Procurorii DNA au cerut, marţi, la Instanţa supremă, condamnarea la închisoare cu executare a inculpaţilor din dosarul DGASPC Teleorman, în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Liviu Dragnea a spus, la ieșirea de la ÎCCJ, că nu a comis faptele invocate de procurorii DNA. „Am rămas impresionat și pus pe gânduri de declarațiile doamnei Miloș. A spus în fața Înaltei Curți presiunile la care a fost supusă în timpul cercetării penale de către procuror. I s-a cerut în mod explicit să spună ceva despre mine. A fost amenințată că rămâne pe drumuri, că nu o să mai aibă de mâncat, că o să fie târâtă prin judecată. A refuzat în permanență și a spus că nu poate să mintă pentru că vrea totuși să rămână o femeie verticală”, a declarat Liviu Dragnea. 

„Pentru noi, cei care suntem târâți în acest proces, e o experiență de viață pe care nu o doresc niciunui dușman. Sunt oameni care au viețile distruse, care au psihicul distrus, care au probleme în familiile lor. Au fost târâți aici pentru ce? Pentru niște afirmații dintr-un rechizitriu având o singură țintă politică, și anume eu”, a adăugat liderul Camerei Deputaților. 


Pentru Liviu Dragnea, procurorul de şedinţă a cerut pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cazul liderului PSD, procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul 'Referendumul', în care Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare, astfel impunându-se anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.

Tot pedepse spre mediu au fost solicitate pentru Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, şi Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, pentru acuzaţiile care li se aduc.

Pentru inculpaţii Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, şi Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, anchetatorii au solicitat, având în vedere că au recunoscut faptele, pedepse orientate către minimum pentru acuzaţiile din dosar.

Totodată, în cazul inculpaţilor care au dorit judecarea în procedură simplificată - Anisa Niculina Stoica, Adriana Botorogeanu (cele două angajate la DGASPC Teleorman despre care procurorii spun că lucrau de fapt la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman) şi Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare -, DNA a cerut ca aceştia să fie condamnaţi pe o perioadă orientată către minim prevăzut de lege şi cu reducerea unei treimi din pedeapsă.

În schimb, în cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorul a solicitat încetarea procesului, după ce aceasta a achitat prejudiciul în cauză.

Pe latură civilă, DNA apreciază că fiecare inculpat trebuie să contribuie la repararea prejudiciului adus DGASPC Teleorman.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016 iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.

În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Inspecţia Judiciară a încheiat verificările în cauza deschisă în urma solicitării formulate de DNA la Curtea de Apel Ploieşti, în ultimul termen al procesului Kovesi vs. Antena 3. Raportul a fost transmis Plenului CSM pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea 317/2004. "Inspectorii judiciari au concluzionat că formularea unei cereri de către Direcţia Naţională Anticorupţie în maniera şi circumstanţele descrise poate constitui o atingere adusă independenţei magistraţilor", precizează Inspecţia Judiciară. CSM anunţa pe 12 martie că sesizarea formulată de jurnaliştii Emanuel-Mihai Gâdea, Tudor Radu, Bianca Grigore, Mugur-Cristian Ciuvică şi Răzvan-Ovidiu Savaliuc, cu referire la incidentele care au avut loc la termenul din 6 martie 2018, în legătură cu soluţionarea dosarului nr.6043/3/3015 aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti a fost trimisă Inspecţiei Judiciare. La ultimul termen al procesului în care mai mulţi jurnalişti Antena 3 au fost condamnaţi la plata a 300.000 daune morale şefei DNA, doi procurori DNA au solicitat instanţei să li se transmită toate documentele din dosar, în vederea soluţionării unui dosar penal.

 Curtea de Apel Ploieşti a decis, marţi, că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3. 

Sentinţă într-un dosar ce se judecă deja de mai bine de trei ani. Procurorul-sef al DNA, Laura Codruţa Kovesi va primi 300.000 de lei daune morale, în dosarul în care aceasta ceruse despăgubiri de un milion de lei. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Ploiești.

Curtea de Apel Ploieşti a decis că şefa DNA va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3.

 Nu e niciun război. E o execuţie. Nu e legalitate de arme. DNA a palmat orice fel de probleme ale lui Mircea Băsescu până la emisiunile noastre. Kovesi s-a enervat şi ne-a executat cu ajutorul unor judecători fricoşi. Cu ce armată să mă determine ei pe mine să îmi cer scuze? Voi fi solidat şi financiar cu colegii mei de televiziune şi de emisiune. Banii îi poate lua teoretic, dar nu mă poate face să îmi cer scuze. O fi considerat că eu am 100% dreptate, de aia nu m-a introdus şi pe mine în procesul ăsta. Kovesi se umileşte pe ea din poziţia pe care o are pentru această acţiune penibilă. Nu a demonstrat prejudiciul. Kovesi a executat la noi tot ce se putea executa. Pe fondatorul trustlui, sediile noastre care stau în paragină acum, şi acum acest proces. Face un abuz în serviciu incredibil. Noi suntem Greu de ucis partea a cincea - a afirmat Mircea Badea.

