Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a avut o ieșire acidă în care a criticat dublul standard în Justiția românească. El s-a întrebat cum de a fost posibil ca Laura Codruța Kovesi să primească gradele pentru a fi Procuror General și cum a reacționat CSM în întreaga poveste. Andrei Gerea nu a evitat să îl taxeze dur și pe Ludovic Orban și relația sa bolnăvicioasă cu DNA, Orban fiind singurul om politic pentru care procurorii DNA nu au făcut contestație la decizia judecătorilor.

Vorbim despre dublu standard la alimente, despre dublu standard în privința serviciilor. Însă nu prea vorbim despre dublul standard din justiție!

Acest standard dublu există, e o realitate și chiar una practică de două instituții cheie: CSM - garantul independenței justiției și DNA - instituția care ar trebui să lupte împotriva corupției. Dar ce se întâmplă când cele două instituții sunt infectate și acționează cu o dublă măsură? Mai ales când vine vorba despre acțiuni care ar viza reprezentanți sau aplaudaci ai statului paralel.

Un eveniment ignorat de mulți, trecut la și altele, a făcut-o pe #LauraCodrutaKovesi să primească grade pentru a fi procuror la Parchetul General. Disperată să nu ajungă iar la Sibiu, Kovesi a cerut să i se recunoască gradul de procuror de Parchet General, fără examen, încercând (pentru a câta oară) să fenteze sistemul. Deși în primă fază secția de procurori a CSM a respins cererea lui Kovesi, fosta șefă a DNA a atacat la Curtea de apel decizia. Coincidență sau nu, Curtea i-a acceptat apelul. Oare să se fi așteptat secția de procurori la un asemenea deznodământ? Nu de alta, dar prietenia dintre cele două părți e de notorietate. Mai mult, CSM a decis să nu conteste decizia Curții. Întrebările continuă. Atât de frică să le fie celor din CSM de Kovesi?

O a doua dovadă a dublei măsuri în justiția din România implică un aplaudac fidel al sistemului, un țopăitor de serviciu la îndemnul instituțiilor de forță. E vorba de #LudovicOrban, în cazul căruia preacinstita instituție a DNA condusă la vremea aceea de Kovesi nu a contestat decizia judecătorilor. O situație unică! În cazuri precum Călin Popescu-Tăriceanu, Gala Bute, Dan Șova, Constanin Niță, cei de la DNA nu au ezitat să conteste. Ce e diferit în acest dublu standard al DNA? Oare faptul că Orban s-a făcut preș în fața sistemului după dosarul instrumentat de DNA? Poate fi vorba despre seratele la care, ca doi prieteni, Orban și Kovesi participau?

Sunt multe întrebări, unele la care așteptăm răspuns. Însă două întrebări pot primi răspuns.
Prima către #CSM: care a fost motivul pentru care nu a acționat CSM în cazul Kovesi și de ce a acceptat ca un procuror să sară peste trepte fără examen și fără concurs?
   A doua e către #DNA: de unde lipsa de reacție în cazul lui Orban?, a scris Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către procurorii Secției de anchetare a magistraților, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse apropiate anchetei. De asemenea, fosta șefă DNA are calitatea de inculpat, adică a fost pusă în mişcare acţiunea penală. Kovesi nu are voie să mai lucreze în Parchetul General și nici nu are voie să mai vorbească despre dosarul în care cercetată.

Una dintre interdicții este aceea de a nu părăsi țara. Deși Kovesi a spus că asta ar putea constitui o piedică în privința candidaturii la funcția de procuror-șef al Parchetului European, interdicția de a părăsi țara nu are nicio influență pentru că se poartă negocieri între Consiliul European și Parlamentul European, fără prezența candidaților, aceștia fiind deja audiați.

Fostului procuror-șef DNA i-au fost deschise două dosare de către procurorii acestei structuri, cel referitor la aducerea în țară a lui Nicolae Popa și cel privindu-i pe procurorii DNA Ploiești.

Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție i-a deschis un prim dosar Laurei Codruța Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiță a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. În această cauză, fostul procuror-șef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.

Pe 8 martie 2019, procurorii Secției de investigare a infracțiunilor din justiție au anunțat că Laura Codruța Kovesi este urmărită penal în cel de-al doilea dosar, pentru constituire de grup infracțional organizat și cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, surse judiciare precizând că este vorba de dosarul procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești.

Fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, susține că procurorii de la SIIJ încearcă intimidarea sa și reducerea la tăcere prin impunerea controlului judiciar.

”Se știa că vor fi mai multe runde de negocieri. Eu am ieșit prima în cadrul audierilor comisiei de specialiști, în Parlamentul European am ieșit tot prima. Aștept rezultatul acestor discuții dintre Consiliul European și Parlamentul European. Am o carieră de 24 de ani ca procuror și niciodată nu am fost cercetată disciplinar. În mod foarte ciudat am ajuns să am patru cercetări disciplinare și peste 40 de plângeri. Se iau tot felul de decizii prin care se încearcă intimidarea noastră și mai nou încearcă să ne închidă gura”, a declarat Laura Codruța Kovesi. În fapt, Laura Codruța Kovesi s-a referit aici despre interdicția primită de a vorbi în presă despre dosarul său, ceea ce se întâmplă în cazul tuturor inculpaților, aceștia neavând voie să facă publice, cum de altfel nici procurorii nu au voie, elemente din cadrul anchetei, până când acestea devin publice în momentul și dacă dosarul ajunge în sala de judecată.

