După ce și-a anunțat candidatura la președinția româniei, deputatul PSD Liviu Pleșoianu s-a decis să candideze și la șefia PSD, astfel încât Viorica Vasilica Dăncilă va avea cel puțin un adersar la Congres. Liviu Pleșoianu o acuză pe Dăncilă și pe unii dintre susținătorii ei că sunt pe cale să subjuge total PSD serviciilor.
Într-o postare pe Facebook, Pleșoianu a anunțat că va candida pentru funcția de președinte al PSD. Motivul pentru care Pleșoianu s-a hotărât să facă acest pas îl constituie temerea că PSD „e pe cale de a fi predat cu arme și muniții”.

„Aseară, urmărind-o pe doamna Dăncilă încurcându-se în cuvinte când a fost întrebată despre „statul paralel”, m-am lămurit definitiv: acest partid e pe cale a fi predat cu arme și muniții! E limpede pentru mine, e limpede pentru miile de oameni care îmi scriu și care sunt revoltați. Prin urmare, am hotărât să nu o las singură pe doamna Dăncilă la acest Congres. Voi candida pentru funcția de președinte al partidului. Unii oamenii vor vota așa cum sunt mandatați, alții vor vota așa cum simt. Vom vedea… Cert este un lucru: voi VORBI la acest Congres pentru toți oamenii care cred în noi, pentru toți oamenii care au nevoie de o voce prin care să se facă auziți!

Lucrurile sunt destul de clare pentru toată lumea: Viorica Dăncilă – premierul care urca împreună cu mine pe scenă anul trecut și striga cu patos împotriva Statului Paralel – s-a dat de trei ori peste cap și s-a transformat, ca în basm, într-o nouă ființă. A ajuns să spună aseară, întrebată de Răzvan Dumitrescu dacă există un stat paralel, că nu se poate exprima și că „părerile sunt împărțite”…

Ana Birchall ocupă postul de la Justiție. Doamna Birchall nu are timp să vorbească despre protocoalele secrete cu Procurorul General al SUA, dar are timp să-mi scrie mie în timpul unei emisiuni și să mă amenințe cu „măsuri legale” în caz că o mai critic…

Mugur Isărescu – din nou la BNR. Are, cică, „susținerea Coaliției” pentru un nou mandat. Dar cine e „coaliția” asta!? Dăncilă, Tăriceanu și încă doi oameni de la PSD și de la ALDE!? Pe Zamfir, de la ALDE, l-a întrebat cineva? Pe mine și pe colegii de la PSD ne-a întrebat cineva? Cum era cu „dictatorul”, …”democraților”!?”, a scris Pleșoianu pe Facebook, citat de Q Magazine.

Aţi afirmat odată că preferaţi să aveţi dreptate împotriva întregii lumi, decât să greşiţi odată cu ea. Au fost astfel de momente, când aţi simţit acest lucru?

Am spus acest lucru, dar este fraza unui mare medic din Renaştere, nu este a mea. Nu aş putea spune că eu am fost singur împotriva tuturor vreodată. Au existat însă momente când am fost printre cei foarte puţini care au susţinut ceva şi restul ne înconjurau cu o tăcere generală. A fost momentul marilor proteste pe care le-am iniţiat la dărâmarea monumentelor, atunci când intelectualitatea română tăcea, Biserica tăcea şi am fost câţiva care nu am tăcut. În momentele politice recente, cred că de câteva ori am avut dreptate, dar asta vom vedea în viitor.

 

Merită ca oamenii de cultură să facă politică?

Da. Cu certitudine, da! Intelectualii trebuie să se implice în politică. Şi încă foarte tare. La un moment dat aş fi optat pentru retragere. Eu însumi m-am retras din politică. Dar intelectualii tineri, acum, sunt obligaţi. Nimeni nu putea să îşi închipuie că vom avea un Parlament atât de catastrofal. 588 de parlamentari, dintre care nu sunt decât vreo 30-40 care ştiu cu ce se mănâncă cultura. E suficient să îi vedeţi. În această situaţie, tinerii intelectuali sunt obligaţi să intre în politică.