Suntem complet șocați să aflăm așa ceva. În nicio țară din lume șeful unei instituții de forță nu dă în judecată jurnaliști și cere despăgubiri atât de importante.

Este absolut șocant! Pe de altă parte ținând cont de modul în care șefa DNA a cerut dosarul înainte de ultimul termen, totul a devenit o acțiune de intimiare.

Totul este la vedere de acum: după ce ne-au luat sediile, acum ne iau și apartamentele, pentru că cine se așteaptă ca niște jurnaliști să aibă o sumă exorbitantă, cum este aceasta de 300.000 de lei. Care este mesajul care se transmite tuturor jurnaliștilor liberi din România, în acest moment? Li se spune foarte clar tuturor că dacă nu faci parte din unitățile militare, din unitățile de elită ești intidimidat și atacat.

Acest proces se va transforma într-un război pentru libertatea de exprimare. Vom merge în instanțele superioare, vom merge la CEDO, pentru a ne lupta pentru dreptul nostru la liberă exprimare.

E limpede, este o intimidare, vor să transmită un mesaj de forță și acest mesaj este destul de clar: v-am luat sediile, acum vă luăm și banii, pentru că suma este cea mai mare într-un proces de acest gen. Eu le transmit să nu se bazeze pe lașitatea noastră, să nu se bazeze pe faptul că vom ceda”, a declarat Mihai Gâdea, la Antena 3.

"În acest apel nu s-a administrat nicio probă în plus faţă de fond. Ni s-au respins pe bandă rulantă. A fost o frică a instanţelor. Am arătat cu decizii ale CEDO că sunt obligaţi să accepte probe. Nu aveau cum să ne pedepsească. Ne-au scos ca să nu se rişte prea mult la mine şi la Radu. La ceilalţi s-a dat pedeapsa maximă. E un atentat. Mai există şi recursul", a afirmat Răzvan Savaliuc.

Tribunalul Bucureşti hotărâse, în 2015, ca șefa DNA să primească daune morale în valoare de 250.000 de lei. În plus, prin decizia de azi, magistraţii obligă postul de televiziune să publice decizia instanţei în trei zile consecutiv şi să-i prezinte scuze publice procurorului şef al DNA.

Curtea de Apel Ploieşti a stabilit pentru 20 martie termenul de pronunţare în dosarul deschis de şefa DNA împotriva postului Antena 3 şi a unor angajaţi a acestuia şi care are ca obiect „acţiune în răspundere delictuală”. În urmă cu cinci zile, în 15 martie, instanţa a respins o cerere de recuzare depusă de unul dintre pârâţi, dar şi o cerere de abţinere formulată de una dintre judecătoarele care fac parte din completul de judecată.

Curtea de Apel Ploieşti - a treia Curte de Apel după cea din Bucureşti şi cea din Piteşti pe rolul căreia a ajuns procesul dintre Laura Codruţa Kovesi  şi Antena 3 - trebuie să ia o decizie în acest dosar în condiţiile în care în luna ianuarie a acestui an Laura Codruţa Kovesi a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere privind tergivesarea procesului, plângere care a fost admisă. Şefa DNA a cerut ICCJ să dispună continuarea procesului după ce, în decembrie anul trecut, acesta fusese suspendat prin decizie a judecătorilor de la Curtea de Apel Ploieşti.

În 16 octombrie 2015, Tribunalul Bucureşti a decis ca şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, să primească 250.000 de lei daune morale, în dosarul în care a dat în judecată Antena 3, cerând despăgubiri de un milion de lei, pentru acuzaţiile de muşamalizare a anchetei în dosarul lui Mircea Băsescu care i-au fost aduse pe post. Tribunalul Bucureşti a admis în parte acţiunea Laurei Codruţa Kovesi şi a obligat în solidar Antena 3 şi pe Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc să-i plătească procurorului-şef al DNA 250.000 de lei.

Decizia de atunci a fost atacată cu apel, acesta judecându-se iniţial la Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, dosarul a fost strămutat, la cerera pârâţilor, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Piteşti, iar de acolo la Curtea de Apel Ploieşti.

