Într-un mod fără echivoc, Liviu Dragnea s-a referit, în discursul de la Călăraşi, la partidele de laborator, construite de servicii secrete şi organizaţii discrete. „PRo România nu este partid de stânga. Este un partid de securiști, un partid construit în laborator, un partid care de la bun început au furat. Acolo este un partid plin de securiști și de masoni. O să facem și publice aceste nume,” a spus Dragnea.
„Oameni buni, acum avem niște partide care sunt în viața politică: PSD, PNL, USR-PLUS, Pro România, ALDE, PMP, UDMR. A spus cineva că suntem atacați și de un partid de stânga. Pro România nu este partid de stânga. Este un partid de securiști, un partid construit în laborator, un partid care de la bun început au furat. Acolo este un partid plin de securiști și de masoni. O să facem și publice aceste nume. La USR-PLUS. Îl întreb pe domnul Julien Dacian Cioloș dacă are legătură cu vreun serviciu secret din străinătate sau cu vreun șef al unui serviciu secret?”, a declarat Liviu Dragnea.
Eduard Hellvig îl promovează pe Rareş Bogdan în fruntea listei PNL, afirmă, fără echivoc, preşedintele social-democrat.
“Întreb și eu, că văd că SRI și Eduard Hellvig îl bagă în față de Rareș Bogdan. Îl întreb și eu pe domnul Rareș Bogdan: ați făcut concedii cu Eduard Hellvig? Nu că ar fi rău, dar măcar să știm legăturile”
Mircea Drăghici: PSD este singurul partid românesc care luptă, prin ceea ce face, pentru români, pentru România
În replică, deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, șeful de campanie al PSD, i-a îndemnat pe liderii din teritoriu ai partidului să rămână lângă oameni. Să lupte în continuare pentru țară și pentru românii pe care îi reprezintă. Să fie patrioți, să fie români adevărați oriunde ar merge și să nu își vândă țara așa cum au făcut alții.
„Partidul Social Democrat este singurul partid românesc care luptă, prin ceea ce face, pentru români, pentru România. Are un lider patriot care a gândit un program de guvernare pentru România, un program de guvernare care este urmărit la milimetru de colegii noștri de la Consiliul Național, colegii noștri din conducerea partidului și, bineînțeles, colegii noștri implicați activ în Guvernul PSD-ALDE. Partidul Social Democrat este un partid al patrioților, al românilor care gândesc pentru români și pentru țara lor.”, a declarat Mircea Drăghici.
De asemenea, deputatul PSD i-a îndemnat pe membrii partidului să nu mai lase minciunile opoziției să curgă fără să reacționeze. Oamenii trebuie să știe adevărul, a spus Mircea Drăghici.
„Nu trebuie să lăsăm invectivele și mizeriile pe care le vedeți din partea oamenilor opoziției să ne afecteze în relațiile cu oamenii simpli. Trebuie să vorbim constructiv, pozitiv despre ceea ce facem și să repetăm tot timpul care sunt măsurile bune luate de acest Guvern și cele pe care le vom lua în continuare.”, a mai declarat Mircea Drăghici.

Victor Ponta este audiat la Parchetul General. Fostul premier a fost citat în dosarul lui Kovesi, la Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. Șeful Pro România este cel care a numit-o pe Kovesi la conducerea DNA, după o înțelegere cu Traian Băsescu.

”Am fost citat ca martor, din fericire. Ultima dată când ne-am văzut aici eram în cârje și inculpat, acum sunt martor și pe picioarele mele. Nu știu ce voi fi întrebat. Am fost citat ieri. Pot să spun un singur lucru, adevărul. Sunt procuror, sunt om al legii. N-o să mint pentru nimeni, niciodată. Nu sunt o victimă. Nu sunt deloc o victimă” a spus Victor Ponta la intrarea la audieri.
Victor Ponta a vorbit și despre momentul în care Kovesi l-ar fi vizitat pe Sebastian Ghiță într-o vie din zona Ploieştiului: „Faimoasa întâlnire din via domnului Ghiță a avut loc în anul 2010 sau 2011 când doamna Kovesi nu era șefă la DNA și eu nu eram prim-ministru. Era la Parchetul General. Nu (s-a discutat despre dosare, n. red.) că nu era la DNA doamna Kovesi iar eu nu eram prim-ministru.”
Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Laura Codruţa Kovesi a fost citată la Secţia de investigare a magistraţilor din cadrul Parchetului General pentru a fi audiată, vineri, într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie.

Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară cu un avion a fostului director al FNI Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Poliţia Română a transmis, în decembrie 2018, că a achitat unei firme de transport aerian peste 234.000 de lei pentru aducerea în ţară din Indonezia a fostului director al FNI.

Miercuri, Laura Kovesi a declarat că este nevinovată şi că îşi va continua drumul în procedura pentru ocuparea funcţiei de şef al Parchetului European.

Într-un moment de demagogie totală, Pro România, prin Victor Ponta, propune eliminaea subvențiilor partidelor politice, invocând grija pentru pensii și salarii sau alocații. Culmea este că, în perioada în care a fost președinte al PSD, a susținut din plin adoptarea acestei legi care, printre altele, a pus România în acord cu cerințele GRECO în privința luptei împotriva corupției.

Deputatul de Argeș Mircea Drăghici, unul dintre inițiatorii legii, a demonstrat, punctual, de ce este nevoie de această subvenție, care există peste tot în statele europene și de ce propunerile partidului format din oameni care au fugit sau au fost dați afară din PSD și PC sunt demagogice. 
"Independența partidelor politice este unul dintre pilonii unei democrații. E și motivul pentru care statele democratice le oferă acestora, prin susținere financiară publică, libertate față de finanțarea privată - din păcate, adesea condiționată de interese de multe ori ascunse și de cele mai multe ori toxice.