 

Aţi spus că regionalizarea din 1997 a fost o catastrofă…

Regionalizarea din 1997 este foarte prost concepută. Este mai proastă decât cea făcută de Ceauşescu în 1968. La Academie vom avea o dezbatere pe această temă. Cu titlu personal, eu am făcut o propunere Academiei şi sper că ea va fi discutată. Eu cred că trebuie cumulat criteriul istoric, şi aici mă refer inclusiv la cel cultural, cu cel economic. În propunerea mea sunt şi lucruri care pot să fie interpretate politic, deşi nu aş vrea. Eu propun o Transilvanie de Sud, care să cuprindă şi Covasna, şi una de Nord, care să includă şi Harghita. S-ar putea spune că vreau să rup istoria, dar nu asta intenţionez. În propunerea mea sunt 11 regiuni, cuprinzând şi zona metropolitană Bucureşti.

 

Pot face rating emisiunile de cultură?

Nu! La noi, emisiunile de cultură nu pot face rating pentru că noi nu avem moderatori culturali. Dar se poate cuprinde în chip inteligent cultura într-o televiziune generalistă cum este TVR, care acum caută să facă rating pe baze comerciale, ceea ce nu cred că este corect. Sunt câteva emisiuni interesante de cultură, dar la ore imposibile. Nu avem moderatori charismatici de cultură. S-ar putea educa dintre cei tineri, dar acum nu putem.

Citește aici interviul integral

Acest interviu a apărut în numărul din martie 2013 în revista Q Magazine.

Conceptul de stat prost administrator s-a născut din cauza corupției, care se manifestă ciclic: în campania electorală și, ulterior, după ce candidații și partidul ajung la guvernare. Banii negri din spatele partidelor pregătesc marile tunuri date economiei naționale.

 Probleme cu finanțarea partidelor sunt și în Europa. Recent, Partidul Liber Democrat german (FDP) a fost condamnat de justiție la plata unei amenzi în valoare de cel puțin două milioane de euro, pentru finanțare ilegală.
Țările europene care au cele mai restrictive regulamente privitoare la finanțarea partidelor politice sunt cele mai corupte, spune un studiu al Hertie School of Governance coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și comisionat de președinția olandeză a UE, care va fi lansat din 2016. După o cerere de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis, legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale ar putea aduce schimbările cerute de mai multe instituții din țară și din străinătate.

Nu este nevoie de miruire, ci de lege

 

Preşedintele comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu (PNL),  crede că noile modificări aduse legii finanțării partidelor și campaniilor electorale aproape că va elimina fenomenul de mită electorală, dar și tentațiile corupției, prin sponsorizările ilegale.

„Pentru zona de finanțare a campaniei electorale, cele mai importante prevederi sunt cele care introduc finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale, concomitent cu reducerea plafonului de cheltuieli și a categoriilor de cheltuieli care se pot face într-o campanie.

Finanțarea de la bugetul de stat a campaniilor electorale previne consistent (nu vreau să folosesc un cuvânt radical precum acela că elimină) legăturile nefirești dintre finanțatori, pe de o parte, și partide și candidați, pe de altă parte. Am întâlnit în spațiul public discuții despre finanțatori care condiționau ajutorul lor de un beneficiu ulterior. Prin adoptarea acestei legi, nu mai există o presiune asupra partidelor politice sau asupra candidaților.

Reducerea plafonului de cheltuieli îndeamnă partidele să facă o campanie îndreptată cu precădere către comunicarea cu alegătorul în dauna celei extravagante, de imagine. La fel de important în reducerea fenomenului corupției este reducerea categoriilor de cheltuieli care pot fi făcute.

Trebuie să admitem, în primul rând noi, reprezentanții partidelor politice, că multe dintre așa-numitele obiecte promoționale erau un soi de mită electorală.

Cheltuielile sunt îndreptate exclusiv spre comunicare: presă, internet, tipărire de materiale. Împingem partidele să vorbească cu alegătorii și să-i convingă că au cel mai bun program, că punctele lor sunt cele mai bune și nu că au căciula cea mai frumoasă“, a declarat Mihai Voicu pentru Q Magazine.

În opinia sa, acest pachet de măsuri ar trebui să aibă asupra partidelor același efect ca reducerea TVA pentru un agent economic. Nu are rost să riști sancțiuni penale și pecuniare severe, inclusiv finanțarea de la stat, pentru câteva pixuri în plus.

