ALDE Argeș a început să ia primele măsuri după rezultatele la alegerile europarlamentare, considerate nesatisfăcătoare. Sâmbătă, 8 iunie, în ședința comună a Biroului Permanent Județean Argeș și a Biroului Politic Municipal Pitești, s-a decis cu majoritate de voturi, reorganizarea structurilor de conducere în mai multe localități, precum și a structurilor de conducere din organizațiile urbane din Curtea de Argeș, Câmpulung, Topoloveni, Mioveni și Pitești.

Decizia a venit în urma unei analize a rezultatelor alegerilor europarlamentare din județul Argeș. În perioada următoare vor fi făcute analize punctuale pentru găsirea celor mai eficiente măsuri, în contextul în care toate organizațiile au ca obiectiv, în următoarele două luni, creșterea numărului de membri și întărirea structurilor organizatorice, având în vedere viitoarele alegeri, se arată într-un comunicat de presă ALDE Argeș, remis Proarges.ro

Regia Autonomă de Drumuri Judeţene Argeş este în reorganizare, a anunţat preşedintele CJ Dan Manu. Acesta a declarat că a făcut o analiză a situaţiei Regiei de Drumuri din subordinea Consiliului Judeţean, dar că nu şi-a imaginat „că lucrurile sunt atât de dure şi de grave”. Până miercuri, Dan Manu așteaptă o situație foarte exactă de la Regie, afirmând că acolo unde va fi nevoie, va tăia în carne vie. Tot miercuri trebuie prezentată o nouă reorganizare a Regiei care, până una alta, rămâne condusă tot de demisionara Alina Nicolau. "Avem o situaţie, sincer vă spun, cum nu mă puteam aştepta... de proastă. Sunt termene ferme de repornire a motoarelor, cu programe ferme de relansare, de reabilitare, de restructurare, de reorganizare. Ştiu că aveţi necesităţi mari de poduri, poduleţe, infrastructură", le-a spus preşedintele Manu primarilor argeşeni la şedinţa Colegiului prefectural.

Avem de șase luni staţia de fabricare de asfalt a bitumului și nu am produs un centrimetru pătrat!

 „O problemă foarte gravă este deblocarea mai demultişor a fondurilor care erau blocate financiar. Fondurile au fost deblocate, dar nu ştiam ce să facem cu banii. Că unul nu ştie ce face, că se aşteaptă o mutare, că se aşteaptă o alegere, că  vine 5 iunie, că cine o veni, că cine o pleca pe 5 iunie, ori cu noi nu se glumeşte! Nu este posibil ca de 6 luni să am staţia de fabricare de asfalt a bitumului şi să nu producă un centimetru pătrat!
Şi toate demersurile pentru legalizare şi funcţionare nu sunt încă duse la bun sfârşit. Au termen până vineri să pornească motoarele la staţia de asfaltare şi până miercuri, la ora 7, când începem şedinţa în acelaşi format să prezinte puncte de vedere, de reaşezare, reorganizare, cu o nouă organigramă, cu tot. Cine nu face ceea ce trebuie va pleca! Indiferent pe ce funcţie va fi. În momentul în care echipa, cu Consiliul de Administraţie a venit şi spune ferm domne, din 120 sau câţi suntem, mai mult de jumătate sunt TESA şi cei care sunt pe execuţie sunt mai puţini, dvs. ce înţelegeţi? Fraţilor, dacă nu se reface orice departament, orice serviciu, orice direcţie din temelii şi nu conştientizează că s-a dus vremea în care dormim pe banul public, se înşeală amarnic cu noi!”, a mai spus preşedintele CJ Dan Manu.
Pe 1 iunie, Alina Nicolau şi-a dat demisia din funcţia de director al Regiei Autonome de Drumuri Judetene Argeş.

