Unii membri ai USR Mioveni aruncă în spaţiul public informaţii false legate de investiţiile derulate în oraşul constructorilor de maşini şi în Argeş în general. De exemplu, aceştia rostogolesc "ştiri" cum că în Mioveni nu s-a fi accesat bani din bugetul naţional, iar în Argeş ar fi un procent scăzut de atragere a unor astfel de fonduri. În acest context, primarul Ion Georgescu a decis să ia atitudine. "Fără să fi realizat nimic concret pentru cetățeni, fără să solicite și să analizeze obiectiv informații publice, unii înțeleg să facă politică doar aruncând cu noroi și luând în derizoriu munca oamenilor onești din acest oraș, lansând mesaje critice absurde și afirmații inexacte, ori total false.Este falsă informația referitoare la faptul că administrația orașului Mioveni are realizări 0 prin investiții finanțate de Guvern prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Zeci de milioane de euro au fost câștigate sau atrase în ultimii doi ani, iar o parte dintre acestea sunt:

INVESTITII IN DERULARE

Construire Spital Orăşenesc S+P+6E

Suma - 93.678.096 lei

Program - PNDL 2

Reabilitarea termică a clădirilor:

Şcoala - clădire principală P+2, Atelier şcolar-P, Sala de sport - P ce aparţin Liceului Tehnologic Construcţii de Maşini Mioveni

Suma - 3.496.095,07 lei

Program - PNDL 2

INVESTITII CONTRACTATE

Construire Corp Gradiniţă - Completare subansamblu funcţional, Grădinţta Campionii

Suma - 1.219.802,94 lei

Program - PNDL 2", afirmă Ion Georgescu.

În final, date concrete de la Ministerul Dezvoltării: în cadrul celor două etape ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală, Argeşul a accesat fonduri totale de 1,3 miliarde de lei pentru 232 de proiecte de invest

Prezent la Târgu-Jiu, filiala PSD Gorj, alături de Liviu Dragnea și Codrin Ștefănescu, Mircea Drăghici le-a vorbit celor prezenți despre importanța unei comunicări corecte. Mircea Drăghici, trezorierul PSD, a fost numit de conducerea partidului șef de campanie pentru următoarele tururi de alegeri și este și președintele PSD Online. Drăghici se va ocupa în campaniile care vor urma de ceea ce înseamnă social media. Acesta își dorește ca fiecare filială din țară să fie cât mai pregătită pentru ceea ce va urma, pentru că este o luptă importantă pentru țară.
“Mă bucur că astăzi sunteți mai mulți în sală decât ați fost invitați. Înseamnă că interesul pentru evenimentul de astăzi este unul crescut, unul intens și este normal să fie așa pentru că astăzi la Târgu Jiu, înțeleg, va fi una nouă (…). Mă aștept să găsesc la dumneavoastră toată energia necesară pentru implicarea în următoarele campanii electorale. Și vorbesc despre viitoarele campanii electorale pentru că am fost desemnat de către conducerea partidului să conduc următoarele campanii din punct de vedere comunicare, media și online, social media. Spunea domnul primar care este și președinte că fiecare dintre dumneavoastră știe ce are de făcut, că ați învățat de-a lungul bătăliilor pe care le-ați avut în campanii, la milimetru, ce trebuie făcut. Întotdeauna este loc de mai bine.

Ați văzut că în ultimul timp bătăliile încep să se ducă în mediul online și aici noi mai avem de învățat. În marile bătălii, infanteriștii sunt cei care duc greul. Ei, pe flancul din față, sunt cei mai expuși la pierderi, și sunt cei care au nevoiea cea mai mare la energie pentru a putea determina greul din spate, al armatei, să vină decisiv și să câștige. În mediul online suntem pângăriți, suntem murdăriți, se aruncă mizerii și minciuni la adresa liderilor noștri. Este momentul în care și dumneavoastră să intrați în teren, în câmpul bătăliei și să aveți lângă afiș, platforma electorală și broșură, să aveți ca lopățică de infanterie telefonul mobil.” 

Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE, susține că guvernarea PSD-ALDE se confruntă de luni bune cu o ofensivă de fake-news cu un singur scop: deturnarea atenției publice de la agenda guvernamentală și lansarea de teme false. El îl acuză chiar pe colegul său de coaliție, din PSD, pe Liviu Pleșoianu că s-ar fi alăturat acestei campanii. Social-democratul a adus mai multe acuze pe parcursul ultimelor zile pe cei de la ALDE, după ce oamenii lui Tăriceanu au reuzat să voteze legea offshore ( legea care reglementează măsurile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră) după ce PSD a adus mai multe amendamente pe care partenerii de coaliție nu le cunoșteanu și nu le fuseseră prezentate efectele.

Nu e prima oară când are loc un schimb de replici, prin mesaje pe Facebook și comunicate, între cei doi lideri din coaliția PSD - ALDE. Andrei Gerea, fost ministru al Energiei și al Economiei susține că Liviu Pleșoianu fie a făcut afirmații având informații eronate sau imcomplete, fie promovează informații false cu rea intenție.

”Guvernarea PSD-ALDE se confruntă de luni bune cu o ofensivă de fake-news cu un singur scop: deturnarea atenției publice de la agenda guvernamentală și lansarea de teme false. Cele mai multe sunt încercări de manipulare grosiere la care atât ALDE, cât și PSD trebuie să răspundă, pentru ca adevărul despre lucrurile bune care sunt promovate împreună să fie comunicate corect opiniei publice.
În aceste condiții, faptul că deputatul Liviu Pleșoianu s-a alăturat acestei campanii de fake-news, prin manipulările referitoare la poziția ALDE pe subiectul legii offshore este greu de înțeles. Este posibil ca domnul Pleșoianu să fi crezut că răspândind neadevăruri și atacuri la persoană reușește să iasă din conul de umbră în care a intrat și să își facă anumiți prieteni politici. Este posibil să fie convins că metodele folosite de fostul PDL (actualul PNL) sunt cele mai potrivite pentru acțiunea politică. Nu de alta, dar o parte din acuzațiile lansate sunt copiate la indigo după minciunile pe care PDL le-a aruncat în spațiul public acum ani buni; minciuni care au fost demontate în mod cât se poate de clar. În fine, nu este exclus ca mesajele lui Liviu Pleșoianu să fie motivate de o proastă informare.
În calitate de fost ministru al Energiei, am informațiile și cunoașterea amănunțită a domeniului care să îmi permită să răspund la neadevărurile lansate de Liviu Pleșoianu, minciuni susurate de voci pe la colțuri. Fac aceste precizări pentru a stabili o dată pentru totdeauna adevărul și a nu permite fake-news-urilor să devină varianta oficial acceptată.
În primul rând, cu privire la faptul că ALDE a votat o formă a legii offshore în Senat, dar a avut obiecții în dezbaterea din Cameră se impun câteva precizări. În România, legile sunt dezbătute în cele două Camere conform unui principiu fundamental al parlamentarismului de la noi, care văd că îi este total străin lui Liviu Pleșoianu. Aceasta dezbatere are loc pentru a avea o cât mai largă reprezentare a intereselor populației și a rezulta cea mai bună formă a legilor. Este cazul și legii offshore care a fost votată într-o formă de ALDE la Senat, iar în aceste săptămâni este în discuții la Cameră cu propuneri de modificări semnificative, din partea PSD. A susține că ALDE are obligația să voteze legea și la Cameră, indiferent de modificările care i se aduc pe parcursul dezbaterii, este o contradicție logică. Din contră, orice partid responsabil analizează propunerile de modificări și își exprimă deschis punctul de vedere. Este ceea ce a și făcut și ALDE pentru că o serie de modificări propuse de reprezentanții PSD ( modificări care nu au fost prezente în dezbaterea de la Senat) nu au fost însoțite de un calcul bugetar clar. Erau, și încă mai sunt, incertitudini referitoare la soliditatea propunerilor din perspectiva maximizării veniturilor bugetare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. ALDE nu va vota ”pe repede înainte” o formă insuficient fundamentată a legii offshore și nu ne vom schimba punctul de vedere pentru că deputatul Pleșoianu își dorește așa ceva. Cel mai important lucru este ca forma finală a legii offshore care trece de Parlament să ofere o bază solidă pentru ca România să devină un jucător cheie pe piața energetică din zonă și din Europa, respectiv să ne asigure resurse bugetare pe termen lung care să fie îndreptate spre investiții. Este un principiu de la care ALDE nu se va abate.