 

De patru ore, fosta șefă a DNA răspunde întrebărilor procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Laura Codruța Kovesi este audiată în aceste momente în dosarul referitor la aducerea în țară a fostului director al FNI, Nicolae Popa. În același timp, magistrații Curții de Apel Ploiești au admis contestația lui Sebastian Ghiță și au anulat ultimul mandat de arestare pe numele omului de afaceri, aflat în prezent în Serbia.

Fosta șefă DNA a fost pusă sub urmărire penală și într-un al doilea dosar, cel privitor la procurorii secției de elită a DNA, Lucian Onea și Mircea Negulescu. Fosta şefă a DNA este suspectă de complicitate la represiune nedreaptă, sub forma participaţiei improprii, şi grup infracţional organizat, în dosarul în care sunt urmăriţi penal şi foştii procurori DNA Lucian Onea şi Mircea Negulescu.
Procurorii SIIJ o acuză pe Kovesi pentru represiune nedreaptă.

Potrivit surselor, Kovesi a cerut din nou recuzarea Adinei Florea.

KOVESI: “A spus că nu o interesează, mă citează când vrea ea”

Laura Codruţa Kovesi a ieşit de la audieri. Ea a spus că nu a a văzut învinuirile în detaliu nici măcar în primul dosar şi a primit un proces-verbal care nu este semnat de procuror ul de caz, Adina Florea.

"În continuarea campaniei de hărțuire, am trecut într-o nouă etapă. Am fost citată într-un dosar pentru a fi audiată în primul dosar, despre care știți deja, am fost împiedicată să dau declarație. Trebuie să vă spun că, în momentul în care am fost citată pentru audiere, dorința mea a fost să lămuresc cât mai repede aceste fabulații care sunt în acea învinuire.

Am făcut imediat după ce am primit citație o cerere prin care am cerut să consult dosarul, pentru a avea acces la ordonanța prin care s-a început urmărirea și pentru a cunoaște acuzațiile care mi se aduc în detaliu. În 15 februarie s-a încheiat un proces verbal prin care mi s-a adus la cunoștință că sunt învinuită, dar eu n-am văzut învinuirile în detaliu, n-am avut acces la ordonanța de începere a urmăririi penale. Am făcut această cerere de consultare a dosarului și, implicit, de a primi și ordonanța, procurorul a admis-o în 4 martie, și a stabilit ca termen de consultare și de a avea acces la aceste documente în perioada 8 - 14 martie. Deci astăzi când m-am prezentat, am spus că este o cerere care a fost aprobată de procuror, el a stabilit această strategie, mi-a acordat accesul la acest dosar, motiv pentru care astăzi am fost în imposibilitate de a da declarație, pentru că nu am avut acces la aceste acuzații.

În timp ce se derula această activitate, am fost anunțată că trebuie să rămân în birou, am zis - dar s-a terminat activitatea, am făcut și alte cereri, au fost respinse, de aceea a durat așa de mult, procurorul de caz s-a pronunțat în scris, am întrebat dacă pot să plec și să aștept citația, mi-a zis că nu, au intrat cred că 9 sau 10 avocați în birou, și mi-a spus că sunt învinuită în alt dosar, moment în care am spus că nu am fost citată legal decât într-un singur dosar, nu am avut posibilitatea să-mi angajez un avocat, avocatul care a fost astăzi prezent cu mine a fost într-un alt dosar, nu știu care este urgența de nu pot să fiu chemată în altă zi, a spus că nu interesează, pentru că ea poate să mă citeze când dorește, așa că am rămas în birou, mi-a adus la cunoștință o învinuire pe care nu pot să v-o descriu în acest moment că a citit-o o singură dată, că aș fi coordonat un grup organizat în cadrul DNA, cu procurori care au făcut niște trimiteri în judecată. Din nou dreptul la apărare și procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea tuturor drepturilor. Nu știu dacă este o acuzație oficială în acest moment, pentru că mi-a fost predat un proces verbal care nu este semnat de procuror, este semnat doar de o parte din avocați, și procurorul nu a semnat acest proces verbal, deci în acest moment nu știu exact dacă această activitate este legală sau nu.

Nu s-a dispus niciun control, nu s-a dispus nicio suspendare, nu s-a mai întâmplat nimic în dosar. După ce am terminat cu această așa-zisă aducere la cunoștință a învinuirii, procurorul din nou mi-a zis să rămân și să continuăm activitățile în primul dosar, mi-a adus la cunoștință din nou respingerea unei cereri pe care am formulat-o și am stabilit ca după studierea dosarului să mă prezint și să dau declarații. Eu aș fi vrut să lămuresc astăzi toată această situație. Pot să vă spun că din ziua în care am primit citație, respectiv din 28 februarie, am făcut cerere să consult dosarul, să consult ordonanța, ca să lămurim cât mai repede aceste acuzații care sunt niște fabulații, însă procurorul m-a împiedicat să fac acest lucru".

