După ce l-au anunțat că l-au ascultat opt ani fără să găsească nicio probă care să îl acuze, pe baza unor denunțuri, procurorii DNA au cerut Parlamentului, prin Parchetul General, aviz pentru începerea urmăririi penale pe numele preşedintelui ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală, a anunțat oficial Direcția Națională Anticorupție.
Este vorba despre presupuse fapte din 2004.  
Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA „la cerea autorităţilor judiciare austriece”.
Este vorba despre presupuse fapte de luare de mită, de 800.000 de dolari, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, astfel încât să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie.
Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiţionale.
 

Joi dimineață, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au declanșat 23 de percheziții în București și Ilfov, la o instituție de interes public, birourile și locuințele mai multor angajați bănuiți de fapte de corupție. Aceștia cereau mită pentru Prima Casă. Potrivit unor surse, mita solicitată de angajaţi pentru a urgenta soluţionarea dosarelor primite pentru Progamul Prima Casă era cuprinsă între 200 si 500 de euro - fiind vizate aproximativ 60 de astfel de cazuri.
Conform unui comunicat al poliției, activitățile vizează mai multe persoane bănuite că ar fi condiționat soluționarea cererilor unor beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanții din partea statului român de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite.
Este vorba despre sediul Fondului de Garantare a Creditelor din Bucureşti, ai căror funcționari  sunt bănuiți că ar fi condiționat urgentarea îndeplinirii actelor de primirea unor sume de bani.
”Aceștia ar fi condiționat soluționarea cererilor petenților, beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanții din partea statului român, de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite, în mod direct sau prin intermediul unor apropiați. Astfel, ar fi fost creat un mecanism între funcționarii instituției din diverse compartimente, având ca scop obținerea de beneficii personale.
 Prin activitățile efectuate nu s-ar fi respectat ordinea înregistrării cererilor, nu ar fi fost acordate șansele egale tuturor celor care depuneau cereri și ar fi fost încălcat accesul liber al beneficiarilor de bună-credință, câștigători fiind cei care ar fi oferit bani în schimbul soluționării dosarelor.” - se arată în comunicat.
De asemenea, potrivit unor surse, mita solicitată de angajaţi pentru a urgenta soluţionarea dosarelor primite pentru Progamul Prima Casă era cuprinsă între 200 si 500 de euro - fiind vizate aproximativ 60 de astfel de cazuri.
Vor fi puse în aplicare 8 mandate de aducere pe numele persoanelor bănuite, iar alte 60 de persoane urmează a fi audiate în calitate de martori.
Concomitent, cu sprijinul specialiștilor din cadrul A.N.A.F. – Direcția Generală Antifraudă Fiscală, vor fi efectuate controale fiscale și verificări de specialitate la o societate comercială deținută de una dintre persoanele bănuite și pentru stabilirea fluxurilor financiare aferente sumelor de bani obținute ilegal de persoanele implicate în mecanismul infracțional.
Procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi poliţişti ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din I.G.P.R fac joi dimineaţă 23 de percheziţii în Bucureşti şi în Ilfov, la sediul unei instituţii de interese public şi la domicilii ale angajaţilor, într-un dosar de corupţie instrumentat de Parchetul  de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Au fost emise mandate de aducere pentru opt persoane, suspecte în acest dosar, iar 60 de martori ar urma să fie audiaţi.
Percheziţiile efectuate joi de procurorii Parchetului General au loc la Fondul de Garantare a Creditelor, în legătură cu programul "Prima casă". Purtătorul de cuvânt al Fondului de Garantare a Creditelor a confirmat că are loc percheziții la această oră și a precizat că se asigură tot sprijinul pentru „buna desfășurare a acestei acțiuni de investigație”.
„Acțiunea vizează cercetarea unor potențiale infracțiuni, dar noi suntem transparenți și asigurăm tot sprijinul pentru buna desfășurare a acestei acțiuni de investigație. Asigurăm în acest moment întreg fluxul operațional pentru derularea activității noastre pentru implementarea programelor și proiectelor aflate în derulare. Activitatea se desfășoară normal și programul „Prima Casă” se desfășoară în continuare. (...) Acordăm tot sprijinul necesar pentru buna derulare a acestei acțiuni”, a transmis purtătorul de cuvânt al Fondului de Garantare a Creditelor.
„Actele procedurale efectuate astăzi, 19.07.2018, la sediul FNGCIMM, de către organele abilitate ale statului, fac parte din cadrul unei investigații complexe, specializate. Investigația vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție în desfășurarea activității FNGCIMM, fiind vizată o perioadă de timp de câțiva ani. Anchetă este în momentul de față în plină desfășurare.
Având în vedere limitele de comunicare publică pe această temă, impuse de specificul acțiunii, dorim să-i asigurăm pe clienții și partenerii FNGCIMM că obiectivele strategice, proiectele și programele aflate în derulare se vor desfășura conform graficelor stabilite”, arată comunicatul instituției.