 

În cursa pentru bani

Deputatul Mircea Drăghici, trezorierul PSD și inițiator al legii finanțării partidelor și campaniei electorale, a vorbit în exclusivitate despre tentațiile care au existat asupra partidelor de a accepta sponsorizări dubioase în cursa pentru acumularea de resurse financiare necesare campaniilor electorale: „În mod evident, nu toți cei care doreau să finanțeze activitatea unui partid politic sau o campanie electorală erau lipsiți de gândul că dacă acel partid sau candidat va câștiga alegerile, ar urma să fie ulterior binevoitor în a deschide anumite uși.

Legea a fost gândită pentru transparentizarea veniturilor și a fluxurilor financiare și independența partidelor politice și a candidaților față de finanțatori. Se poate verifica oricând cine a fost sursa venitului și ulterior, prin instituțiile specializate, se poate vedea dacă partidul sau candidatul a influențat într-un mod favorabil activitatea sau interesele celor care au finanțat la un moment dat un partid”.

 

Racordarea la legislația comunitară

Inițiatorul legii susține că s-a plecat de la recomandările GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei) care ne evaluează încă din 2007 toate campaniile electorale.

„Eu nu am făcut altceva decât ca, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Ministerul Justiției, să încerc să implementez aceste recomandări – avem cel puțin 10 de care am ținut cont- care reduc și suspiciunea interesului personal sau de grup a unor finanțatori de a se alipi de activitățile partidelor politice. Nu am implementat încă definirea terțului implicat în campania electorală pentru că în România nu funcționează încă legea lobby-ului, aflată în dezbatere parlamentară.

De asemenea, contul special în care sunt virate sumele de la bugetul de stat nu poate fi executat. Am observat, în calitatea de trezorier, că a existat, mai ales în perioada 2010-2011, tendința ca partidele bogate să își trimită firmele de casă să preia datoriile unui partid adversar, după care să îl execute, să îl sugrume prin popriri. Cel mai important lucru este că, în spiritul creării unei independențe pentru partide și candidați, se legiferează recuperarea banilor folosiți în campanie electorală de la stat. În felul acesta, orice instituție de control a statului poate cere lămuriri pentru că vorbim de bani de la bugetul de stat, poate pune întrebări legate de proveniența și modul lor de folosire”, a arătat trezorierul PSD.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

 Recomandări GRECO, AEP și ministerul Justiției aplicate
1. Legiferarea modului în care partidele politice pot obține împrumuturi. Restituirea împrumuturilor nu poate depăși trei ani, se face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii numai cu acordul ambelor părți.
Până acum, împrumuturile nu erau legiferate deloc în legislația românească.
2. Obligativitatea încasării donațiilor care depășesc un salariu minim, doar prin viramente bancare.
3. Stabilirea modului de evaluare a bunurilor mobile și imobile donate unui partid. Ele intră în contabilitate și vor fi evidențiate și amortizate pe legea contabilității.
4. Exceptarea de la includere în valoarea totală a donațiilor a imobilelor care au destinație ca sediu de partid în condițiile în care partidele nu mai primesc sedii de la stat.
5. Înregistrarea și evidențierea în documentele contabile a tuturor surselor de finanțare și a informațiilor complete ale donatorilor. Se explicitează cu mai multă acuratețe fluxurile financiare și proveniența lor.
6. Cont exclusiv pentru subvenția de la stat pentru creșterea controlului utilizării fondurilor de la bugetul de stat, precum și exceptarea de la executarea silită a acestui cont.
7. Interzicerea primirii ca donație materiale de propagandă în timpul și înaintea campaniilor electorale pentru a evita finanțarea mascată timpurie.
8. Obligația utilizării donațiilor primite în campania electorală exclusiv pentru plățile angajate în timpul campaniei, până la expirarea termenului de depunere a raportului de venituri și cheltuieli.
9. Partidele care primesc subvenție de la stat vor fi supuse anual unui audit independent. Rezultatele auditului acreditat sunt prezentate AEP și Curtea de Conturi, organismele de control.
10. Reducerea termenelor de depunere la AEP a rapoartelor financiare și publicarea acestora pe site-ul Autorității și în Monitorul Oficial pentru creșterea transparenței.
11. Înăsprirea sancțiunilor financiare în cazul săvârșirii unor contravenții.

