Cristian Băcanu, secretar de stat în Ministerul Justiției, a spus că își dorește ca fiecare român să depună o declarație de avere pentru ca statul să poată „controla veniturile”. Declarația a fost facută la conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizata de cursdeguvernare.ro cu sprijinul ASE și AMCHAM.

„Poate ar fi util să discutăm noi ca societate, și e o temă pe care o lansez, despre o declaratie de avere pe care fiecare cetățean să o înregistreze, pentru că până la urmă trebuie să avem o evidență, ca să putem controla veniturile. Până atunci facem controale în orb și de foarte multe ori nedreptățim antreprenorii”, a declarat Cristian Băcanu.

El a spus a mai spus că în cadrul Ministerului de Finanțe se ia în discuție și înființarea parchetelor financiare pentru combaterea evaziunii fiscale.

„Chiar am discutat aseară cu domnul ministru Predoiu și nouă ni se pare că ar fi de bun augur să avem un altfel de mod de control. Să verificăm de pildă cum anumiți cetățeni au niște averi absolut impresionante, în condițiile în care nu avut niciodată venituri impozabile. Sunt n exemple. Avem tot felul de artiști iluștri, care merg cu tot felul de mașini, care de care mai scumpe, trăiesc în vile de lux, dar care nu plătesc taxe la bugetul de stat, nu plătesc impozite. Aici avem o problemă, pentru că statul român din păcate nu este eficient în controlarea acestor averi”, a spus Băcanu.

Cine spunea că Argeșul nu se bucură de respectul greilor PSD de la București? Rămasă șomeră după ce a ratat un nou post de europarlamentar, Gabriela Zoană a fost numită de Viorica Dăncilă  în funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției. Asta, deși guvernul este demis și din luna aprilie până în prezent Dăncilă nu a numit în posturile de secretar de stat rămase vacante la acest minister persoanele propuse de ministru.
Ana Birchall a refuzat timp de trei luni să accepte numirea unor secretari de stat impuși de PSD, iar, în replică, premierul a refuzat să îi aprobe propunerile pentru aceleași posturi.  
Gabriela Zoană a intrat în Parlamentul European în 2018, când Viorica Dăncilă a eliberat un loc pentru a veni la București ca premier. A fost director adjunct la Registrul Comerțului, este licențiată în drept la Universitatea Titu Maiorescu și doctor în drept la Academia de Poliție.

În maximum două săptămâni o hotărâre de guvern ar putea fi promovată cu normele metodologice ale noii legi a energiei și a gazelor, ceea ce ar permite ca din această primăvară primăriile să poate începe procedurile pentru concesionarea alimentării cu gaze. Cel puțin așa speră secretarul de stat în ministerul Energiei Robert Tudorache. Sigur, rămâne de văzut și când se întoarce din concediu Tudorel Toader sau dacă ministrul justiției scapă de remanierea care se anunță după ce doi-trei miniștri PSD ar putea candida la europarlamentare. Dacă Toader va fi demis, există riscul ca Iohannis să amâne cât de mult poate o nouă numire și foarte probabil, întârzierea se va reflecta și în momentul la care va fi dat avizul necesar, astfel că primarii se uită înfrigurați la bătălia politică ce este pe cale să le blocheze din nou proiectele.

“Legislația a fost modificată în Parlament, ministerul având obligația să facă normele metodologice, de aplicare a legii. Am reușit să obținem toate avizele, mai puțin avizul Ministerului Justiției. În maxim două săptămâni vom promova o Hotărâre de Guvern. Din primăvara aceasta, Primăriile pot să înceapă procedurile pentru concesionarea serviciului de alimentare cu gaze naturale”, a spus Tudorache, președinte ALDE Pitești și secretar de stat în Ministerul Energiei.

 Noua Lege a Energiei și a Gazelor permite autorităților locale să concesioneze de la ministerul Energiei serviciul de alimentare cu gaze naturale. Practic, primăriile, împreună cu firmele de profil care până acum nu se înghesuiau să execute extinderi mai ales în zone rurale pe care nu le considerau profitabile, vor putea investi pentru a permite oamenilor să aibă alimentare cu gaze.

Protocolul de cooperare încheiat între SRI şi Parchetul General prevede modul în care sunt valorificate mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, operaţiunile de interceptare audio-video, dar şi desfăşurarea activităţilor de supraveghere operativă şi investigaţii informative, notează Agerpres.

Astfel, documentul stipulează că solicitarea, prelungirea şi încetarea mandatului prevăzut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 şi eliberat în temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României se face potrivit dispoziţiilor legale. 

