şi a unor angajaţi a acestuia şi care are ca obiect „acţiune în răspundere delictuală”. În urmă cu cinci zile, în 15 martie, instanţa a respins o cerere de recuzare depusă de unul dintre pârâţi, dar şi o cerere de abţinere formulată de una dintre judecătoarele care fac parte din completul de judecată.

Curtea de Apel Ploieşti - a treia Curte de Apel după cea din Bucureşti şi cea din Piteşti pe rolul căreia a ajuns procesul dintre Laura Codruţa Kovesi  şi Antena 3 - trebuie să ia o decizie în acest dosar în condiţiile în care în luna ianuarie a acestui an Laura Codruţa Kovesi a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere privind tergivesarea procesului, plângere care a fost admisă. Şefa DNA a cerut ICCJ să dispună continuarea procesului după ce, în decembrie anul trecut, acesta fusese suspendat prin decizie a judecătorilor de la Curtea de Apel Ploieşti.

În 16 octombrie 2015, Tribunalul Bucureşti a decis ca şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, să primească 250.000 de lei daune morale, în dosarul în care a dat în judecată Antena 3, cerând despăgubiri de un milion de lei, pentru acuzaţiile de muşamalizare a anchetei în dosarul lui Mircea Băsescu care i-au fost aduse pe post. Tribunalul Bucureşti a admis în parte acţiunea Laurei Codruţa Kovesi şi a obligat în solidar Antena 3 şi pe Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc să-i plătească procurorului-şef al DNA 250.000 de lei.

Decizia de atunci a fost atacată cu apel, acesta judecându-se iniţial la Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, dosarul a fost strămutat, la cerera pârâţilor, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Piteşti, iar de acolo la Curtea de Apel Ploieşti.

 

Răspuns în forță, halucinant din partea șefei DNA pentru Tudorel Toader, ministrul Justiției. Chiar dacă, conform legii, procurorul șef al DNA activează sub autoritatea ministrului Justiției, Laura Codruța Kovesi a avut o poziție forte când a fost față în față cu Tudorel Toader.

După prezentarea raportului de șefa DNA, ministrul justiției a intrat într-un schimb de replici cu Laura Codruța Kovesi. Într-un final, ministrul Justiției a afirmat că: Sunt convins că indiferent de ce va decide csm, președintele sau CCR, sunt cnovins că dezbataerea nu se opreste aici, ci abia începe. Să vedem radiografia exacta a activității de managemen - Tudorel Toader

 Eu nu sunt aici ca să vă conving. Dacă doreați să fiți convins, ați fi solicitat să explicații din partea DNA. Dacă vorbim de adevăruri, dvs ați venit cu supoziții, cu susțineri, eu am veit cu documente - Kovesi.

A existat și un alt schimb de replici, după ce Tudorel Toader a spus că în conformitate cu legea, raportul ar fi trebuit să fie trimis tuturor invitaților de la ședința de bilant pe care DNA o va prezenta maine. Si, daca Toader a spus ca va absenta, în premieră pentru un ministru al Justiției la raportul DNA, Iohannis si-a anuntat prezenta. 

Mâine aveţi bilanţul, mâine este 28 februarie şi până mâine trebuia să îmi trimiteţi raportul (n.r. - de activitate pe 2017) şi nu l-am primit. Aveţi o explicaţie? Mi-aţi trimis şi o invitaţie şi vă mulţumesc, dar sigur nu voi veni, că eu vin acolo să mă uit la dumneavoastră ca ministru al Justiţiei fără a vă îndeplini obligaţia din lege să îmi daţi raportul. (...) Potrivit legii, raportul se trimite la invitaţi", a spus Toader .
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a arătat că invitaţii primesc raportul.

"Se prezintă raportul de activitate în forma scrisă, se înaintează procurorului general al PÎCCJ, care urmează să vi-l transmită dumneavoastră şi acest lucru s-a întâmplat. (...) Persoanele care sunt invitate să ia cuvântul categoric primesc raportul de activitate pentru a putea să îşi noteze lucruri", a explicat Kovesi.

Kovesi a precizat că raportul de activitate al DNA pe anul 2017 i-a fost transmis ministrului Justiţiei în cursul acestei zile.

"Şi eu ce fac, îl citesc la noapte?", a replicat ministrul Justiţiei.

Klaus Iohannis a declarat că nu a văzut raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe baza căruia a cerut revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Președintele susține că din punctul său de vedere, nu au fost "motive temeinice" pentru acest demers.

De la Bruxelles, Klaus Iohannis a afirmat că va analiza conținutul raportului pe care ministrul de Justiție îl va trimite administrației prezidențiale și va lua o decizie, dar acest proces va dura. Președintele a explicat că, din punctul său de vedere, nu este obligat să ia act de decizia ministrului justiției de revocare a șefei DNA, contrazicând astfel unele opinii care arătau că în statutul procurorilor și judecătorilor nu există un articol referitor la dreptul președintelui de a refuza propunerea de demitere a procurorului șef al DNA, așa cum există pentru procedura de numire. Iohannis și-a reiterat susținerea pentru activitatea DNA și a șefei structurii, Laura Codruța Kovesi.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.