În al doilea rând, domnul Pleșoianu invocă un lung șir de ordonanțe de urgență și legi în încercarea lui de a susține că statul român a fost dezavantajat primind o valoare mai mică a redevențelor, decât era posibil. În mod curios, acuzația lui Liviu Pleșoianu privind valoarea redevențelor este copiată la indigo după discursul PDL (actualul PNL) de acum ani buni. Simplul fapt că vorbim despre acuzații copiate la indigo după discursul PDL, partidul care a fost campionul manipulărilor, ar fi trebuit să îi ridice numeroase semne de întrebare domnului Pleșoianu și să îl oprească să le repete. Era suficient să se informeze cu privire la reacția deja existentă public, prin care sunt demontate aceste minciuni. Nu a făcut-o, așa că reiau principalele argumente.
În primul rând, prin mult invocata HG 1446 din 2008 a fost modificat acordul petrolier în sensul adaptării acestuia la prevederile legii 238/2004, cunoscută și ca legea petrolului, lege care a fost adoptată în timpul guvernului condus de premierul Adrian Năstase. Guvernul Năstase a decis utilizarea principiului redevențelor, în locul principiului existent până atunci, de împărțire a producției. Guvernul de la acea dată, în care colegul de partid al domnului Pleșoianu, domnul Iulian Iancu era secretar de stat la Ministerul Industriilor, prin OUG 47/2002 a eliminat posibilitatea împărțirii producției și a înlocuit-o cu plata unei redevențe cuprinse între 3,5 – 13% din valoarea producției pentru exploatările de gaze și, respectiv, 3,5 - 13,5% pentru exploatările de țiței.
În al doilea rând, Ordonanța de Urgență 101/2007 modifică redevențele miniere și parțial redevențele petroliere, blocate prin legea 555/2004 privind privatizarea PETROM pentru o perioadă de 10 ani. Aceste modificări fac posibilă aplicarea noilor redevențe pentru operațiuni de tranzit a petrolului și de înmagazinare a gazelor naturale, dar valorile nu sunt stabilite de Guvern, ci de președintele ANRM (Agenția Națională de Resurse Mineral), o agenție independentă. Aceasta ar fi însemnat că în loc de HG nr. 1446/2008 semnată de către prim-ministru, 4 autorități guvernamentale avizatoare, precum și de către Ministerul Justiției, ne-am fi găsit în fața unui ordin semnat de un președinte de agenție.
Pentru a fi mai pe înțelesul domnului Pleșoianu e ca în bancul cu Radio Erevan "n-a fost o maşină, ci o bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a luat...".
În fine, observ că domnul Pleșoianu face referire constantă la raportul parlamentar din 2009 privind HG 1446, realizat de comisia condusă de domnul Iulian Iancu, fără a cunoaște toate detaliile cu privire la acesta. Pentru informarea domnului Pleșoianu, îl invit să verifice faptul că toate concluziile raportului din 2009 au fost infirmate prin rezoluția nr. 51/D/P/2009 din februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este o vorbă de duh mai veche care văd că a devenit principiu de bază pentru domnul Pleșoianu ”Calomniați, calomniați, ceva-ceva tot va rămâne”. Mai este însă o altă vorbă care se aplică mai bine în această situație: ”minciuna are picioare scurte”, iar neadevărurile lui Liviu Pleșoianu nu pot schimba evidențele.
Cred cu tărie că locul fiecărui parlamentar al coaliției PSD-ALDE este în tabăra celor care vorbesc despre proiecte și lucrurile bune pe care le facem împreună, nu în tabăra celor care calomniază și răspândesc fake-news-uri. Îl invit, deci, pe domnul Pleșoianu să aleagă în ce tabără se situează", a fost mesajul lui Andrei Gerea, fost ministru al Energiei și al Economiei, pentru deputatul PSD.