Numele lui Kovesi, în negocierile pentru Parchetul European

Astăzi, Claude Moraes, Ingeborg Grassle și Judith Sargentini sunt europarlamentari desemnați să negocieze cu Consiliului UE viitorul procuror-șef al Parchetului european. Parlamentul European are mandat să o susțină pe Laura Codruța Kovesi, în timp ce reprezentanţii statelor membre UE îl susțin pe Jean–Francois Bohnert, candidatul francez. După România, preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Finlanda, aşa că, pentru a evita un conflict de interese, discuţiile despre viitorul şef al Parchetului European vor fi purtate cu această ţară. Consiliul a dat un vot indicativ la mijlocul lunii februarie.

Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor negocieri.

 Cei trei candidaţi pentru funcţia de procuror şef european urmează să fie audiaţi astăzi de Comisia pentru libertăţi Civile şi cea de Buget-Finanţe a Parlamentului European, moment decisiv pentru desemnarea propunerii finale, care va fi înaintată mâine pentru votul plenului. Audierile nu au fost scutite de scandal. În Parlamentul European, Grupul S&D din Comisia LIBE a obţinut schimbarea procedurii alegerii candidatului final, care va fi desemnat prin votul tuturor membrilor comisiei. Puteţi urmări ÎN DIRECT, de la ora 16:30, audierile la care participă şi Laura Codruţa Kovesi.
Toţi membrii comisiilor LIBE şi CONT din Parlamentul European vor vota pentru desemnarea candidatului la funcţia de procuror şef european, pentru care concurează şi Laura Codruţa Kovesi, şi nu coordonatorii grupurilor politice. Comisia CONT va vota după audierea de marţi a candidaţilor, iar cea LIBE miercuri dimineaţă, de la ora 12:00 (ora României).
Coordonatorul grupului S&D a contestat procedura iniţială, prin care doar coordonatorii grupurilor politice luau decizia finală, iar procedura a fost schimbată.
Eurodeputaţii îi vor avea în faţă pe cei trei candidaţi selecţionaţi (în ordine alfabetică), Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kovesi din România şi Andres Ritter din Germania.
Procurorul Jean-François Bohnert, din Franţa, s-a clasat pe primul loc în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene privind desemnarea procurorului-şef european, au afirmat surse citate de site-ul de ştiri New Europe, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter.
Conform surselor citate, în urma votului reprezentanţilor statelor membre UE, Jean-François Bohnert, din Franţa, a obţinut 50 de puncte, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter cu un scor egal, de 29 de puncte.
Și în țară sunt discuții aprinse, mai ales după ce, astăzi, CSM i-a respins, pentru a doua oară echivalarea gradului fostei șefe DNA.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dezbătut plângerea formulată de Laura Codruţa Kovesi faţă de decizia din noiembrie 2018 a Secţiei, care a respins cererea fostului procuror de recunoaştere a gradului profesional aferent Parchetului General.
Kovesi este un procuror care are doar grad de tribunal.

Procurorul general Augustin Lazăr a respins luni cererea depusă de Laura Codruţa Kovesi privind recuzarea şefului Secţiei de investigare a magistraţilor, Gheorghe Stan.

"Prin ordonanţa din data de 18 februarie 2019, procurorul general al PÎCCJ a dispus respingerea cererii de recuzare formulată de persoana la care faceţi referire (Laura Kovesi - n.r.), în calitate de suspect într-un dosar instrumentat de Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, întrucât în art. 67 alin. 2 teza a II-a din Codul de procedură penală legiuitorul a prevăzut expres că este inadmisibilă recuzarea procurorului chemat să decidă asupra recuzării", se arată într-un răspuns al Parchetului General remis AGERPRES.

Pe 15 februarie, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi a fost chemată la Secţia de investigare a magistraţilor pentru a fi audiată într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.

Kovesi a anunţat atunci că a depus două cereri de recuzare - una pe numele procurorului de caz, Adina Florea, şi cealaltă referitoare la şeful Secţiei de investigare a magistraţilor, Gheorghe Stan, motivul fiind "afectarea imparţialităţii". Gheorghe Stan se afla în conducerea Inspecţiei Judiciare, în perioada când pe numele Laurei Kovesi au fost deschise mai multe acţiuni disciplinare.

Cererea de recuzare a Adinei Florea a fost respinsă în aceeaşi zi de Gheorghe Stan, după care Augustin Lazăr a respins luni şi a doua cerere.

Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie.

Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) susţin că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă în legătură extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa.

Kovesi mai este acuzată că ar fi implicat Parchetul General în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a fostului director al FNI şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI, notează Agerpres.




Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.