În situaţiile în care se impune desfăşurarea şi a altor activităţi decât cele autorizate prin mandatul anterior, SRI poate propune, în scris şi motivat, procurorului general completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluţia ameninţărilor ce constituie temeiul legal al acestuia.

Protocolul mai prevede că, pentru valorificarea momentelor operative, în situaţii deosebite, schimbul de informaţii se poate face şi cu privire la alte cauze, după obţinerea aprobării verbale a şefilor celor două instituţii sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituţii, documentele necesare. 

Parchetul poate solicita SRI "efectuarea unor verificări tehnice, cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a 
fi interceptat, starea de funcţiune a postului, precum şi la existenta condiţiilor tehnice necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor autorizaţiei, iar SRI "va efectua verificări în evidenţele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor efectuate în baza actelor de autorizare". 

Conform protocolului, SRI va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date înseriaţi, puşi la dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. 

În plus, SRI va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante, iar ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. 

"Solicitarea trebuie să conţină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecvenţa radio), data şi ora efectuării convorbirii sau comunicării. În vederea desfăşurării acestor activităţi, Parchetul sau parchetele teritoriale vor transmite Serviciului suporţii de date conţinând înregistrările menţionate la alin.(1). (...) Pentru utilizarea pe momente operative a echipamentelor mobile din dotare, în vederea identificării şi localizării persoanelor urmărite, ce utilizează terminale mobile, Parchetul sau parchetele teritoriale transmit unităţii specializate a Serviciului actele de autorizare emise potrivit legii, ce vor cuprinde şi dispoziţia de interceptare şi înregistrare a convorbirilor (...). Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicile tehnice (IMSI, IMEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale. Pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităţilor de 
punere în executare a actelor de autorizare emise, unitatea specializată din cadrul Serviciului va desemna un ofiţer de legătură cu Parchetul, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, din cadrul structurilor corespondente ale direcţiilor judeţene de informaţii", se mai spune în document.
Un alt capitol din protocol se referă la cooperarea SRI cu DNA în domeniul interceptărilor. 

Protocolul cu DNA
Astfel, la art. 39 se stipulează că SRI acordă sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin Direcţiei Naţionale Anticorupţie - structura centrală, cu privire la punerea în aplicare a actelor de autorizare eliberate în temeiul art.91 (1) - 91 (5) din Codul de procedură penală. 

"Sprijinul tehnic constă în transmiterea semnalului, managementul şi întreţinerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spaţiile destinate Direcţiei. Recepţionarea semnalului şi transcrierea conţinutului comunicaţiilor interceptate se efectuează de către Direcţie. Implementarea aplicaţiilor specifice pe terminalele de exploatare tehnică aflate în proprietatea/administrarea Direcţiei, întreţinerea şi depanarea echipamentelor de criptare se efectuează de Serviciu, prin unitatea specializată. Reţelele LAN aferente spaţiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcţie. Sunt interzise orice intervenţii software constând în testări de aplicaţii, modificarea softului existent şi altele asemenea, asupra sistemului informatic. Tentativele de intruziune în bazele de date ale sistemului, dincolo de limita admisă prin drepturile de acces, atrag după sine decuplarea de la sistem. Remedierea deranjamentelor hardware apărute în procesul de exploatare tehnică la echipamentele din spaţiile destinate Direcţiei va fi efectuată de cadre specializate ale Serviciului, iar în cazul înlocuirii unor componente, cheltuielile vor fi suportate de către aceasta. Deranjamentele software ale aplicaţiei specifice vor fi eliminate de specialiştii Serviciului, la solicitarea Direcţiei. Serviciul va aplica terminalelor şi LAN-urilor configurate în spaţiile destinate Direcţiei politicile, strategiile şi procedurile de securitate şi protecţie implementate în reţelele proprii de transmisii de date", se arată în document. 

Un capitol distinct al protocolului se referă la operaţiunile SRI de interceptare audio-video. 

La cererea scrisă a Parchetului sau a parchetelor teritoriale, SRI efectuează operaţiuni tehnice audio/video, în baza actului de 
autorizare emis de instanţa de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de Serviciu. 

Aceste activităţi vor fi realizate de unitatea specializată, cu aprobarea directorului SRI şi numai în cazurile prevăzute în art.2 din protocol. 

Acţiunile audio/video vor fi executate de unitatea specializată a Serviciului sau de direcţiile judeţene de informaţii, sub coordonarea procurorului de caz, în baza unui 'Plan comun de acţiune', întocmit de reprezentanţi desemnaţi ai celor două părţi şi aprobat de şeful unităţii specializate a Serviciului sau de şefii direcţiilor judeţene de informaţii. 