 

Laura Codruța Kovesi a avut un discurs cu mai multe frânturi logice în conferința de presă susținută miercuri, în care a încercat să apere o serie de procurori după dezvăluirile apărute în ultimele zile în presă. Cea mai clară minciună a șefei DNA o vizează direct.
In actiunea disciplinara inaintata Sectiei de procurori a CSM – care va avea rol de instanta disciplinara, se arata ca expertizele tehnice efectuate asupra inregistrarii audio in care Kovesi (n.red-  șefa DNA) cerea “sa decapati institutional in dosarul ala cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul daca din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decat cel intentionat de autoarea afirmatiilor, asa cum sustinea DNA, dar si Kovesi: “Concluziile de specialitate nu confirma ipoteza invocata in aparare de persoana cercetata, respectiv ca acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare”, scrie Lumea Justiției.


Victimizare dejucată de Inspecția Judiciară
Și aceasta nu este singura minciună majoră. În încercarea de a se victimiza, Laura Codruța Kovesi a afirmat că de când a început asediul asupra DNA, a avut 15 dosare de cercetare disciplinară.
Îtr-un răspuns pentru STIRIPESURSE.RO, Inspecţia Judiciară afirmă că şefa DNA a fost cercetată disciplinat în doar două dosare în ultimul an, nu 15, aşa cum a afirmat Kovesi. Mai mult, Inspecţia contrazice şi afirmaţiile despre controalele de la DNA Ploieşti.

"În perioada ianuarie 2017- prezent, au fost identificate 2 lucrări în care s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de doamna Laura Codruţa Koveşi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La 12 ianuarie 2018 Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Koveşi în una din aceste lucrări, astfel că la 14 februarie 2018 pe rolul Inspecţiei Judiciare exista o singură lucrare în care doamna procuror şef să fie cercetată disciplinar.

Cu referire la controlul tematic desfăşurat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura teritorială Ploieşti vă comunicăm faptul că acesta a fost dispus de la 28 februarie 2017 şi a avut următoarele obiective:

- verificarea existenţei la nivelul serviciului a unor date şi informaţii cu privire la eventuale disfuncţionalităţi privind activitatea procurorului Mircea Negulescu.;

- determinarea modului în care, la nivelul serviciului, a fost asigurată monitorizarea articolelor din presa locală privind activitatea profesională şi conduita procurorului Mircea Negulescu, precum şi înştiinţarea Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Structurii Centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la rezultatul monitorizării;

- identificarea eventualelor probleme semnalate, la nivelul serviciului, în activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor şi de rezolvare a sesizărilor cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către procurorul Mircea Negulescu.;

- determinarea modului în care au fost realizate, la nivelul serviciului, îndrumarea şi controlul activităţii desfăşurate de procurorul Mircea Negulescu.;

- identificarea măsurilor întreprinse de conducerea serviciului pentru preîntâmpinarea evoluţiei cazului privindu-l pe procuror Mircea Negulescu.

În paralel, Inspecţia Judiciară a declanşat mai multe proceduri disciplinare care au vizat activitatea sau conduita procurorului Mircea Negulescu.

Prin urmare, raportul de control cuprinde o analiza a măsurilor dispuse de conducerea DNA- ST Ploieşti în vederea preîntâmpinării evoluţiei cazului referitor la procurorul Mircea Negulescu şi nu o analiză a întregii activităţi a procurorilor de la DNA – ST Ploieşti", transmite IJ.