 

Disperați că rafinăria va ajunge la tăiat și că petrochimia, conform planului de reorganizare al administratorilor judiciari ar putea avea aceeași soartă, angajații de la Arpechim au lansat, prin intermediul unei scrisori deschise, un strigăt de ajutor către premierul Victor Ponta și ministrul Economiei, Mihai Tudose. Mai mult decât atât, angajații au venit și cu propuneri de redresare.
Secția de petrochimie a fost preluată de Oltchim, în speranța că va ajuta la privatizare însă, după ce se ajunsese la un stadiu avansat al negocierilor în mandatul lui Andrei Gerea cu posibili investitori chinezi, ulterior discuțiile au intrat în impas.
Iata, ma jos scrisoarea deschisă a salariațiilor de la Arpechim:
"După ce PETROM - OMV a luat decizia de a închide Petrochimia de la Piteşti, în anul 2010, ne-am bucurat când am fost preluaţi de către Oltchim, crezând că exis­tă interes în revitalizarea petrochimiei româneş­ti, după ce OMV-ul a deci­mat tot ceea ce a însemnat marea companie de stat - PETROM.
Am fost, repetăm, bucuroşi de preluarea de către OLTCHIM, pen­tru că speram că petrochimia nu va muri, că, în sfârşit, atenţia se concentra asupra industriei româneşti. Nu poate înţelege decât o persoană care şi-a investit tinereţea şi jumătate din viaţă în a­ceste instalaţii ce ar fi însemnat să vezi, din nou, „facla arzând“, să auzi, din nou, instalaţiile funcţionând.
După  2 ani de speranţe, la Oltchim (în care s-a mun­cit, din greu, la revizia Petrochimiei), am primit încă o lovitură de la OMV - PETROM (la care şi statul ro­mân este acţionar!), prin închiderea Ra­finăriei Arpechim, cea care trebuia să asigure baza de materii pri­me pentru Petrochimie şi implicit pentru Oltchim. De aici a început declinul şi, în anul 2013, am fost, din nou, decimaţi. S-a fă­cut restructurare, prin reducerea cu 80% a perso­nalului de la Petrochimie, personal care, în prezent, a ieşit din şomaj şi nu este încadrat în muncă (nici 5% din cei disponibilizaţi nu au reuşit să se angajeze).

Însă nu s-a interesat nimeni de Petrochimie. S-au năpustit că ulii asupra acestor instalaţii, au tăiat şi au vândut tot ce s-a putut, iar noi priveam neputincioşi.
Rânduri-rânduri de guver­ne şi partide politice ne-au promis „redresarea“. Trăim, de 5 ani, cu spe­ranţe. Am crezut că va avea nevoie cineva de NOI. Suntem educaţi, suntem profesionişti, suntem buni de muncă, suntem învăţaţi să lucrăm în condiţii de stres, suntem capabili, nu suntem superficiali. Avem teancuri de diplome, care ne-au îmbo­gă­ţit cunoştinţele pe care le-am fi putut pune în sluj­ba Oltchim şi a noii petrochimii. Nimeni nu ne-a re­­marcat, nimeni nu ne-a recunoscut ca PROFESIONIŞTI, nimeni nu are ne­voie de aceşti specialişti pe care, cu siguran­ţă, nu-i va mai pregăti nimeni, aşa cum suntem noi pre­gătiţi. Suntem generaţia care mai putem oferi foarte multe. Nu v-am văzut interesaţi de latura umană şi profesională a Oltchim şi a Petrochimiei.
Cu pregătirea pe care o avem, în ţară noastră nu ne mai putem găsi de lucru. Femeile, în cel mai fericit caz, vor avea grijă de bătrânii străinilor, iar bărbaţii se vor du­ce, dacă au noroc, să lucreze pes­te mări şi ţări, pentru că în România nu mai există industrie chimică şi petrochimică a statului român (este un moment prielnic pentru ca, în al 12-lea ceas, guvernanţii să considere că ne-ar trebui şi nouă, românilor, o rafinărie a noastră, mai ales că OMV-ul revine asupra deciziei şi îşi arată diponibilitatea de a vinde Rafinăria către Oltchim).
Din păcate, aşa cum şi-au manifestat atât guvernele, cât şi toţi cei capabili să decidă interesul faţă de Piteşti şi Vâlcea, se pare că viitorul petrochimiei noastre va fi la coşul de gunoi al istoriei (ca şi RAFO Oneş­ti), după ce se vor vin­de „fiarele“ (pentru noi, aces­te „fiare“ au fost viaţa noas­tră, sursă de hrană a copiilor noştri), care vor mai aduce nişte bani în buzunarele câtorva.
A fost elaborat „Planul de reorganizare“. CIFRE. Atât suntem noi… cifre. Nu am citit despre o strategie: de unde se aduce materia primă, ce investiţii se vor face pentru a putea porni instalaţiile Oxo-Alcooli şi, ulterior, AF-DOF. Planul de reorganizare este o prezentare (istoric + bilanţ contabil), iar reorganizarea este bazată pe ipoteze şi scenarii.
Nu s-a luat în calcul posibilitatea repornirii Petrochimiei, care poate asi­gu­ra materia primă pentru instalaţiile Propenoxid şi OXO, de pe platforma de la Vâlcea, la un preţ scăzut! Din păcate, conductele spe­cial prevăzute, pe o lungi­me de 82 km, pentru a a­provi­ziona Oltchimul cu etilenă şi propilenă vor a­junge tot la fier vechi sau vor fi mâncate de rugină, în pământul în care sunt îngropate (atât la propriu, cât şi la figurat).