Suedia, de exemplu, unul dintre cele mai democratice state din lume, alocă circa 0,09% din Produsul Intern Brut pentru finanțarea formațiunilor politice. Spre comparație, partidele din România au marja de alocare intre 0,01%-0,04% din PIB!

Sunt necesare subvențiile de stat? DA! Pentru că eliberează partidele de o dependență nesănătoasă față de donațiile unor grupuri de interese cu putere financiară, oferind în același timp statului un control mai mare asupra modului în care banii acestora sunt obținuți și cheltuiți.

3 motive pentru care subvențiile sunt necesare:

1. Alocarea subvențiilor se face în funcție de rezultatele din alegeri. Este respectat votul cetățenilor, care nu mai poate fi sechestrat de interese din umbră.
2. Interesele private nu mai pot domina proiectele publice. Este păstrată sănătatea aparatului legislativ și administrativ.
3. Politica rămâne a partidelor, nu a intereselor de grup. Este redus riscul de corupție din activitatea politică", a scris secretarul Camerei Deputatilor pe pagina sa de Facebook.

Victor Ponta a fost prezent în Pitești la o ședință cu membrii Pro România Argeș, ulterior susținând o conferință de presă. De la Pitești, Ponta a plecat direct la spectacolul de la Ateneu dedicat preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către România. Fostul premier a vorbit despre relațiile pe care le are cu primarii din Argeș, dar și despre relația pe care crede că liderii PSD Argeș o au față de conducerea centrală. El susține că liderii PSD Argeș se întrec în a fi obedienți șefilor de la București, motiv pentru care Argeșul are multe de pierdut.

Victor Ponta a anunțat că va fi primul pe lista de candidați la alegerile europarlamentare pe lista Pro România, invocând notorietatea pe care o are, dar a susținut că va rămâne în continuare parlamentar în legislativul românesc.

Victor Ponta a spus că politica dusă de actualul guvern este una de tip CARITAS, neputând să ducă la îndeplinire toate promisiunile.
Fostul premier a mai spus că cel mai mare regret al său este faptul că nu a semnat el începerea proiectului autostrăzii Pitești-Sibiu, afirmând că își dorește ca lucrările să fie începute măcar anul viitor, dar că regretă că au fost pierduți deja 5 ani în care ar fi putut să se realizeze. 

 

Săptămâna trecută, PRO România, prin Departamentul Justiție, coordonat de avocatul Liviu Stancu, fost secretar de stat în ministerul Justiției, și Departamentul de Egalitate de Șanse, aflat în coordonarea avocatei Anca Bălășoiu a organizat dezbaterea cu tema „Educația juridică - o inițiativă civică sau o componentă a programei școlare”.
Aceasta este o temă mai veche pe care Liviu Stancu a încercat să o aducă în prim plan, mai ales că cele mai multe spețe judecată în instanțele din țară sunt pe partea civilă. Practic, susține Liviu Stancu, ar fi nevoie ca fiecare cetățean să aibă cunoștințele generale despre drepturile și oblicațiile sale și despre sistemul de justiție și nu numai, iar educația ar trebui făcută începând din perioada școlii. Desigur, informația ar trebui modelată la nivelul capacității de înțelegere la nivelul elevilor și pentru stimularea atractivității.
Deputatele Emilia Meiroșu  și Mihaela Huncă  au punctat experiențele proprii și au dezvoltat nevoia de adaptare a mesajelor la capacitatea de înțelegere a elevilor încă din ciclul primar. Totodată, au subliniat că temele realității zilnice, cele “palpabile” interesează cel mai mult tânăra generație: drepturile elevului, cât de liber te poți exprima pe facebook, ce înseamnă a face afaceri, condusul autoturismului sau problemele extreme cum ar fi  efectele legale ale consumul de droguri. La dezbatere a participat și fostul ministru al Finanțelor, Ioana Petrescu.
Formator în educația de specialitate, magistratul Nelu Ciobanu, director adjunct al Institutului Național al Magistraturii, a oferit perspectiva modului în care drepturile si libertățile fundamentale pot fi percepute, făcând referiri și la nevoia de a pregăti tinerii inclusiv pentru exercitarea statutului de cetățean european. De asemenea, avocatul Mugur Mitroi, președintele Consiliului de Mediere a prezentat nevoia de a produce la nivelul generației tinere un apetit pentru stingerea conflictelor prin negociere, de învățare a modului de detensionare a conflictelor, ca soluții alternative litigiilor în instanță.
Între concluziile formulate s-a menționat că într-o programă sufocată de materii și într-un context deloc flexibil noilor perspective, educația juridică ar putea fi integrată prin mecanismul “Școlii Altfel”, elevii având posibilitatea să ia contact cu diverse medii ce presupun viața juridică. Contactul direct, “jocurile  de rol “ prin procese simulate într-o  sală de tribunal reală, provocarea de a face actorie într-un film despre delincvența juvenilă sau o simplă plimbare în grup cu bicicleta pe un traseu cu reguli de circulație reprezintă mijloace care, cu siguranță induc înțelegerea si acceptarea regulilor.
Copiii sunt mult mai curioși și mai avizi de informație decât credem și rămâne să adaptăm modalitatea de explicare a legii la capacitatea lor de a înțelege lucrurile și atunci, educația juridică chiar se va întâmpla, a precizat fostul secretar de stat Liviu Stancu, coordonatorul Departamentului de Justiție al Pro România.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.