În legătură cu executarea de către SRI a activităţilor de supraveghere operativă şi investigaţii informative, acestea se desfăşoară la solicitarea scrisă a Parchetului sau a parchetelor teritoriale, în cauze complexe dintre cele prevăzute la art.2 şi numai după aprobarea solicitărilor de către adjunctul directorului care coordonează activitatea de profil. 

"Solicitarea de realizare a unei acţiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puţin 48 de ore înainte de declanşarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor. Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situaţii deosebite, termenul poate fi extins până la maxim 3 zile, indiferent de natura infracţiunilor săvârşite sau a măsurilor preventive dispuse. În situaţii excepţionale, când nu există posibilitatea emiterii, în termenul prevăzut la alin.(1), a solicitării scrise, cu acordul verbal al prim-adjunctului directorului ori adjunctului care coordonează activitatea de profil, acţiunea se poate executa, urmând ca, în cel mult 24 de ore, să fie trimisă  solicitarea scrisă, în care se vor menţiona în mod obligatoriu datele pe baza cărora s-au obţinut aprobarea", se mai arată în protocol.

Reacția lui Tudorel Toader

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a venit cu o replică fulger la desecretizarea protocolului dintre SRI şi Parchetul General. Ministrul susţine că apreciază demersul şi că adevărul trebuie să iasă la iveală. "Apreciem desecretizarea Protocolului SRI - Parchetul General - adevarul trebuie sa iasa la suprafata !
Vom aprecia continuarea procesului de desecretizare !", a scris Tudorel Toader pe Facebook.

Președintele este eliminat din procedura numirii și revocării procurorului general, procurorului-șef al DNA și procurorului-șef al DIICOT. Aceștia vor fi numiți de CSM, la propunerea ministrului Justiției. Alte modificări la legile justiției propuse de Tudorel Toader vizează o vechime mai mare pentru promovare și mandat de patru ani pentru procurori și judecători.  
 
Schimbări importante propuse de ministrul Tudorel Toader la legile justiției. Acestea au intră în dezbatere publică. Una din cele mai importante măsuri este aceea că Președintele este eliminat din procedura numirii și revocării procurorului general, procurorului-șef al DNA și procurorului-șef al DIICOT. Aceștia vor fi numiți de CSM, la propunerea ministrului Justiției. În același timp, ministerul Justiției propune ca președintele ICCJ să fie numit de către președintele României, ca și în prezent, dar propunerea o va face Secția pentru judecători a CSM.

 

Vechime pentru procurori și judecători

Tudorel Toader propune și majorarea vechimii necesare pentru promovarea în funcție: 7 ani de activitate efectivă ca judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat. 7 ani de activitate efectivă, la procurori, pentru a ajunge la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat. 8 ani de activitate efectivă pentru a promova în funcția de procuror al DIICOT sau DNA. 10 ani vechime efectivă pentru a ajunge judecător la Curtea de Apel, respectiv procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. 15 ani vechime efectivă pentru a ajunge procuror la Parchetul de pe lângă ICCJ. 18 ani vechime efectivă pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. La condiția vechimii se adaugă toate celelalte condiții prevăzute în lege.
 
Mandatele procurorilor șefi, prelungite la 4 ani
Ministerul mai propune și prelungirea mandatelor de conducere de la 3 la 4 ani a șefilor DNA, DIICOT și procurorului general. Mandatele actualilor șefi nu vor fi prelungite cu încă un an.

 

Magistrații vor răspunde în solidar cu statul pentru erori
O altă decizie majoră este acea că Procurorul ierarhic superior va evalua probele din dosar și poate infirma. Acesta va fi nevoit să verifice atât legalitatea, cât și temenicia unei soluții a procurorului de caz. Practic, soluţiile pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior şi pe fond. De asemenea, proiectul de lege prevede că magistrații vor răspunde în solidar cu statul pentru erori. Statul va fi obligat să se îndrepte în regres către magistrați în astfel de cazuri.
 
Direcție specială pentru a urmări penal magistrații. Inspecția judiciară la MJ
În fine, Tudorel Toader a anunțat că propune înființarea unei direcții specializate, pe lângă DNA și DIICOT: o direcție care să aibă competența exclusivă de a urmări penal magistrații acuzați de comiterea unor infracțiuni. În plus, inspecția judiciară ar urma să treacă la ministerul justiției pentru a nu mai fi dependentă de CSM.

 Măsuri pentru magistrații pensionari.

 De asemenea, ministerul justiției propune ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să se suspende, pe durata mandatului, din magistratură și ca Inspecția judiciară să treacă la Ministerul Justiției pentru a nu fi dependentă de CSM. De asemenea, proiectul prevede ca magistrații pensionari să nu mai fie reîncadrați și să nu mai rămână în locuințele de serviciu.

 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.