Sursa: Q Magazine

Un Oficiu care va funcționa sub directa subordonare a primului-ministru Victor Ponta, va fi înființat pentru a sprijini companiile românești să stabilească contacte și să concretizeze proiecte în Arabia Saudită, Kuweit, Qatar şi Emirate. Informația a fost furnizată în exclusivitate pentru Q Magazine de premierul României, în timpul turneului arab, într-un interviu realizat de Floriana Jucan.

Șeful Executivului a mai arătat că speră ca relațiile economice cu cele patru state arabe să fie concretizate într-un timp cât mai scurt, urmând ca prima evaluare să fie făcute într-o jumătate de an.
Întrebat ce trebuie să facă o companie românească dacă vrea să perfecteze un parteneriat cu una dintre cele patru ţări ale turneului, șeful Executivului a afirmat: "Să fie serioşi şi să înţeleagă că în acest moment toate cele patru ţări sunt ca nişte mirese curtate de toată lumea. Cu toate acestea, faţă de România manifestă mai multă bunăvoinţă şi disponibilitate, însă pentru ei, în această regiune, seriozitatea şi cuvântul sunt totul. Dacă nu te-ai ţinut de cuvânt, te ţin minte şi împărtăşesc acest fapt şi vecinilor. Relaţiile comerciale, mentalitatea din ţările arabe nu cunosc instrumentele, subterfugiile şi „ieşirile” din ţările occidentale. Portretul psihologic, dacă vreţi, al unei companii, reputaţia ei, contează chiar mai mult decât cifra de afaceri sau caietul de sarcini. Sunt oameni care preţuiesc onoarea cuvântului şi angajamentul mai mult decât orice.
În al doilea rând, trebuie să aibă un partener local şi să ştie că pot să beneficieze de toate avantajele venind dintr-o ţară ca România. Lansez un apel către toate companiile româneşti să participe la proiectele din zonă!  Voi înfiinţa un Oficiu la Cancelaria Prim-Ministrului, sub directa mea coordonare, condus de un consilier de-al meu, specialist în lumea arabă, care să analizeze şi să evalueze fiecare proiect concret pentru Arabia Saudită, Kuweit, Qatar şi Emirate. Apoi le voi direcţiona către ministerele de resort pentru etapele următoare. Voi urmări personal ca tot ceea ce s-a discutat în acest turneu să se concretizeze şi în șase luni vom putea face o evaluare", a declarat, pentru Q Magazine, Victor Ponta.
Puteți citi varianta integrală a interviului în revista Q Magazine sau pe Lumea arabă. Mândrie și prejudecăți

Recenta vizită a premierului Victor Ponta în Orientul Mijlociu a reușit introducerea României pe harta viitoarelor investiții pe care ţările din Golful Persic le fac în Europa.
 
Una dintre chestiunile abordate a fost cea a securităţii cibernetice, în actual context geopolitic, în care Golful Persic rămâne o zonă cu tulburări grave religioase, cu războaie interne, ameninţări teroriste. Întrebat dacă serviciile de intelligence româneşti pot avea un rol important în regiune din acest punct de vedere, premierul a declarat în exclusivitate pentru Q Magazine:
„Avem deja (un rol important, n.r.) şi am vorbit despre asta. Despre schimbul de informaţii în combaterea terorismului şi chiar am lansat o ofertă pe domeniul cyber security de a veni cu expertiza noastră, de a pregăti ofiţeri din ţările arabe cu specialiştii noştri, incluzând companii, serviciile de informaţii, de a face traininguri etc. Ofiţerii de informaţii români sunt foarte respectaţi în această zonă şi sunt consideraţi unii dintre cei mai buni din lume. Am putea spune că şi ei ne-au deschis drumul, că au fost un fel de antemergători pentru viitoare relaţii politice, economice şi culturale.”
Puteți citi varianta integrală a interviului în revista Q Magazine sau pe Lumea arabă. Mândrie și prejudecăți
Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.