Legea RCA, adoptată marţi în plenul Senatului cu 74 de voturi "pentru", cinci "împotrivă" şi opt abţineri, prevede că ASF stabileşte un tarif de referinţă, iar contractul se va stabili pe baza acestui tarif, care trebuie respectat de toate firmele de asigurare.
 "Principala modificare este acel tarif de referinţă, de acolo urmează pe urmă multe modificări, modul cum se stabileşte tariful, sarcina dată ASF de a stabili un tarif de referinţă care duce la limitarea creşterilor la tariful RCA", a declarat senatorul Viorel Arcaş (PSD), unul dintre iniţiatorii proiectului.

Arcaş a mai spus că prin acest proiect de lege Guvernul trebuie să se ocupe de înfiinţarea unei societăţi de stat care să încheie asigurări, piaţa devenind astfel mai competitivă.

"A doua (modificare – n.r.) este o sarcină dată Guvernului de a se ocupa într-un anumit termen de înfiinţarea unei societăţi sau crearea unei activităţi în cadrul societăţilor de stat, cum este Eximbank, care să încheie asemenea asigurări; intrând pe piaţă, concurenţa va fi alta, bineînţeles cu asigurarea unui profit sau chiar fără profit, dar acoperirea costurilor pentru că nu trebuie să facă societăţile de stat pofit, trebuie să asigure bunăstarea populaţiei. Oricum şi duce la un mediu concurenţial mult mai sănătos, la ora actuală nu avem decât nişte operatori privaţi care sunt cam toţi străini, statul nu are", a explicat senatorul.

De asemenea, proiectul prevede că doar cei care părăsesc ţara vor mai plăti Cartea verde şi că vârsta nu va mai fi un criteriu pentru stabilirea preţului poliţei RCA.

Totodată, service-urile vor fi obligate să asigure toate reparaţiile unui autoturism asigurat. Potrivit legii votate de senatori, un contract RCA poate fi făcut în rate, pe o perioadă mai mică (de exemplu, între 1 şi 3 luni).

Asiguratorul va fi obligat să achite paguba într-un termen stabilit de lege, în caz contrar li se va retrage licenţa. În plus, tractarea autovehiculului avariat va trebui să fie asigurată prin poliţa RCA.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect.

Trei parlamentari macați de dosare de corupție, un altul dezinteresat total de județul care l-a propulsat în Senat. Aceasta este, cu patru luni înainte de alegerile locale, radiografia PNL Argeș.  
Dintre cei patru parlamentari, doi, ambii cu probleme penale, au demisionat din funcții. Este vorba despre Theo Nicolescu, prins în două dosare legate de mafia despăgubirilor din ANRP, și, mai nou, Ionuț Elie Zisu, parașutat cu o zi înainte de depunerea dosarelor de la București pentru a candida în Argeș. Întâmplător, Zisu a fost ales, grație forței USL în Argeș, cu cel mai mare număr de voturi din țară! Trimis în judecată, Zisu a   preferat să demisioneze luni Senat pentru a mai trage de timp, pentru că parlamentarii sunt judecați direct de Înalta Curte de Casație și Justiție. Fără această calitate, ajunge la Tribunal. Adică va mai trece multă vreme până se va ajunge la o sentință definitivă. În aceeași situație se află și Theodor Nicolescu,
Celălalt liberal, dacă putem spune așa având în vedere că a trecut pe la PC și PDL este vestitul Cătălin Teodorescu care riscă, până la sfârșitul mandatului, să bată recordul și să aibă cele mai multe dosare de corupție la activ în Argeș, tot datorită caracatiței mafiei despăgubirilor de la ANRP.
Ultimul parlamentar, Ion Popa, nu se simte nici el prea bine, pe piață umblând zvonuri despre un posibil dosar tot pe bază de retrocedări. Oricum, este cantitate neglijabilă, tot așa cum neglijează și el nu numai colegiul unde a fost ales senator, ci și organizația care l-a sprijinit. Ne și întrebăm dacă acum vechii liberali nu au aceeași senzație cu romii de prin nordul județului care, după ce se deserpărțeau de atunci prefectul Ion Popa, îl vedeau cum se spală pe mâini cu spirt și se șterge cu șervețele umede.
Cum ar veni, PNL-ul în Argeș a rămas cu oamenii lui Mircea Andrei și ai lui Boureanu care i-au canibalizat pe vechii liberali și mai toți parlamentarii loviți de dosare penale. Moștenirea adevărată! Oamenii v-au luat votul și și-au bătut joc de el pentru că au furat!

