Se complică jocurile la nivel înalt pentru alegerile prezidențiale. În prezent, doar candidatura lui Iohannis pare a fi sigură. Plenul Senatului nu cere urmărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu. Au votat 110 senatori, dintre care au fost 38 de voturi pentru inceperea urmaririi penale, 71 de voturi contra si o abtinere, potrivit numărătorii oficiale. La scurt tipm după, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, după ce Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale pe numele său, că în prezent nu mai este o opțiune candidatura sa pentru alegerile prezidențiale, deși, în trecut, afirmase că este pregătit să-și asume acest lucru. „În acest moment candidatura la prezidențiale nu intră în discuție în ceea ce mă privește. Pentru mine nu este o opțiune pe care în momentul de față să o analizez”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El a afirmat, în luna aprilie, este pregătit să îşi asume candidatura la Preşedinţie, dar că decizia urma să fie luată în cadrul coaliției de guvernare. DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.

Argeșul se poate lăuda că are mai mulți reprezentanți în forurile de conducere ale Parlamentului. Așa se face că la Senat, Șerban Valeca de la PSD a fost ales vicepreședinte. Originară din Curtea de Argeș, Alina Gorghiu de la PNL a fost aleasă și ea vicepreședinte, dar la alegerile din 2016 a candidat pe un alt colegiu, deși inițial lansase zvonul că ar urma să candideze în județul nostru.

În Camera Deputaților, funcția cea mai înaltă este ocupată de Mircea Drăghici, de la PSD, care a fost reales secretar. Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a fost reales și el chestor. În aceeași funcție a acces și Cătălin Rădulescu, de la PSD, asta după ce social-democrații au fost nevoiți să renunțe la un post de secretar pe care îl ocupase în trecut Georgian Pop, acum la Pro România.

 

Iniţiativa legislativă împotriva violenţei psihologice în şcoli - cunoscută și sub numele de bullying - a fost adoptată de Senat, care este cameră decizională.

Potrivit News.ro, legea Educaţiei Naţionale a fost astfel completată cu o secţiune care prevede expres definirea şi prevenirea bullying-ului, asistenţa psihologică, dar şi formarea şi informarea personalului didactic cu privire la problemele care decurg din acest tip de comportament.

Astfel, violenţa, care se poate manifesta fie fizic, prin comportamente repetate de lovire, piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte forme asemenea, fie verbal, prin porecle, insulte, tachinări, intimidări, umiliri, va fi interzisă prin lege şi se vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaţionale: primare, gimnaziale şi/sau liceale.

Iniţiativa legislativă care defineşte, previne şi interzice violenţa psihologică - bullying-ul a modificat şi completat Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Aceasta a fost adoptată, luni, de Senat în calitate de cameră decizională (L652/2018), spun deputaţii PSD Andrei Pop, secretar al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi Petre-Florin Manole, din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care se numără printre iniţiatorii legii.

Senatorii au votat iniţiativa în unanimitate. Legea Educaţiei Naţionale a fost astfel completată cu o secţiune care prevede expres definirea şi prevenirea bullying-ului, asistenţa psihologică, dar şi formarea şi informarea personalului didactic cu privire la problemele care decurg din acest tip de comportament.

Legea fusese adoptată de Camera Deputaţilor în 31 octombrie.

Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de luni, o propunere legislativă care prevede că persoanele care nu respectă sancţiunea prestării de muncă în folosul comunităţii, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, sunt pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Nota de adoptare tacită pentru acest proiect, care avea ca termen de dezbatere şi vot data de 7 noiembrie, a fost citită în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Claudia Manda.

"Nerespectarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii săvârşită prin neprezentarea la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii, sustragerea de la executarea sancţiunii după începerea activităţii sau neîndeplinirea îndatoririlor ce revin la locul de muncă se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani", stipulează actul normativ iniţiat de un grup de parlamentari preponderent PSD.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Senatului a votat modificările aduse Legii privind corectarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate prin care este permisă aplicarea pedepsei la domiciului pentru anumite categorii de condamnări. Astfel, cei care primesc condamnări care nu depășesc 5 ani ar putea să își ispășească pedeapsa la domiciliu, fără brățară electronică de supraveghere.
Totodată, detenția la domiciliu va fi aplicată și și pedepselor de până la 10 ani în cazul femeilor însărcinate și celor care au minori în întreținere.

Astfel, printre amendamentele admise prin votul de luni se numără:

- pedepsele de până la 18 luni se execută prin detenția la domiciliu. Excepţie o fac persoanele condamnate pentru anumite fapte comise cu violență. Prevederile se aplică și persoanelor condmnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracției minime obligatorii pentru eliberarea condiționată din pedeapsa închisorii mai mare de 18 luni.

- persoanele care-şi executa pedeapsea la domiciliu vor avea posibilitatea eliberării condiţionate;
- judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată nu are raportate abateri disciplinare sau în cazul în care are o pedeapsă care nu depășește 5 ani;
 regimul detenției la domiciliu se aplică și persoanelor care au primit pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreținere minori - în situaţia în care aceste persoane nu au fost decăzute din drepturile părintești înaintea pronunțării unei hotărâri de condamnare definitive;

- nu beneficiază de aceste prevederi persoanele care au săvârșit următoarele infracțiuni: contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupție sexuală, incest, tâlhărie, tortură, represiune nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, nerespectarea regimului materialelor nucleare, falsificarea de monede, falsificare de valori străine, trafic de persoane, trafic de minor, sclavie, pornografie infantilă, divulgarea informațiilor secrete de stat etc.
În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.