Într-adevăr, este nevoie de investiţii pentru repornire, dar, a­poi, situaţia contabilă va arata pe PLUS la categoria „Profit/Pierdere din exploatare“. Şi nu numai că s-ar pune pe picioare două industrii din două judeţe care depind de ele, dar v-aţi putea mândri cu creştere economică, cu angajări, cu creare de noi şi noi locuri de muncă.
Concluzia planului este una singură: „reducerea costurilor fixe, […], cu scopul obţinerii unei eficiențe operaţionale suplimentare de cel puţin 450 mii euro lunar“. Am înţeles, cu toţii, că este vorba despre disponibilizări, cu toate că managementul costurilor fixe presupune multe alte modalităţi de reducere a acestora. (Vă putem ajuta: înainte de a disponibiliza, OMV-ul a eficientizat activitatea din Rafinărie şi Petro­chimie, prin externalizarea activităţilor care nu aveau legătură cu domeniul de activitate al OMV - PETROM).
De asemenea, printr-un calcul simplu, se poate vedea că reducerea de personal nici nu va ajuta foarte mult. Se vede clar, din ambele scenarii de funcţionare, că diferenţa dintre venituri şi cheltuie­lile de producţie conduce la o pierdere din exploatare de ~ 20 mil. euro/an. (450 mii euro/luna x 12 luni = 5,4 mil euro). Ce s-a obţinut? Tot pe pierdere se va mer­ge. Trebuie intervenit la costuri de materii prime, la costuri de utilităţi, la consumuri specifice - nu cere nimeni unor jurişti să ştie acest lucru, dar sunt persoane abilitate, care ar fi putut fi consultate.
Am înţeles şi noi, studiind Pla­nul de reorganizare şi ni s-a transmis şi direct, în data de 17.02.2015, la întâlnirea cu reprezentanţii administratorilor judiciari, că se doreşte reducere de personal. Este cea mai sim­plă cale pentru obţinerea de „fals profit“.
Ce obţine Guvernul României din acest Plan de reorganizare? Încă 1.200 - 1.300 de şomeri (600 lei x 15 luni), alte costuri sociale şi altceva?... NIMIC!
Mesajul reprezentanţilor administratorilor judiciari a fost următorul:
„Se fac disponibilizări, dar nu pe care naturală, pentru că nu este „echitabil“ să fie trimis acasă un om care a muncit 30 de ani“ (???!!!).
Criteriile de disponibilizare trebuie să fie cele prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, în vi­goare, valabil până la 31.12.2016, criterii prezentate la art. 43, alin. 2.: „La aplicarea reducerii de personal, după ocuparea posturilor vacante, se va avea în vedere competenţa profesională şi va afecta în ordine:
- Persoanele care au firme private;
- Salariaţii care au cel puţin 2 abateri (sancţiuni) disciplinare în ultimele 12 luni;
- Salariaţii care cumulează pensia cu salariul;
- Salariaţii care cumulează două sau mai multe funcţii în societăţi comerciale diferite;
- Persoana care îndeplineşte condiţiile de pensionare la cerere, conform reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
- Dacă măsură afectează doi soţi care lucrează în societate, se desface contractul soţului care are venitul cel mai mic;