De ce a fost trimis în judecată Zisu
Senatorul Ionuț Elie Zisu a fost trimis în judecată de procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sub acuzația de evaziune fiscală.
Prejudiciul total estimat a fi adus bugetului de stat este în cuantum de 1.612.509 lei, iar în vederea recuperării acestuia procurorii au dispus instituirea unor sechestre pe bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților în dosar.
Potrivit anchetatorilor, Ionuț Elie Zisu, în calitate de administrator al SC GFS DFR SRL, a omis să constituie și să vireze acciza datorată bugetului consolidat al statului, ca urmare a evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori a evidențierii altor operațiuni fictive.
"Totodată, inculpatul Grosu Stelian, în calitate de responsabil al magazinului din Punctul de Trecere al Frontierei Vama Veche, județul Constanța (calitate cu care a fost învestit de administratorul SC GFS DFR SRL, inculpatul Zisu Ionuț Elie), a înlesnit inculpaților vânzători în cadrul unității tip duty free comercializarea nelegală a produselor tip țigarete", se arată în comunicatul PÎCCJ.
Din probele administrate pe parcursul urmăririi penale a mai rezultat că inculpații George Nivaci, Nicolae Cioti, Stelian Tocia, Stelian Marius Caracoti, George Nicolae, Anton Caracota, Mihai Giumba, Iuliana Cristina Emilian și Sabina Maria Dănilă — toți vânzători în cadrul magazinului mai sus-amintit — au vândut o cantitate de 58.058 cartoane de țigarete (peste nivelul destinat uzului personal stabilit de Ministerul Finanțelor Publice) către persoane fizice care nu figurează în evidențele IJPF Constanța ca intrate sau ieșite din țară, rezultând că acestea au fost comercializate pe teritoriul României, devenind astfel produse accizabile.
"O relevanță deosebită o prezintă constatarea că, din cele 191 persoane care figurează în evidența Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche și care ar fi achiziționat țigarete în cantități impresionante din magazinul duty free, doar două sunt evidențiate cu date de identitate și număr de pașaport valide", se mai arată în comunicat.
Citește și
Cum răspunde senatorul Zisu după ce a fost tirmis în judecată pentru evaziune fiscală

Luni a fost o zi în care PNlL a demonstrat încă o dată de ce Klaus Iohannis a preferat să își impună Guvernul său, fără prea multă legătură cu liberalii de nouă factură pe care îi are în spate.

Alina Gorghiu și Vasile Blaga au lansat în dezbatere publică, deși mai sunt doar câteva luni până la alegeri, ideea modificării legii electorale - pe care altfel PNL a votat-o în formula actuală anul trecut, ba chiar au avut președinția comisiei de cod electoral prin Mihai Voicu - în sensul revenirii la alegerea în două tururi a primarilor, acolo unde niciun candidat nu ia 50% plus 1 din voturi.

Cu Oprea cu un picior în Senat și cu un altul la Beciul Domnesc, liberalii credeau că se ivește o speranță pentru a mai lua ceva din zestrea PSD-ului, care are cei mai mulți primari din țară. Surpriză însă, UNPR nu vrea să se dea pe promisiunile liberalilor, mai ales că lui Gabriel Oprea i se cam trage de la sistemul lui Iohannis. În același timp, cu ALDE le este aproape imposibilă o înțelegere în contextul în care pedeliștii par să fi pus stăpânire pe vechiul PNL.

Revenind la ziua de luni, deși premierul Dacian Cioloș a transmis direct, chiar în Camera Deputaților, că nu va modifica legea electorală și că Guvernul va organiza alegeri în baza legii făcută în Parlament, adică în baza actualei legi, liberalii nu s-au putut abține. N-au ținut cont nici de poziția UDMR care a anunțat că nu susține inițiativa.

Așa se face că Ion Popa, senatorul ales în Argeș dar care a dat cu flit și colegiului unde a fost ales - Câmpulung și Curtea de Argeș -  și organizației Argeș a PNL, s-a mai făcut încă o dată de râs. El a propus în plenul ședinței să intre pe ordinea de zi proiectul de modificare a legii electorale. Jocul a fost unul pur de imagine - deși nu știm pentru a cui imagine, pentru că românii au cu totul alte subiecte care îi interesează - pentru că în mod evident liberalii nu au majoritatea. Au fost înregistrate 73 de voturi 'împotrivă', 42 'pentru' și două abțineri. Nemulțumiți că nu li s-a acordat cuvântul în plen pentru justificarea votului, senatorii PNL au părăsit ședința. Și-au luat jucăriile și au plecat la cafea! Atâta pot, atâta fac!

Proiectul legii votului prin corespondenţă a fost adoptat, luni, de plenul Senatului, fiind înregistrate 117 voturi "pentru" şi zece "împotrivă". Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege, textul legislativ urmând să fie transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul decizional.
 Comisia de cod electoral a adoptat, luni, amendamentele senatorilor la legea votului prin corespondenţă şi a trimis raportul la Senat pentru a fi adoptat în plen, preşedintele Comisiei Gabriel Vlase precizând că, cel mai probabil, legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor miercurea viitoare.