 

Găsit în stare de incompatibilitate de către inspectorii ANI, deputatul Cătălin Rădulescu a câştigat definitiv bătălia cu această instituție. Sentința dată ieri de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă. În timpul nopții însă, mașina i-a fost furtă din centrul Bucurteștiului.

Raportul incompatibilităţii a venit la puţin timp după ce Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată de către procurorii de la DNA – Structura Centrală pe motiv că ar fi încercat să-i dea mită unuia dintre angajaţii unei importante firme. După patru ani de procese, deputatul PSD și-a găsit dreptatea în instanță. În plus, așa cum a declarat și la Absolut tv, Cătălin Rădulescu își continuă lupta pentru a-și spăla imaginea și în privința procesului care a urmat dosarului DNA, cu o revizuire și o plângere la CEDO. Chiar în ziua în care a aflat că a câștigat procesul cu ANI, deputatului argeșean i-a fost furată mașina din curte. Nu este prima dată când Rădulescu a avut probleme cu autoturismele pe care le deținea, acestea fiind șifonate în urma unor atacuri. De data aceasta, deputatul crede că evenimentul este legat de unele proiecte de modificări ale legilor justiției pe care le-a inițiat. Rădulescu a făcut plângere la poliție pentru a-i fi găsită mașina. După 4 ani de procese, am reușit să dovedesc că am avut eu dreptate în fața ANI. Și voi dovedi și cu procesul de la DNA că a fost un dosar politic. Azi diimineața, când m-am trezit, mașina lipsea din fața blocului unde stau la București, lângă Parlament, lângă sediul SRI. Așa ceva nu mi s-a mai întâmplat niciodată, nu am mai auzit niciodată! Poliția a venit imediat, au început cercetări, vor să vadă imaginile capturate pe camerele video din oraș să vadă ce s-a întâmplat cu mașina, pe unde au fugit cu ea! Ieri am depus mai multe amendamente de modificare a legilor justiției. Nu mai pot să cred în coincidențe. Mi-au furat mașina cu tot cu acte, cu tot ce era în ea, înclusiv documentele despre aceste legi. Am vorbit cu importatorul, mi-a spus că acest model de mașină este imposibil de furat, pentru că are sisteme foarte avansate antifurt. Practic, un hoț rămâne blocat în mașină. Este primul caz de mașină de acest model care a putut fi furată! Am ajuns la concluzia că a fost cineva specializat. Că ar fi foarte posibil ca cineva să fi luat mașina pentru a monta cine știe ce pe ea. Sunt situații când cineva poate comanda ca mașina, deși tu virezi stânga, să vireze de fapt la dreapta. La anumite viteze, acest lucru este fatal! Și nu pot să cred că nu are legătură cu lupta mea pentru a arăta că dosarul care mi-a fost făcut a fost unul ordonat, la comandă și cu modificările pe care le-am propus la legile justiției! -  a reacționat Cătălin Rădulescu.

Magistraţii Curţii de Apel Piteşti s-au pronunţat în dosarul privind casa familiei Iohannis din Sibiu, pierdută definitiv în urma procesului de la Curtea de Apel Braşov, împotriva deciziei familia preşedintelui formulând o contestaţie în anulare. Președintele Klaus Iohannis a pierdut procesul, astfel că rămâne cu doar 5 case.
Curtea de Apel Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Klaus Iohannis în procesul privind casa din Sibiu pierdută în instanţă.
"Ia act de renunţarea la cererea de intervenţie. Respinge contestaţia în anulare. Obligă contestatorii la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.700 lei către intimata Antonescu Elisabeta şi 1.700 lei către intimaţii Oargă Ioan, Oargă Ioan Adrian, Oargă Steluţa Ancuţa", se arată în încheierea de şedinţă publicată pe portalul instanţelor de judecată din Argeş.
Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului, se judecă la Curtea de Apel Piteşti, conform deciziei din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a admis atunci o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă.

Practic, instanța de judecată a confirmat faptul că familia președintelui Klaus Iohannis, în perioada în care acesta era primar al Sibiului, a intrat ilegal în posesia acestui imobil. Iar dacă, în urma acestei decizii, soția președintelui riscă un dosar penal, Klaus Iohannis se bucură încă de imunitate. Or, pentru un personaj politic care a vorbit, în ultima perioadă despre decență, despre statul de drept și respectarea legii, singurul gest normal pe care ar putea să îl facă este să își dea demisia și să își clarifice această situație compromițătoare înainte de a reveni într-o funcție publică.


Potrivit presei locale, Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul. În urma articolelor apărute în presă, Carmen şi Klaus Iohannis susţineau că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor.

Carmen şi Klaus Iohannis au depus o contestaţie în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Braşov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.
 
Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept a lui Nicolae Baştea.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.