La postul de televiziune Realitatea TV aflat în insolvență de ani de zile și al cărui patron Cosmin Gușă, este chemat să dea cu subsemnatul în mai multe dosare de corupție, Rareș Bogdan a lansat mai multe acuzații la adresa deputatului de Argeș Mircea Drăghici.
Conform prezentatorului de la Realitatea  TV,  Mircea Drăghici şi sora sa, Cătălina Neague, ar implicaţi în scandalul Hexi Pharma. Conform lui Rareș Bogdan, Cătălina Neague, sora lui Drăghici, ca şef la RENAR, elibera acreditări pentru societatea Hexi Pharma.  Chiar titlul emisiunii a evidențiat intențiile lui Rareș Bogdan, altfel și el un client al DNA în mai multe dosare în care persoane din cercul său de influență - "Consilierul lui Ponta implicat în HEXI". Legătura este una simplă. Rareș Bogdan este un susținător total al aripii PDL din PNL și încearcă astfel să lovească în PSD și Victor Ponta. Altfel, este greu de înțeles că RENAR eliberază acreditări pe substanțe, nu pe activitatea firmei, pentru că acest lucru nu este pur și simplu în domeniul său de activitate.
În altă ordine de idei, Mircea Drăghici a anunțat că îl va da în judecată pe Rareș Bogdan pentru <acuzaţiile total false și nesusținute cu probe, lansate în cadrul emisiunii “Jocuri de putere”, la postul de televiziune Realitatea TV, moderată de Rareș Bogdan>, și a transmis, printr-un drept la replică al biroului de presă al PSD un punct de vedere.

 
" Nici eu, nici sora mea, Neague Cătălina, nu avem vreo legătură cu firma HEXI PHARMA;

-           Nici eu, nici sora mea nu l-am cunoscut vreodată pe patronul Dan Condrea, nici măcar nu știam de existența acestuia;

-           Toate informațiile din emisiune sunt neadevărate, fiind lansate acuzații șocante fără nici o probă;

-           Nu poți să lansezi asemenea acuzații fără să te documentezi și fără dovezi;

-           Voi acționa în judecată atât pe Rareș Bogdan, cât și pe toți cei care au preluat sau vor prelua informațiile, pentru că s-a încălcat dreptul la imagine și pentru că s-au adus acuzații de natură morală și penală fără nici o dovadă;

-           Voi face inclusiv sesizare la CNA pentru că am cerut drept la replică, dar mi s-a refuzat;

-           În timpul emisiunii l-am contactat pe Rareș Bogdan, atât prin mesaj, cât și prin intermediul Facebook-ului oficial al emisiunii, am cerut drept la replică, însă am fost ignorați. Am încercat același lucru și prin invitații din platou, unul dintre aceștia mi-a răspuns că a transmis dorința noastră, dar fără succes;

-           Este incredibil cum pot să fiu acuzat de relații obscure cu o firmă, la care avocații mei tocmai se pregăteau să depună o sesizare către instituțiile statului pentru finanțarea unui angajat Hexi Pharma (ciudat, cum l-a definit o parte a presei, pe numele său, Paul Dinu Grinţescu), care de peste 3 ani de zile pe banii, mașina și carburantul firmei sus-numite, îmi terorirează copiii din prima căsătorie, dându-se drept procuror, făcând investigații la fostul domiciliu al acestora. Martori sunt vecinii de la bloc;

-           Nu am depus încă aceste sesizări pentru că tocmai am aflat că “ciudatul” a fost dat afară. În funcție de ce vor spune avocații, voi acționa și în acest caz, conducerea firmei Hexi Pharma pentru susținere de activități de șantaj, hărțuire, amenințare cu moartea, urmărire și denigrare publică;

-           Este la mintea oricărui român că RENAR se ocupă cu acreditarea laboratoarelor, nu cu acreditarea unor dezinfectanți. RENAR nu acreditează substanțe, ci acreditează laboratoare! Iar Hexi Pharma distribuie substanțe, deci sora mea nu avea ce acreditare să le dea, nici măcar nu face parte din Comisia de Acreditare. Sigur că pentru o parte a presei nu contează adevărul, doar denigrarea publică, dar sigur se putea verifica imediat dacă RENAR are vreun amestec în povestea aceasta", a declarat Mircea Draghici.

 
 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.