- Măsură să afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii sau alte persoane în întreţinere;
- Măsura să afecteze, în ultimul rând, salariaţii care au în îngrijire copii sau alte persoane în întreţinere şi sunt unici întreținători de familie“.
De ce nu este echitabil să ple­ce pensionarii acasă? Pentru că sunt în cea mai fericită situaţie în care poate fi cineva în România de astăzi, aceea de a-şi dori să aibă vârsta de pensionare, pentru a avea un venit sigur, lunar? De ce vi se pare că ar fi echitabil ca ei să lucreze, în continuare, iar noi, care mai avem 10 - 15 - 20 de ani până la pensie, într-o ţară în care ştiţi foarte bine care este situaţia locurilor de muncă, nu vom mai avea unde să ne angajăm şi cu ce să ne creştem copiii?
Un calcul simplu arată că la un număr de cca 500 de pensionabili, la un salariu mediu brut (inclusiv cheltuielile societăţii), de cca 4.000 RON/lună, ar fi o economie la fondul de salarii de cca 500.000 EUR/LUNĂ.
O altă economie ar fi la plata salariilor compensatorii. Celor 500 de pensionabili li s-ar da doar trei salarii conform CCM. Deci, cca 1.000.000 EUR. Restul de 8 milioane de EUR prevăzuţi pentru plata noilor disponibilizaţi ar putea fi folosiţi în creşterea producţiei.
De ce să nu-şi vadă, sănătoşi, de pensie, cei care o merită, iar tinerii, care mai au mulţi ani până la pensie, să nu aibă unde să se angajeze, pentru că unii se cred de neînlocuit?
Este echitabil că nimănui, în ţara asta, să nu-i mai pese de oamenii săi? Este echitabil să nu mai aibă nimeni nevoie de oameni pregătiţi!!!
Este echitabil să le spunem copiilor noştri, peste câteva luni, că nu mai avem loc de muncă şi că nici nu ne mai angajează nimeni?
Nu este echitabil să lăsaţi oamenii pe drumuri! Nu este echitabil să nu găseşti, în doi ani, nici o soluţie viabilă, de redresare.
Părerea noastră este că nu se vrea. Ar fi dureros să ajungem la concluzia că nu se ştie.
Este păcat de personalul de 40 - 50 de ani, pe care îl aveţi, gata pregătit.
Este cel mai uşor să dai oamenii afară, să tai, să vinzi trei instalaţii de la Oltchim (dorinţa din­tot­deauna a PCC) şi să bifezi acţiunea „insolvenţă Oltchim“ - finalizată. Succesul va fi doar finan­ciar, pentru un grup restrâns de persoane. Dar ce veţi lasa în urmă?
Poate vă mai gîndiţi! Poate vă implicaţi, în ceasul al 12-lea! Soluţii există! Mai este nevoie de dorinţă! Dorinţa de a face ceva pen­­tru oamenii acestei ţări, pentru industria acestei ţări (ce a mai rămas din ea)! Ne-am pus speranţa în guverne, în oamenii politici, în miniştri! Am crezut că su­feră cineva, aşa cum sufeream noi cînd OMV-ul tăia instalaţiile, dar se pare că, aşa cum spuneam, nu poate înţelege decât o persoană care şi-a investit tinereţea şi jumătate din viaţă în aceste instalaţii ce ar însemna să vezi, din nou, „facla arzând“, să auzi, din nou, instalaţiile funcţionând".

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.