Un fost partener de afaceri al unui contractor militari american a plecat vinovat pentru că a fost parte dintr-o schemă care a funcționat ani la rândul în care  au fost mituiți mai mulți oficiali ai armatei SUA staționați la o bază militară americană din Kuweit, a anunțat procurorul general adjunct Brian A. Benczkowski din Divizia Penală a Departamentului Justiției din SUA.
Finbar Charles, în vârstă de 62 de ani, cetățean din Saint Lucia, mutat între timp în orașul Baguio din Filipine, a fost partener de afaceri al unui fost contractant militar american, Terry Hall. Ca partener de afaceri al lui Hall, Charles a facilitat acestuia, dar și altora să furnizeze mii de dolari în mită în perioada 2005-2007 unor oficiali din armata SUA în schimbul unui tratament preferențial pentru companiile Hall cu privire la furnizarea de apă îmbuteliată și să construiască garduri de securitate pentru a susține trupele americane staționate în Kuweit și Irak.
Ca parte a rolului său în această conspirație criminală, Charles a gestionat conturi bancare în Kuweit și Filipine, prin care transfera mita către diverși oficiali ai armatei americane. Cu toții au pledat vinovați sau au fost condamnați pentru acuzele care le-au fost aduse. Finbar Charles a recunoscut că a obținut personal peste 228.000 de dolari câștiguri ilicite ca urmare a participării sale.
Sentința este stabilită pentru 26 noiembrie.
Acest caz a fost investigat de Serviciul de Investigații Criminale de Apărare, de Comandamentul de Investigare Penală al Armatei S.U.A., de FBI și de Inspectorul General Special pentru Reconstrucția Irakului. 

Trei infirmiere de la Spitalul Județean Argeș au fost reținute astăzi. Pocurorii cer judecătorului de la Tribunalul Argeș arest preventiv pentru 30 de zile în cazul celor trei infirmiere de la Spitalul Județean de Urgență Argeș acuzate de procurori de luare de mită.

Anchetatorii susțin că cele trei femei - Ionica Daniela Moca, Gazela Sandu  şi Daniela Gabriela Gheorghe - solicitau bani în schimbul eliberării de adeverențe pentru concedii medicale.

20 de milioane de euro, atât ar fi valoarea spăgilor plătite de o firmă care a reabilitat linia de cale ferată Bucureşti-Constanța. Un milion de euro, susţin procurorii DNA, ar fi ajuns la fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.
Însă pentru a-l pune sub acuzare, DNA are nevoie de avizul Preşedintelui României. Pentru alte milioane încasate ilegal, au fost puse deja sub control judiciar patru persoane, între care omul de afaceri Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, şi fostul fin al lui Vlădescu, fostul deputat și lider al PDL Argeș Cristian Boureanu.
Culmea este că relația dintre Vlădescu și Boureanu este celebră. Căsătoria lui Cristian cu Irina Boureanu, s-a terminat cu un scandal monstru. În anul 2000, când i-a jurat iubire frumoasei brunete, lui Cristi nici prin cap nu i-ar fi trecut că soţia lui îl va părăsi pentru naşul de cununie, nimeni altul decât fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu. Lovitura primită de Boureanu a fost atât de dură, încât acesta i-a spus soţiei că nu-şi va mai vedea niciodată fiica, pe Ioana, dacă se mai întâlneşte cu naşul. O vreme, Irina Boureanu s-a conformat: a încheiat relaţia cu Vlădescu, iar fata a rămas în grija ei. Fostul ministru a plătit şi el “scump” aventura: i-a făcut “cadou” lui Boureanu acţiunile sale la firma pe care o aveau împreună.

Semnarea contractului din 2005, prin care se reabilita linia de cale ferată Bucureşti-Constanța, ar fi ascuns, spun procurorii DNA, un comision ilegal de 3, 5 la sută din banii plătiţi de CFR, adică spaga pentru mai mulţi funcţionari publici.
Criza economică din 2008, susţin procurorii, a influenţat comisionul care ar fi urcat la 10 procente, iar firma de construcţii a continuat lucrările pe drumul spre mare şi a reparat şi linia Bucureşti - Câmpina.
Reabilitarea liniei de cale ferată București - Constanța a costat bugetul peste un miliard de euro, potrivit datelor publice. Doar pentru reabilitarea a două tronsoane, firma străină ar fi încasat 260 de milioane, din care, spun procurorii DNA, 20 de milioane de euro s-ar fi întors ca spăgi către funcţionari ai statului şi către persoane ce şi-ar fi traficat influenţa pentru derularea contractelor.
4 milioane şi jumătate de euro ar fi primit șpagă, afirmă procurorii, omul de afaceri Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Ionuţ Costea a fost aproape 4 ani directorul băncii de stat Eximbank şi avea o leafă de peste 20.000 de euro.

Alte câteva sute de mii de euro ar fi ajuns la fostul deputat Cristian Boureanu, pe care DNA îl acuză de complicitate la luare de mită şi trafic de influenţă. Nici acesta nu a vrut să comenteze acuzaţiile. Sebastian Vlădescu, în acea vreme ministru al Finanţelor, spune că va da o declaraţie după ce preşedintele ţării va decide dacă aprobă cererea de urmărire penală. Un milion de euro ar fi primit Vlădescu prin intermediul unui amalgam de firme înregistrate în paradisuri fiscale.
CFR, companie aflată în pragul falimentului, a plătit, consideră procurorii, cu 13 la sută mai mult față de valoarea reală a contractului. Procurorii DNA au decis să plaseze sub control judiciar pe cauţiune patru dintre persoanele implicate în aces caz de corupţie. Aşa încât Ionuţ Costea va trebui să pună la dispoziţia statuilui 1,5 milioane de euro, în timp ce Boureanu trebuie să achite 200.000 de euro. În cazul în care nu vor respecta rigorile măsurilor preventive, riscă să se aleagă cu altele mai grave, inclusiv cu mandate de arestare.
Procurorii spun că ancheta este abia la început. Vor să afle dacă firma în numele căreia s-ar fi plătiţi spăgile este direct implicată sau doar reprezentantul ei din România.

Meteo

Clear

0°C

Pitesti

Clear
Humidity: 96%
Wind: WNW at 12.87 km/h
Tuesday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
-2°C / 3°C
Wednesday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
0°C / 4°C
Thursday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
-1°C / 1°C
Friday
Mostly cloudy
-6°C / 2°C