"De principiu, calendarul este: Birou Permanent Senat azi, plen Senat, mâine vine la Camera deputaţilor, termenul de depunere a amendamentelor din partea deputaţilor este luni şi, probabil, va fi miercuri în plenul Camerei Deputaţilor", a precizat Gabriel Vlase. Odată adoptată de Camera Deputaţilor, legea va fi trimisă preşedintelui spre promulgare.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat că PNL susţine proiectul depus de AEP şi nu depune niciun amendament deoarece acesta conţine 90% din propunerile liberalilor.

"Ne dorim o dezbatere rapidă, pentru că suntem condiţionaţi de elementul timp, trebuie adoptat votul până la începutul lui noiembrie, iar, pe de altă parte, susţinem acest proiect legislativ pentru că în proporţie de peste 90% conţine prevederi care se regăsesc şi în proiectul iniţiat de PNL acum şapte luni de zile", a declarat Ionuţ Stroe.

Purtătorul de cuvânt al PNL a mai spus că rămâne de văzut dacă PSD va susţine proiectul şi la dezbaterile din plen.

"Astăzi, PSD trebuie să concretizeze şi trebuie să facă dovada transpunerii vorbelor în fapte. Senatul României are astăzi pe ordinea de zi dezbaterea acestui proiect legislativ, iar noi considerăm că PSD, cum de altfel a afirmat chiar liderul său ieri, va susţine acest atât de necesar proiect legislativ, care să vină ca o garanţie în plus privind respectarea unor drepturi constituţionale, în special a dreptului la vot", a afirmat, la o conferinţă de presă, Ionuţ Stroe.
 Proiectul legii votului prin corespondenţă a rămas aproape în forma elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, fiind adoptate unele amendamente de natură tehnică. Astfel, parlamentarii din comisie au stabilit ca plicurile cu votul prin corespondenţă să fie deschise după ora 21.00 când se închid urnele şi nu între orele 7.00 şi 21.00, cum a fost iniţial.

Comisia de Cod electoral şi-a asumat, săptămâna trecută, proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă.
Proiectul elaborat de AEP prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot. "În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii", se precizează în proiect.
Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta "are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă". De asemenea, se stipulează că "exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă".
Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral.
În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: "prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate" sau "prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate".
Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale - între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European - între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.
Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.
Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.
AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Compania Naţională "Poşta Română" S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.
Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.
Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marţi, de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi "pentru", 6 abţineri şi 36 de voturi "împotrivă". Camera Deputaților este for decizional.
La fel ca și la legea irigațiilor, partidele care formează coaliția de guvernare nu a avut prezenți toți parlamentarii la vot. Ciudată a fost reacția celor de la PNL, aproape toți senatorii conduși de Ion Popa votând împotriva proiectului de lege.
Numărul voturilor favorabile înregistrate este insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.
Dintre cei 85 de senatori care şi-au întregistrat prezenţa la şedinţa de plen a Senatului de marţi, 66 au votat în favoarea proiectului de lege, 36 au votat "împotrivă", iar 6 s-au abţinut. Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege.
Proiectul de lege prevede că Agenţia facilitează urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni.
De asemenea, se stipulează că agenţia gestionează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.
Luni, după participarea la şedinţa grupului PSD din Senat, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara că a discutat cu preşedintele Camerei Deputaţilor pentru introducerea legii pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate în "procedură accelerată", dacă va fi adoptată marţi în plenul Senatului. "Am discutat deja cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi l-am rugat ca în situaţia în care vom primi mâine (marţi – n.r.) un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată", a spus Cazanciuc. De asemenea, ministrul spunea că un termen rezonabil până când Agenţia va deveni operaţională ar fi sfârşitul acestui an.
"Am continuat astăzi (luni - n.r.) seria discuţiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege în speranţa unui vot favorabil mâine. Am avut discuţii la grupul PNL şi la grupul UDMR şi astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi şi am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor şi sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD", a mai spus Robert Cazanciuc.
Întrebat dacă au fost discutate şi probleme de constituţionalitate cu parlamentarii PSD, ministrul Justiţiei a spus că au fost discuţii referitoare la valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate. "Acest lucru a fost deja tranşat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut şapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de faţă, cu garanţii prevăzute de lege. Agenţia nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de procedură penală, pot să ia asemenea decizii", a explicat ministrul.
Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiţii, potrivit căreia cei din conducerea agenţiei să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanţii pentru a nu fi nicio formă de interferenţă.

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.